Traheidele din rizomul ferigii olul lupului - Pteridium aquilinum, fam.

Poliypodiaceae Pe seciuni longitudinale prin tulpina subteran (rizom) a acestei ferigi se observ numeroase traheide. Sunt elemente unicelulare, lungi de la cteva zeci de m, cilindrice sau prismatice, cu capete ascuite dispuse !n "iruri lungi. Prin ele seva brut circul mai greu, de aceea se mai numesc "i vase imperfecte sau !nchise. Pereii sunt !ngro"ai "i lignificai, prezentnd !ngro"ri scalariforme (asemntoare barelor unei scri# poriunile !ngro"ate alterneaz cu poriuni ne!ngro"ate). Vasele de lemn din tulpina de bostan $ Cucurbita pepo fam. Cucurbitaceae . Pe sectiuni longitudinale prin tulpina de bostan se observa vase de proto%ilem, cu ingrosari inelate si spiralate si vase de meta%ilem cu ingrosari reticulate si punctate. &a primele (de proto%ilem) suprafata neingrosata a peretelui este predominanta, de aceea ele se pot alungi innd pas cu cresterea in lungime a tulpinii# in al doilea caz (vasele de meta%ilem) suprafata ingrosata a peretelui este mult mai e%tinsa decat cea neingrosata, ceea ce face ca vasele sa nu se mai poata alungi si de aceea apar in ontogeneza dupa incetarea cresterii in lungime. Liberul primar din tulpina de bostan $ Cucurbita pepo, fam. Cucurbitaceae Se observ att pe seciuni transversale, ct "i pe seciuni longitudinale prin tulpina de bostan cu structur primar. Pe seciuni longitudinale prin aceea"i tulpin se observ tuburile ciuruite (celule dreptunghiular - alungite, cu lumenul larg) mrginite de celule ane%e. 'ntre ele se observ plci ciuruite simple, !n care alterneaz poriuni din peretele terminal (orizontal) cu pori sau perforaii# !n dreptul acestora din urm lipse"te lamela median (fa de punctuaiile obi"nuite, unde ea persist). Tipuri de fascicule conductoare 'n organele plantelor, elementele conductoare nu sunt soliatre, nu sunt dispersate haotic, ci formeaz mnunchiuri sau fascicule. n rdcin, fasciculele conductoare sunt simple, radiare, alternnd unele de floem cu altele de %ilem, !n ambele observndu-se o dezvoltare centripet a elementelor componente( proto%ilem "i protofloem lng periciclu, meta%ilem "i metafloem spre mduv. n tulpin, frunze, piese florale, semine, fructe, fasciculele conductoare sunt mi%te, libero-lemnoase. &a rndul lor, fasciculele libero-lemnoase sunt de dou mari categorii( colaterale "i concentrice. Fasciculele colaterale, cele mai rspndite la spermafite, au liberul de o parte "i lemnul de alt parte( primul cu dezvoltare centripet a elementelor componente, iar al doilea cu dezvoltare centrifug. 'n tulpin, liberul se afl spre e%terior, iar lemnul spre interior. 'n frunz, liberul se afl spre epiderma inferioar, iar lemnul spre cea superioar. &a rndul lor, fasciculele colaterale pot fi( deschise "i !nchise. a. fascicul conductor de tip colateral deschis !n tulpina de piciorul coco"ului Ranunculus acer, fam. Ranunculaceae (fig. ) *)

,ig. ) - -ipuri de fascicule conductoare (!n seciune transversal)( * - colateral deschis (Ranunculus repens)# . - colateral !nchis (Zea mays)# / - bicolateral deschis ( Cucurbita pepo)# 0 - concentric hadrucentric - (Pteridium aquilinum)# 1 - concentric leptocentric (Convallaria majalis)( c - celul (a -ane%, alb albuminifer), end - endoderm, mt% meta%ilem, par.lm - parenchim lemnos, pcb procambiu, pt% - proto%ilem, scl - sclerenchim, t.c - tub ciuruit (

