Școala -o organizaţie, o structură cu interacţiuni între oamenii

integraţi într-un anumit grup, ale căror activităţi sunt

specializate/centrate pe realizarea unor obiective comune.
Școala - o organizație care învață: felul în care se structurează
diversele grupuri și ierarhii (inclusiv în clasele de elevi) au impact
asupra sănătății organizației școlare.

Clasa – un grup social. Relațiile în clasa de elevi sunt:

- relaţii de intercunoaştere
- relaţii de intercomunicare
- relaţii socio-afective
- relaţii de influenţare

Resurse utilizate: umane, axiologice, materiale, financiare,

informaționale și de conținut, spațiale, temporale.
1) gândirea de grup - posibilitatea alterării eficienţei grupului pentru
a păstra cadrul normativ existent, un fel de contagiune socială;
2) lenea socială - scăderea performanţelor individuale, pentru că
sarcinile şi viitoarele activităţi importante sunt lăsate pe seama
grupului, ca întreg;
3) ineficienţa grupului în cazul deciziilor rutiniere sau în cazul
deciziilor luate sub presiunea timpului;
4) comportamentul diferit, în funcţie de context sau de specificul
grupului – ceea ce determină subiectivitate, variabilitate;
5) conservatorismul şi înclinarea grupului spre compromis (mai ales,
în privința intereselor, obiectivelor sau competenţelor membrilor);
6) subperformanţa grupului în cazul comportamentului critic,
conflictualismul;
7) Inechitatea, deoarece resursele personale sunt diferite;
8) luptele pentru putere şi statut, care au, de cele mai multe
ori, impact asupra sarcinilor de lucru;
9) mitul „echipei de clone”: convingerea că toţi membrii echipei
trebuie să aibă aceleaşi competenţe şi atitudini ca ale
conducătorului echipei sau ale managerului de succes, ceea ce
este ineficient.
 membrii clasei care funcționează cu spirit de echipă sunt interesaţi de propria
dezvoltare, dar şi de dezvoltarea colectivă, asumându-şi responsabilităţi la a căror
definire participă;
 Responsabilitatea/efortul se distribuie între membrii echipei;
 membrii clasei comunică deschis, fără ipocrizie, se simt susţinuţi de colegi, sunt
încurajaţi să-şi dezvolte competenţele, fac eforturi pentru a-i înţelege pe ceilalţi;
 recompensele sunt colective, dar şi individualizate, în acord cu dimensiunea
rezultatelor;
 conflictele sunt văzute ca aspecte normale ale relaţiilor profesionale, ocazii de a
emite idei noi, de a încuraja exprimarea liberă;
 profesorul doar controlează/reglează situaţia atunci când clasa nu se poate decide
sau când intervine o urgenţă;
 în cazul eşecului, sancţiunile morale şi administrative revin tuturor (echitate);
 nu există roluri prestabilite, se preferă schimbarea rolurilor în funcţie de
împrejurări;
 sarcinile membrilor grupului se întrepătrund; aceştia se ajută reciproc;
 fiecare participă la luarea deciziilor;
 climatul în care socializează elevii este unul benefic, îi pregătește pentru viața
socială, pentru responsabilități, prin atitudine democratică, negociere.
 strategia recompenselor (acordul,
recunoaşterea, lauda, aprecierea, acordarea
unor premii, încurajarea, delegarea);
 strategia creşterii progresive a cerinţelor;
 strategia prevenirii dificultăţilor prin
redefinirea sarcinilor;
 strategia încurajării relaţiilor intra şi inter-
grupuri.
 Grupul are o anumită structură, o cultură specifică , rezultată din
relaţiile şi procesele psihosociale dezvoltate în cadrul său. Ca urmare,
grupul este ireductibil la simpla însumare sau juxtapunere a indivizilor
şi este interdependent cu alte grupuri.
1. În ce măsură membrii grupului sunt uniţi şi acţionează
unitar? (relevă coeziunea — măsura atracţiei în grup)
2. În ce măsură grupul îşi realizează sarcinile şi scopurile
propuse? (relevă eficienţa grupului — măsura în care grupul
îşi realizează scopurile propuse)
3. În ce măsură există atitudini şi comportamente
asemănătoare la membrii grupului? (arată consensul în grup)
4. Membrii grupului aderă, acceptă, respectă normele de
grup (relevă conformismul faţă de normele grupului,
presiunea socială).
5. Grupul are capacitatea de a controla acţiunea membrilor
săi? (indică grupul ca mijloc de control asupra membrilor
săi).
6. În ce măsură statusurile şi rolurile sunt delimitate şi
ierarhizate? (relevă stratificarea în grup)
7. Grupul permite manifestarea unor idei sau
comportamente diferite, variate? (măsoară flexibilitatea
grupului)
8. Membrii grupului simt plăcerea de a face parte din
grup? (identifică tonul hedonic, sentimentele de plăcere
pentru apartenenţă la grup)
9. În ce măsură membrii grupului sunt apropiaţi între
ei? (stabilește măsura intimității, sentimentelor între
membri)
10. În ce măsură grupul se caracterizează prin
stabilitate, durabilitate în timp? (demonstrează
persistenţa în timp a grupului).
 Cum poate profesorul să contribuie la crearea
unui climat plăcut și ,,sănătos,, la nivelul
clasei sale?