Sunteți pe pagina 1din 8

Tipuri de fascicule conducătoare

În structurile primare elementele histologice conducătoare sunt grupate în

fascicule conducătoare care se împart în 2 categorii:

simple;

compuse (libero-lemnoase, mixte).

1. Fascicule conducătoare simple (fascicule radiare)

Sunt formate dintr-un singur tip de ţesuturi conducătoare, fie:

din ţesut liberian;

fie din ţesut lemnos.

Sunt prezente în structura primară:

a tuturor rădăcinilor;

a tulpinilor de la brădişor (Huperzia selago), pedicuţă (Lycopodium

clavatum) şi struţişor (Selaginella sp.).

În structura primară a rădăcinilor, fasciculele liberiene sunt dispuse:

radiar (despărţite prin raze medulare parenchimatice primare);

alternativ cu fasciculele lemnoase.

Dezvoltarea lor se face centripet, adică primele vase apar de la exteriorul

fasciculului, către interiorul său.

A ţesut lemnos ţesut liberian Fascicul simplu radiar.: A. Schemă; B. Stel în rădăcină de
A ţesut lemnos ţesut liberian Fascicul simplu radiar.: A. Schemă; B. Stel în rădăcină de
A ţesut lemnos ţesut liberian Fascicul simplu radiar.: A. Schemă; B. Stel în rădăcină de

A

ţesut lemnos

ţesut liberian

Fascicul simplu radiar.:

A. Schemă;

B. Stel în rădăcină de piciorul

cocoşului (Ranunculus sp.)

în rădăcină de piciorul cocoşului ( Ranunculus sp.) B ► Primele vase care se formează spre

B

► Primele vase care se formează spre exterior sunt cele cu diametrul mic:

vasele de protoxilem (pentru ţesutul lemnos) şi de protofloem (pentru

ţesutul liberian);

Mai târziu apar, vasele cu diametrul mai mare, spre interior (centru):

vele de metaxilem (pentru ţesutul lemnos) şi respectiv de metafloem

(pentru ţesutul liberian).

2. Fasciculele vasculare compuse (libero-lemnoase, mixte)

În acelaşi fascicul, sunt asociate ambele tipuri de ţesuturi conducătoare

(lemnos şi liberian). Se găsesc în structura primară a tulpinii, în frunză şi în piesele florale ale

plantelor evoluate.

►După modul cum este dispus ţesutul conducator lemnos şi cel liberian se

disting 3 tipuri:

fascicule libero-lemnoase concentrice;

fasciculele libero-lemnoase colaterale;

fasciculele libero-lemnoase bicolaterale.

a. Fascicule libero-lemnoase concentrice

■ Unul dintre ţesuturile conducătoare (lemnos sau liberian) este situat central,

înconjurat, la exterior de celălalt tip. Întâlnim 2 situaţii:

▪ când central se găseşte ţesutul lemnos, înconjurat de ţesut liberian -

fascicul mixt concentric hadrocentric. Ex.: tulpinile unor ferigi, multe

dispărute din floră;

▪ când central se găseşte ţesutul liberian, înconjurat de ţesut lemnos - fascicul mixt concentric leptocentric. Ex.: rizomi de lăcrămioară, stolonii

plante acvatice.

A

A Fascicul concentric leptocentric: A. Schemă; B. Rizom de lăcrămioară ( Convallaria majalis ) A Fascicul
A Fascicul concentric leptocentric: A. Schemă; B. Rizom de lăcrămioară ( Convallaria majalis ) A Fascicul

Fascicul concentric leptocentric:

A. Schemă;

B. Rizom de lăcrămioară

(Convallaria majalis)

A

B. Rizom de lăcrămioară ( Convallaria majalis ) A Fascicul concentric hadrocentric: A. Schemă; B. Tulpina

Fascicul concentric hadrocentric:

A. Schemă;

B. Tulpina de Psilotum

ţesut lemnos

ţesut liberian

ţesut lemnos

ţesut liberian

A. Schemă; B. Tulpina de Psilotum ţesut lemnos ţesut liberian ţesut lemnos ţesut liberian B B
A. Schemă; B. Tulpina de Psilotum ţesut lemnos ţesut liberian ţesut lemnos ţesut liberian B B

B

A. Schemă; B. Tulpina de Psilotum ţesut lemnos ţesut liberian ţesut lemnos ţesut liberian B B

B

b. Fasciculele libero-lemnoase colaterale

Ţesutul lemnos şi cel liberian se găsesc la cele 2 capete ale fascicului, întâlnindu-se la mijlocul său, fiind separate sau nu de cambiu. Sunt prezente în tulpina şi în frunzele majorităţii plantelor cu flori (angiosperme) şi la specii de Equisetum (coada calului).

