Analiza sociometrica a unui grup scolar

Grupurile colare se constituie si funcioneaz pe temeiurile uneia dintre formele eseniale

ale activitii sociale-nvtura. Ele sunt grupuri mici n care scopurile grupului corespund
intereselor comune ale tuturor membrilor. Msura n care grupul si atinge scopurile formeaz
coninutul noiunii de eficien a grupului. Grupul de elevi urmrete scopuri prescriptive
(stabilite anterior de ctre persoane ce nu aparin n mod necesar acestuia) datorit faptului c
grupul funcioneaz ntr-o instituie-coal ce are ca obiectiv explicit si deliberat educaia si
instruirea elevilor, postulnd direcii precise si clare de aciune menite s orienteze ntreaga
intervenie pedagogic.
Rolul scopurilor n structurarea si funcionarea grupului de elevi ca si adaptarea de ctre
membrii acestuia a anumitor comportamente este major deoarece prezena scopurilor este
condiia existenei si a progresului grupului.
Grupurile colare se caracterizeaz si prin aceea c sunt asociaii bazate pe tipul de relaii
fa n fa .Ca urmare a acestui fapt, fiecare poate comunica si efectua schimb de informaii cu
toi ceilali dup cum acetia, la rndul lor pot comunica cu el. Grupul apare astfel ca o reuniune
integrat de personaliti care comunic ntre ele, coordonndu-si reciproc inteniile si
preocuprile si modelndu-se reciproc.
Grupul se caracterizeaz si printr-o structur configuraional proprie ce rezult din
interdependena statutelor si rolurilor membrilor din care este format. Dup coninutul si funciile
acestor statute si roluri se pot distinge mai multe variante structurale: -de comunicare,
-decizional, -executiv, -sociometric, ele constituind un tot unitar .Diferite stucturi putnd
funciona concomitent sau succesiv completndu-se si integrndu-se una pe alta. Se realizeaz
astfel o organizare a activitii grupului .Aspectul cel mai semnificativ al acestuia fiind stuctura
rolui prin care fiecare membru este investit cu cu funcii si sarcini determinate. Pe aceast cale
comportamentele membrilor grupului vor fi circumscrise de rolul formulat care d conduitelor un
caracter previzibil si admis. Fiecare membu al grupului va fi perceput de ctre ceilali din
perspectiva rolului su. Rolurile, ca si modelele de conduit sunt dependente de statutul
individului care desemneaz att aria de manifestare a rolulului ct si pertinena acestuia.
Normele si normativitatea grupal reprezint o alt caracteristic a grupului scolar.
Existena unui sistem de norme este una din premisele fundamentale ale constituirii si funcionrii
optime a grupului educaional. Normele prescriu anumite modele de comportament cel mai adesea
standardizate comune pentru toi cei care aparin grupului respectiv. De aceea apartenena la
grup este dependent de acceptarea comportamentelor prescrise. O norm este deci o regul de
condit recunoscut si acceptat de toi membrii grupului. Normele au si rol de reglator al
grupului determinnd unitatea si coeziunea acestuia, iar pe de alt parte au rol de criteriu de
evaluare a conduitelor individuale si de grup.
Modul n care normele sunt percepute depinde n bun msur de semnificaia
lor pentru grup pe aceast cale unele din normele explicite devin norme implicite nu
numai la nivel grupal ci si individual.
Coeziunea grupului este o condiie indispensabil apariiei si aciunii unornorme comune
acceptate la nivelul grupului si impuse membrilor si. Coeziunea poate fi considerat drept cea
mai important variabil de grup, deoarece, tocmai datorit ei, grupul exist, se menine,

