ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
PROGRAM MASTERAT: MAPP

LEADERSHIP ȘI COMPORTAMENT ORGANIZAȚIONAL

ROLUL LEADERSHIPULUI ÎN
DINAMICA ECHIPEI DE PROIECT

București
2022
 CUPRINS

Contents
1. Grupul și dinamica grupului............................................................................................................3
1.1. Grupul........................................................................................................................................3
1.2. Dinamica grupurilor..................................................................................................................3
2. Echipa și dinamica echipei................................................................................................................4
2.1. Echipa.........................................................................................................................................4
2.2. Dinamica echipei........................................................................................................................4
2.3. Aspecte ale muncii în echipă.....................................................................................................5
3. Leadership și lideri............................................................................................................................5
3.1. Leadership......................................................................................................................................5
3.2. Liderul........................................................................................................................................6
4.1. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării..................................................................................6
4.2. Metodele si tehnicile de cercetare.........................................................................................7
4.3. Definirea populației și eșantionarea.........................................................................................7
5. Rezultatele cercetării.........................................................................................................................7
6. Concluzii.............................................................................................................................................8
7. Recomandări......................................................................................................................................8
8. Bibliografie.........................................................................................................................................8
Anexe..........................................................................................................................................................9

2
 1. Grupul și dinamica grupului
Grupul, împreună cu caracteristicile și trăsăturile sale, este elementul decisiv în conturarea
dinamicii grupului. Oamenii s-au întrebat în permanență de ce este nevoie să se lucreze în
echipă, de ce este nevoie să fim înconjurați de alți oameni, de ce este util să comunicăm cu cei
din jur, să împărțim opinii, idei. Răspunsul la întrebările enumerate anterior este simplu,
împreună construim valoare, lucruri mărețe, relații sociale puternice și echilibrate, împreună
suntem mai aproape de succes (Brișcariu, 2021).
1.1. Grupul
În orice societate există grupuri de diferite tipuri. Etimologic, termenul ,,grup” înseamnă mai
mulți indivizi care formează un subiect, care au un scop comun, care împărtășesc aceleași valori
și principii (Rada, Peltea, 2014).
Socilogii utilizează termenul de ,,grup,, cu înțeles de ,, grup social,, și formațiune socială. În
cadrul formațiunilor sociale se disting grupuri sociale, colectivități, organizații, fiecare făcând
parte dintr-o societate globală (Rada, Peltea, 2014).
Grupul este unitatea socială alcătuită dintr-un număr de indivizi, care se găsesc unii cu alții în
relații de status și rol, stabilite după o perioadă de timp, și care posedă un set de valori sau norme
ce reglementează comportarea reciprocă, cel puțin în problemele ce privesc grupul (Brișcariu,
2021).
Realitatea socială se prezintă ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme și
valori, distribuie poziții și exercită influențe. Grupul joacă un rol crucial în evoluția unei
persoane, constituie cel mai important mijloc de socializare și integrare socială, contribuie
decisiv la transmiterea valorilor unei societăți, oferă individului securitate și mijloace de
afirmare, răspunde nevoiloe de asociere și de aparteneță ale ființei umane (Neculau, 2007).
1.2. Dinamica grupurilor
Cuvântul ,,dinamică,, povine din ,,dynamic,, care în limba greacă se traduce prin forță,
putere, transformarea unui spațiu social, dar și efort, eficiență, energie, schimbare. Dinamica
grupului se transpune prin schimbările ce apar în suma intereselor membrilor sau în energia
totală disponibilă în grup, respectiv în sinergia grupului, și prin interacțiunile dintre grup și
subgrupuri sau dintre diverse grupuri (Zamfir, Vlăsceanu, 1998).
Dinamica grupului reprezintă forțele care acționează în interiorul unui grup, forțe care dau
naștere modificărilor la nivelul coeziunii grupului. Grupurile nu sunt lipsite de mișcare, ele sunt
definite de forțele care le influențează în mod pozitiv sau negativ.Forțele pot fi interne, membrii
grupului, sau externe, indivizi din elte grupuri, fenomene sociale, schimbări de natură (Neculau,
2007).

