Sandu Adelina Mihaela F.E.C. Anul 1 • Grupul – constituie ceea ce numim ”ambianța socială ce determină individul să depună eforturi de adaptare și de influențare a acesteia”. În acest sens, Pantelimon Golu (2004) evidențiază că: ”omul ca persoană, ca individ social, nu poate fi conceput decât ca parte a unui întreg, ca membru al unor diferite grupuri de apartenență sau de referință.” • A. Neculau (2003) consideră grupul ca fiind constructor de norme și valori, distribuitor de poziții, exercitând influențe astfel: joacă un rol crucial în evoluția persoanei este cel mai important mijloc de socializare și integrare socială contribuie la transmiterea valorilor unei societăți oferă individului securitate, dar și mijloace de afirmare raspunde nevoilor de de apartenență ale ființei umane. Fazele formării grupurilor sportive • 1. Stabilirea obiectivelor • 2. Stabilirea criteriilor de selecție • 3. Precizarea zonelor sau instituțiilor educaționale în care se poate face selecția • 4. Selecția propiu-zisă și inițierea în sportul ales • 5. Experimentarea noilor achiziții motrice și teoretice (adaptarea inițială) • 6. Intensificarea pregătirii (adaptarea eficientă) • 7. Cunoaștera precisă a locului în echipă (integrarea) • 8. Integrarea deplină în echipă Proprietățile grupurilor sportive a) Generale sau primare b) Derivate c) Specifice Mărimea Autonomia Volumul Distribuția Controlul Caracterul primar Conformitatea Stratificarea Lipsa spontaneității Consensul Personalitatea Dinamica particulară Autoorganizarea Flexibilitatea Eterogenitatea Coeziunea Omogenitatea Durată nelimitată Eficiența Tonusul hedonic Apartenența multigrupală a individului Intimitatea Forța Participarea Stabilitatea Dimensiunile grupului sportiv • 1. Dimensiunea instrumentală – se referă la coordonarea membrilor grupului către un scop comun și organizarea comunicării, a interacțiunii între membrii grupului.
• 2. Dimensiunea relațională – se referă la modul în care sunt
clasificate obiectivele și etapele realizării acestora, precum și corelarea lor cu relația dintre dorință și posibilități. Această caracteristică presupune interacțiunea socio-afectivă a membrilor grupului. O formă specială de interacțiune socio-afectivă este cea a susținătorilor echipelor sportive.
• 3. Dimensiunea contextuală – se referă la cadrul sau mediul imediat
în care este definit grupul; ea este dată de condițiile economice, materiale, ideologice, culturale, religioase în care grupul există și își desfășoară activitatea. Mărimea grupului sportiv • Grupurile sportive au un volum determinat în general de regulamente care prevăd un număr de titulari și de rezerve. • La jocurile sportive numarul componenților este : 15 la volei și baschet; 18-25 la fotbal și rugbi, 2-5 la tenis echipe, 2-3 până la 18-20 la sporturile individuale cu mai multe probe. • În cadrul grupurilor sportive se constituie nuclee de câte 2 – 3 persoane, în jurul conducătorului de joc, ceilalți constituind ”membrana” exterioară a grupului. Consensul și conformitatea în cadrul grupurilor sportive
• Consensul – existența unor atitudini asemănătoare ale
membrilor față de obiectivele de performanță, față de procesul de antrenament de regulile de conduită etc.
• Consensul apare ca necesar pentru a trăi, a activa în
armonie și a te simți membru al echipei, orice disensiune fiind o amenințare pentru sine și pentru ceilalți.
• În condițiile în care un individ sau o minoritate dorește să-
și exprime o idee nouă sau o idee la care ține, în contradicție cu majoritatea, conflictul este inevitabil. Capacitatea de autoorganizare a grupurilor
• În ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de către
grupurile sportive, esențial este schimbul de informații în limbaj nonverbal și verbal, prin care se transmit de la un sportiv la altul, date și intenții privind desfășurarea acțiunilor motrice în curs și în viitor.
• Capacitatea de autoorganizare a unui grup crește pe
măsură ce grupul acționează mai mult timp în aceeași structură, cu condiția menținerii sau dezvoltării capacității de performanță și a celei de comunicare.
Gestionarea conflictelor în 4 pași: Metode, strategii, tehnici esențiale și abordări operaționale pentru gestionarea și rezolvarea situațiilor de conflict