Pe o seciune transversal prin tulpin se observ( epiderma, scoara (asimilatoare la e%terior "i parenchimatic-incolor la interior) "i cilindrul central (cu fascicule conductoare de tip colateral deschis, dispuse pe un cerc). ,asciculele de tip colateral deschis sunt acelea la care !ntre liber (floem) "i lemn (%ilem) persist resturi de procambiu# pe seama acestuia se va forma cambiul intrafascicular la plantele care trec la structura secundar. b. fascicul conductor de tip colateral nchis !n tulpina de porumb - Zea mays, fam. Poaceae (fig. ) .) Pe o seciune transversal prin tulpin se observ( epiderma, o scoar foarte subire, sclerenchimatic la maturitatea plantei "i cilindrul central format din parenchim fundamental !n care sunt !mplntate dezordonat fascicule conductoare de tip colateral !nchis. ,asciculele de tip colateral !nchis sunt acelea la care !ntre liber "i lemn nu mai persist procambiul# el s-a difereniat complet !n floem "i %ilem primar. c. fascicul conductor de tip bicolateral deschis din tulpina de bostan - Cucurbita pepo, fam. Cucurbitaceae (fig. ) /) 2eprezint o variant a fasciculelor de tip colateral deschis la care lemnul este !ncadrat de dou zone de liber (e%tern "i intern)# !ntre liberul e%tern "i lemn persist procambiul. Fasciculele concentrice sunt acelea la care un esut conductor !ncon3oar complet pe cellalt esut conductor. *ceste fascicule pot fi hadrocentrice "i leptocentrice. a. fascicul conductor de tip concentric-leptocentric !n rizomul de lcrmioar $ Convalaria majalis, fam. iliaceae (fig. ) 1) Pe o seciune transversal prin rizom, de la e%terior spre interior se observ( epiderma, scoara (groas, parenchimatic, amilifer, ce se termin cu o endoderm de tip teriar) "i cilindrul central (delimitat de un periciclu) !n care se afl mai multe fascicule( de tip colateral !nchis, spri3inite de periciclu "i fascicule de tip concentric leptocentric !nfipte !n parenchimul medular.). ,asciculele concentric-leptocentrice au lemnul (numit "i hadrom) !ncon3urat de liber (numit "i leptom). b. fascicul conductor de tip concentric-hadrocentric !n rizomul ferigii olul lupului - Pteridium aquilinum, fam. Poliypodiaceae (fig. ) 0) Pe o seciune transversal prin rizom se observ( epiderma, scoara (sclerenchimatic la e%terior "i parenchimatic la interior) "i cilindrul central (ce cuprinde mai multe fascicule conductoare de tip concentric hadrocentric, fiecare delimitat de o endoderm proprie. ,asciculele concentric-hadrocentrice au lemnul !ncon3urat de o ptur de liber. esuturi i formaiuni secretoare *u rolul de a secreta "i de a depozita diferite substane, de regul produ"i secundari de metabolism. Substanele secretate sunt adesea strine metabolismului general, fiind numite uneori de"euri sau produse de e%creie.

5nele substane elaborate (uleiuri, r"ini, taninuri, late%uri ".a.) nu prsesc celula care le-a sintetizat, altele sunt eliminate( fie la e%teriorul plantei, fie !n spaii speciale din organele ei. *numite substane secretate au roluri biologice speciale( uleiurile eterice pentru polenizare, cleiurile - !mpotriva transpiraiei "i !mpotriva insectelor duntoare, alcaloizii - !mpotriva animalelor erbivore. ). Buzunarele secretoare din frunza de lmi $ Citrus limon, fam. Rutaceae Pe seciuni transversale prin limbul frunzei se pot observa buzunare secretoare !n grosimea mezofilului. 1le provin dintr-o celul parenchimatic care se divide succesiv, mai !nti prin doi perei perpendiculari, rezultnd un meat# acesta cre"te, rezultnd buzunarul colector. 5lterior celulele epiteliale se divid "i periclin, a"a !nct buzunarul colector este !ncon3urat de cteva straturi de celule secretoare# cele interne urmnd a se vor liza curnd. +. Canalele secretoare $ din frunza de pin $ Pinus sylvestris, fam. Pinaceae Pe seciuni transversale prin frunza de la pin se pot observa numeroase canale secretoare situate !n esutul asimilator omogen, format din celule septate. 1le constau dintr-un epiteliu unistratificat (format din celule cu citoplasm dens "i cu toi pereii subiri), dintr-un canal colector alungit, (prozenchimatic) !n care se elimin produsul secretat "i din celule !nsoitoare (fibre de sclerenchim). 4. Papilele secretoare din petala de trandafir $ Rosa sp. ,am Rosaceae Sunt celule epidermice ovale sau conice, cu peretele e%tern necutinizat, care dau aspectul catifelat petalelor "i secret uleiuri eterice volatile, mirositoare, ce difuzeaz prin perete "i se rspndesc !n aer# !n cazul petalelor, toate celulele epidermice sunt papiliforme, formnd un veritabil esut secretor . 6. Perii secretori de pe frunza de Pelar!onium (mu"cat) baza prului secretor este unicelular, piciorul este pluricelular uniseriat, iar glanda este unicelular.