2 situaţii:

- în structura tulpinilor, ţesutul liberian este dispus la capătul extern al

fasciculului conducător iar ţesutul lemnos la cel intern;

- în cadrul nervurilor frunzelor, ţesutul lemnos este dispus spre

epiderma superioară (spre exterior) iar ţesutul liberian spre epiderma

inferioară (spre interior).

Dezvoltarea ţesuturilor conducătoare este diferită:

- ţesutul liberian se dezvoltă centripet (de la exterior spre interior);

- ţesutul lemnos se dezvoltă centrifug (de la interior spre exterior),

Astfel vasele de metaxilem, respectiv metafloem, se întâlnesc la centrul

fasciculului.

În funcţie de prezenţa sau absenţa cambiului intrafascicular sunt 2 tipuri

de fascicule vasculare:

colateral deschis (zonă de cambiu este prezentă);

colateral închis (zona de cambiu lipseşte).

B A ţesut liberian cambiu ţesut lemnos Fascicul colateral deschis: A. Schemă; B. Tulpina de

B

B A ţesut liberian cambiu ţesut lemnos Fascicul colateral deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus

A

B A ţesut liberian cambiu ţesut lemnos Fascicul colateral deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus
B A ţesut liberian cambiu ţesut lemnos Fascicul colateral deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus

ţesut liberian

cambiu

B A ţesut liberian cambiu ţesut lemnos Fascicul colateral deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus

ţesut lemnos

Fascicul colateral deschis:

A. Schemă;

B. Tulpina de Ranunculus sp

A
A
deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus sp A Fascicul colateral închis : A. Schemă; B.
deschis: A. Schemă; B. Tulpina de Ranunculus sp A Fascicul colateral închis : A. Schemă; B.

Fascicul colateral închis:

A. Schemă;

B. Tulpina de Zea mays

ţesut liberian

ţesut lemnos

Lacună protoxilematică
Lacună
protoxilematică

B

A
A

ţesut liberian

extern

A ţesut liberian extern cambiu ţesut lemnos ţesut liberian intern Fascicul bicolateral: A. Schemă; B. Tulpina

cambiu

ţesut lemnos

ţesut liberian

intern

Fascicul bicolateral:

A. Schemă;

B. Tulpina de Cucurbita pepo

bicolateral: A. Schemă; B. Tulpina de Cucurbita pepo B c. Fascicule libero-lemnoase bicolaterale La acest tip

B

c. Fascicule libero-lemnoase bicolaterale

La acest tip de fascicule, pe lângă liberul obişnuit (liberul extern), mai prezintă încă o porţiune de liber aşezat la interiorul lemnului, numit liber intern (liber perimedular). De obicei acestea sunt deschise, cambiul fiind situat între

ţesutul liberian extern şi cel lemnos.

În jurul fasciculelor colaterale apar de obicei teci de origine mecanică

(sclerenchim), cu rol de susţinere şi de protecţie, înconjurându-le total sau parţial

(Ranunculus sp., Zea mays);

►Toate fasciculele conducătoare sunt formate din:

- vase (liberiene şi lemnoase);

- parenchim (liberian şi lemnos);

- celule anexe (în liberul angiospermelor).

Dintre toate tipurile de fascicule vasculare, primitiv este tipul concentric, urmat

de cel radial, colateral şi bicolateral.

In structurile secundare compacte ale rădăcinilor şi tulpinilor lemnoase,la

plantele perene, ţesuturile conducătoare sunt dispuse astfel:

perene, ţesuturile conducătoare sunt dispuse astfel: - ţesutul liberian secundar către exterior ; -

- ţesutul liberian secundar către exterior;

- ţesutul lemnos secundar către interior.