3
 Grupurile nu sunt entități statice. Din momentul în care e le s-au format, parcurg o serie de
faze, trecând de la faza de constituire, la cea de maturitate și, apoi, la faza de declin. În același
timp, grupurile pot trece de la stare de relativ echilibu, la o stare de dezechilibru, care are un
moment inițial, după care se accentuează, până când dezechilibrul ajunge maxim și echivalează
cu o ruptură, cu o situație de criză (Neculau, 2007).
Cu alte cuvinte, grupul, împreună cu toate componentele și caracteristicile sale, este supus
unor multiple procese de evoluție, de schimbare, care înglobează dinamica acestuia. Prin faptul
că grupul este format din indivizi, persoane sociale, dinamica acestuia este foarte accentuată
pentru că fiecare membru este unic și deține propriile însușiri, grupul fiind unitatea care dorește
să uniformizeze diferențele și să valorifice asemnănările dintre componenții săi (Neculau, 2007).

2. Echipa și dinamica echipei

2.1. Echipa
Există diferențe între grup și echipă? Deosebirile au fost studiate și concretizate în
numeroase studii în literatura europeană de specialitate, echipa având trăsăturile unui grup mic,
cu sarcini bine definite, membrii echipei având sarcini complementare.
„O echipă consta într-un număr de două sau mai multe persoane care au calități
complementare pe care le utilizează pentru realizarea unei sarcini comune care le-a fost
atribuită” (Preda, 2006). În opinia lui Neculau echipa este „un grup restrâns în care relațiile sunt
directe (fiecare cunoaște pe fiecare) și precis trasate, iar climatul se reflectă în unitatea de spirit și
de acțiune a participanților, în spiritul echipei „ (Neculau A., 2007), iar Iluț definește în lucrarea
Psihologie socială și psihosociologie echipa ca „un grup specific situat la intersecția
caracteristicilor mai multor grupuri”.
Oamenii vor să facă parte din echipă, doresc să aparțină de lor, și nu se simt dreptățiți
dacă sunt excluși dintr-una. Sentimentul de afiliere și nevoia de a atinge anumite obiective
comune cu alții se regăsesc în contextul echipei. Astfel că „parteneriatul clădește potențialul
formării unei echipe” (Blaanchard, Muchnick, 2004). Pentru a prezenta rolul fiecărei persoane
din cadrul unei echipe, Jhon Maxwell prezintă în cartea „Totul despre lideri, atitudine, echipă,
relații” un citat din Maica Tereza „Eu pot să fac ceea ce tu nu poți, iar tu poți să faci ceea ce eu
nu pot; împreună putem realiza lucruri mărețe”. Prin urmare, se accentuează ideea că la crearea
unei echipe fiecare membru aduce propriul potențial, temeperament, conduită, dar și pasiuni,
aptitudini diferite și atitudini.
2.2. Dinamica echipei
Noțiunea de „dinamica echipei” se află în strânsă legătură cu toate aspectele ce țin de
echipă. Definind echipa ca fiind un sistem, se poate pune accentul pe trei mecanisme pe care
Devillard le consideră implicate în dinamica echipei, de unde rezultă o contribuție asupra
eforturilor și performanțelor colective. Mecanismele ilustrate sunt: satisfacția personală a
echipelor (într-o echipă fiecare membru își poate satisface nevoile proprii, de la apartenență până

4
la afirmare și contribuție), al doilea mecanism face referire la stimularea reciprocă (dezvoltarea
personală a fiecărui membru care este motivat să aibă încredere în ceilalți), și atracția pentru
echipă (fiin sursa de insipație care creează acea dorință de implicare în rândul indivizilor)
(Devillard, 2005). Dinamica echipelor face referire la forțele care acționează asupra lor, și se
poate constata faptul că aceasta se bazează pe trei mecanisme: interesul personal prin satisfacerea
nevoilor proprii, continuând cu dezvoltarea tot la nivel personal, finalizând cu motivația care
duce la implicare.
2.3. Aspecte ale muncii în echipă
Aspectele principale ale muncii în echipă sunt legate de scopuri comune, comunicare,
echitate, leadership, coeziune și autonomie.
a) Scopurile comune ale echipei implică liniile directoare și motivația pentru a
întreprinde acțiuni. Cu alte cuvinte, angajamentul față de scopurile comune.
b) Comunicarea presupune schimbul de informații între membrii, care se poate realiza
verbal (prin speech sau scris), cât și nonverbal (gesturi, expresii, mimică, poziția
corpului etc).
c) Echitatea este unul dintre cele mai importante aspecte într-o echipă și se referă la
justețea distributivă, felul cum sunt repartizate recompensele și pedepsele, și justețea
procedurală, felul în care membrii pot lua partea la adoptarea deciziilor.
d) Leadershipu-ul este utilizat atunci când se stabilește și se clasifică misiunea și
scopurile echipei, în planificarea organizarea și controll activității echipei, analizarea
și rezolvarea problemelor.
e) Coeziunea grupului se referă la omogenitatea grupului și este rezultatul tuturor
factorilor care îi influențează pe membrii să rămână în echipă.
f) Autonomia implică independența echipei și a membrilor săi, în sensul că echipa își
poate influența propria activitate prin modul în care se iau deciziile și cum un
membru al echipei poate acționa pe cont propriu.

