Tipuri de fascicule conducătoare

În structurile primare elementele histologice conducătoare sunt grupate în

fascicule conducătoare care se împart în 2 categorii:
● simple;
● compuse (libero-lemnoase, mixte).
1. Fascicule conducătoare simple (fascicule radiare)
Sunt formate dintr-un singur tip de ţesuturi conducătoare, fie:
■ din ţesut liberian;
■ fie din ţesut lemnos.
► Sunt prezente în structura primară:
● a tuturor rădăcinilor;
● a tulpinilor de la brădişor (Huperzia selago), pedicuţă (Lycopodium
clavatum) şi struţişor (Selaginella sp.).
►În structura primară a rădăcinilor, fasciculele liberiene sunt dispuse:
▪ radiar (despărţite prin raze medulare parenchimatice primare);
▪ alternativ cu fasciculele lemnoase.
►Dezvoltarea lor se face centripet, adică primele vase apar de la exteriorul
fasciculului, către interiorul său.
 ţesut lemnos

ţesut liberian

A
Fascicul simplu radiar.:
A. Schemă;
B. Stel în rădăcină de piciorul
cocoşului (Ranunculus sp.)
B

► Primele vase care se formează spre exterior sunt cele cu diametrul mic:
● vasele de protoxilem (pentru ţesutul lemnos) şi de protofloem (pentru
ţesutul liberian);
►Mai târziu apar, vasele cu diametrul mai mare, spre interior (centru):
● vele de metaxilem (pentru ţesutul lemnos) şi respectiv de metafloem
(pentru ţesutul liberian).
 2. Fasciculele vasculare compuse (libero-lemnoase, mixte)
În acelaşi fascicul, sunt asociate ambele tipuri de ţesuturi conducătoare
(lemnos şi liberian).
►Se găsesc în structura primară a tulpinii, în frunză şi în piesele florale ale
plantelor evoluate.
►După modul cum este dispus ţesutul conducator lemnos şi cel liberian se
disting 3 tipuri:
● fascicule libero-lemnoase concentrice;
● fasciculele libero-lemnoase colaterale;
● fasciculele libero-lemnoase bicolaterale.

a. Fascicule libero-lemnoase concentrice

■ Unul dintre ţesuturile conducătoare (lemnos sau liberian) este situat central,
înconjurat, la exterior de celălalt tip. Întâlnim 2 situaţii:
▪ când central se găseşte ţesutul lemnos, înconjurat de ţesut liberian -
fascicul mixt concentric hadrocentric. Ex.: tulpinile unor ferigi, multe
dispărute din floră;
▪ când central se găseşte ţesutul liberian, înconjurat de ţesut lemnos -
fascicul mixt concentric leptocentric. Ex.: rizomi de lăcrămioară, stolonii
plante acvatice.
 A

ţesut lemnos

ţesut liberian

Fascicul concentric leptocentric:

A. Schemă;
B. Rizom de lăcrămioară B
(Convallaria majalis)
A

ţesut lemnos

ţesut liberian

Fascicul concentric
hadrocentric:
A. Schemă;
B. Tulpina de Psilotum B
 b. Fasciculele libero-lemnoase colaterale
Ţesutul lemnos şi cel liberian se găsesc la cele 2 capete ale fascicului,
întâlnindu-se la mijlocul său, fiind separate sau nu de cambiu.
Sunt prezente în tulpina şi în frunzele majorităţii plantelor cu flori (angiosperme)
şi la specii de Equisetum (coada calului).
►2 situaţii:
- în structura tulpinilor, ţesutul liberian este dispus la capătul extern al
fasciculului conducător iar ţesutul lemnos la cel intern;
- în cadrul nervurilor frunzelor, ţesutul lemnos este dispus spre
epiderma superioară (spre exterior) iar ţesutul liberian spre epiderma
inferioară (spre interior).
► Dezvoltarea ţesuturilor conducătoare este diferită:
- ţesutul liberian se dezvoltă centripet (de la exterior spre interior);
- ţesutul lemnos se dezvoltă centrifug (de la interior spre exterior),
Astfel vasele de metaxilem, respectiv metafloem, se întâlnesc la centrul
fasciculului.
►În funcţie de prezenţa sau absenţa cambiului intrafascicular sunt 2 tipuri
de fascicule vasculare:
● colateral deschis (zonă de cambiu este prezentă);
● colateral închis (zona de cambiu lipseşte).
 ţesut liberian

cambiu

ţesut lemnos

A
Fascicul colateral deschis:
A. Schemă; B
B. Tulpina de Ranunculus sp

ţesut liberian

ţesut lemnos

Lacună
protoxilematică
Fascicul colateral închis: A
A. Schemă;
B. Tulpina de Zea mays
B
 ţesut liberian
extern
cambiu

ţesut lemnos

ţesut liberian
intern
A
Fascicul bicolateral:
A. Schemă;
B. Tulpina de Cucurbita pepo B

c. Fascicule libero-lemnoase bicolaterale

La acest tip de fascicule, pe lângă liberul obişnuit (liberul extern), mai prezintă
încă o porţiune de liber aşezat la interiorul lemnului, numit liber intern (liber
perimedular). De obicei acestea sunt deschise, cambiul fiind situat între
ţesutul liberian extern şi cel lemnos.
►În jurul fasciculelor colaterale apar de obicei teci de origine mecanică
(sclerenchim), cu rol de susţinere şi de protecţie, înconjurându-le total sau parţial
(Ranunculus sp., Zea mays);
►Toate fasciculele conducătoare sunt formate din:
- vase (liberiene şi lemnoase);
- parenchim (liberian şi lemnos);
- celule anexe (în liberul angiospermelor).
►Dintre toate tipurile de fascicule vasculare, primitiv este tipul concentric, urmat
de cel radial, colateral şi bicolateral.
►In structurile secundare compacte ale rădăcinilor şi tulpinilor lemnoase,la
plantele perene, ţesuturile conducătoare sunt dispuse astfel:
- ţesutul liberian secundar către exterior;
- ţesutul lemnos secundar către interior.