3. Leadership și lideri

3.1. Leadership
Leadershipul este un fenomen complex ce atinge toate procesele organziaționale, sociale
și personale, reprezintă procesul prin care o persoană, un lider, determină prin utilizarea relațiilor
interpersonale, mai multe persoane să acționeze în vederea realizării unor obiective bine stabilite
(Nanus,1997).
În opinia lui Ion Popa și Eugen Burduș, leadershipul este “un process prin care se influențează și
se inspiră alții pentru a lucre în vederea îndeplinrii unor obiective commune, oferindu-le totodată
puterea și libertatea de acțiune”.
Tipurile de leadership se pot clasifica astfel:

5
  Leadershipul transformațional -este reprezentat de liderii ce reușesc să perceapă nevoia
de schimare, să proiecteze schimbări și să conducă în mod eficace schimbări
organizaționale majore care să determine angajații să treacă peste propriul interes, în
numele interesului grupului.
 Leadershipul tranzacțional-este reprezentat de capacitatea leaderului de a negocia, printr-
o serie de recompense și își dezvoltă în permanență abilitățile pentru ca echipa să fie una
productivă.Trăsătura de personalitate este empatia,care îl ajută să interacționeze într-un
mod cât mai bun cu membrii echipei lui.
 Leadershipul carismatic- este reprezentat și întâlnit la persoane considerate carismatice,
care printr-un talent nativ influențează pe cei din jur. Aceștia au realizări încă din
adolescență, iar evoluția lor confirmă calitățile pe care le dețin.
 Leadershipul autoritar-este reprezentat de liderii care nu se consultă cu membrii echipei
în ceea ce privește activitatea organizației. Este considerat un stil de leadership
demotivant, supus erorilor care pot să apară din lipsa de cooperare, mai ales în probleme
ce sunt reprezentate de rezultatele organizației.
 Leadershipul participative sau democratic – este caracterizat de o implicare ridicată a
membrilor echipei în procesul de luare a deciziilor. Acest stil se bazează pe încredere și
unitate între membrii echipei, pe responsabilitate și implicare a acestora.

3.2. Liderul
În dicționarul sociologic termenul de lider este definit ca o ,,persoană care exercită putere sau
o mare influență asupra unor grupuri sociale de diverse mărimi(societăți,națiuni,organizații), dar
și un proces psihosocial în cadrul căruia unul dintre membrii săi îi organizează și dirijează pe
ceilalți pentru realizarea unui obiectiv comun concret (Krasiko, 2007).
Momentul în care liderii reușesc să-și transmită valorile, să coopereze cu angajații și să îi
sprijine și îndrume în activitatea desfășurată,organzația se dezvoltă.Este important ca între lideri
și angajați să se stabilească legături sincere, bazate pe relații care să le confere încredere astfel că
leadershipul devine un rezultat al cooperării dintre lider și părțile interesate în condițiile în care
acesta reușeste să-și motiveze punctele de vedere pentru a le internaliza și a le sprijini (Warren
Bennis,1959).
În perspectiva lui Godin, în ceea ce privesc grupurile, acestea au nevoie de a fi conduse,
uneori de o singură persoană, alteori de mai multe persoane deoarece oamenii doresc să-și
dezvolte relații, dar în același timp simt și nevoia de ceva care să le aducă schimbare.Autorul
insită asupra ideii care face referire la faptul că ,,nu poți avea un trib fără un lider-și nu poți fi un
lider fără un trib”.Oamenii doresc să facă parte din cât mai multe triburi,chiar dacă li se oferă
instrumente necesare ușurării muncii lor, ei tot vor continua să se alăture unor noi echipe care să
le îmnunătățească viața.