funcioneaz, ca o entitate coerent relativ de sine stttoare. Coeziunea grupului este o condiie
indispensabil apariiei si aciunii unor norme comune, acceptate la nivelul grupului si impuse
membrilor si.
Coeziunea poate fi considerat drept cea mai important variabil de grup deoarece
tocmai datorit ei grupul exist, se menine, funcioneaz ca o entitatecoerent, relativ de sine
stttoare.
Coeziunea exprim gradul de unitate si de integrare a grupului nrezistena sa la
destructurare. La baza ei st o serie de fore interne si externe, de motivaii: percepia scopurilor,
percepia reciproc n grup, gradul n care sunt satisfcute aspiraiile
membrilor etc.
n cadrul grupului de elevi apar toate aceste caracteristici, putnd fi identificate2 categorii
de relaii specifice:
-unele care se dezvolt ierarhic, pe axul vertical al colii, relaii elev-lider, elev- profesor, elevdiriginte, elev-director;
-relaii care se dezvolt pe axul orizontal al colii la nivelul clasei: elev-elev, elv-grup. 2. Relaia
ntre grupul de elevi si colectivul colarDac colectivul poate fi considerat ca fiind un grupo, el nu
poate fi redus la simpla totalitate, pluralitate, de persoane. Dac grupul presupune prezena
scopurilor si aciunilor comune, el nu poate fi redus la ansamblul de indivizi.
ntre cele doua noiuni care desemneaz realiti distincte exist urmtoarele deosebiri:
-realitatea fenomenului da grupului o sfer noional mai larg, mai cuprinztoare, dect cea a
colectivului care este o specie de grup educativ format. Grupul este o noiune generic, colectivul
este una din speciile ei subordonate.
-spre deosebire de grup colectivul presupune nu orice fel de scopuri, motive, norme
comportamentale, ci scopuri majore, cu semnificaia social crora le sunt subordonatecele
personale. Deci colectivul este o realitate n care membrii sunt orientai sprerelizarea unor scopuri
majore cu semnificaie social si finalitate educativ.
Colectivul este un mediu educativ care coordoneaz toate influenele educative ale corpului
profesoral, centrndu-le pe individ sau pe grup, astfel nct s se asigure eficiena aciunii
instructiv-educative.
Comunicarea n grupurile colare
Comunicarea reprezint una dintre trebuinele fundamentale, de ordin spiritual a
oamenilor. n grupurile colare, comunicarea este modalitatea esenial de existen a acestora.
Procesul instructiv-educativ presupune transmiterea unor mesaje, a cunotinelor, prin diverse
conduite de comunicare: prelegeri, ntrebri si rspunsuri, demonstraii.
Este cunoscut faptul c transmiterea unui mesaj implic participarea a trei factori:
emitentul, receptorul si mediul n care se face transmiterea.
Procesul comunicrii poate fi influenat de o serie de fenomene care acioneaz: la nivelul
emitentului: natura conceptelor mai mult sau mai puin abstracte, arhaisme, neologisme,
utilizarea unor termeni cu coninut necunoscut, facori care in de personalitatea subiectului, de
stereotipiile lui verbale, de interesele lui de moment de atitudinile care fac ca cele comunicate s
capete o coloratur subiectiv, la nivelul receptorului: competena subiectului, cultura lui, nivelul
lui de inteligen, posibiliti de percepie, interesele, sentimentele, statutul si rolul lui n clasa de
elevi; n mediu: zgomote, distana, temperatura, presiunea, luminozitatea.
Dintre aceste multiple fenomene care pot aciona n timpul comunicrii sunt de reinut o
serie de efecte, mai frecvente fiind:

-blocajul-const n ntreruperea total a comunicrii: se poate manifesta prin reinerea total a

unor mesaje ce se ndreapt de la emitent la receptor ct si invers;
-filtrajul const n trunchierea informaiilor ce se transmit si se recepteaz datorit seleciei lor de
ctre emitent sau de ctre receptor;
-distorsiunile constau n denaturarea sau deformarea mesajului.
Toateaceste modificri pot fi voluntare sau involuntare impuse n mod contient,.
premeditate, urmrind scopuri precise sau incontiente
Factori ce pot influena comunicarea n grupurile colare:
Condiiile n care se realizeaz comunicarea:
-condiii operatorii: capacitatea mesajului de a fi pertinent n raport cu sistemul de noiuni
ce urmeaz a fi transmis; folosirea unor termeni sesizabili si smnificativi pentru elevi; mesajul s
conin un minimum de informaie nou n raport cu mesajul transmis anterior; mesajul s fie
adaptat reacilor elevilor ceea ce presupune controlul prin feed-back;
-condiii afective: atitudinea pozitiv a elevilor n raport cu mesajul si cu emitentul;
aceptarea afectiv a profesorului de ctre elevi; posibilitatea unui dialog permanent deschis ntre
emitent si receptori; mrimea grupului: grupurile mici creeaz optime pentru comunicare;
poziia spaial n procesul comunicrii; structura grupului; coeziunea grupului.
Liderul. Trsturile si funciile liderului n grupul de elevi
Grupul mic, aa cum este si grupul de elevi se caracterizeaz printre altele si prin centarea
eforturilor individuale asupra unei sarcini comune, ns contribuia membrilor lui la rezolvarea
sarcinii este diferit. Diferena se poate manifesta att calitativ, ct si cantitativ, att ca intensitate,
ct si ca natur. Contribuia unor poate fi mai important si mai indispensabil a altora, mai
redus.
Membrii ale cror contribuii capt o semnificaie deosebit pentru grup au ansa s
devin lideri, iar msura n care sunt percepui de ceilai ca surs demn de stim, ncredere,
consideraie, face ca ei s fie si recunoscui ca lideri.
Se face distincia ntre liderul formal (instituional, oficial) si liderul informal (neoficial,
neinstituional). Liderul formal reprezint o poziie de conducere care decurge dintr-o structur
social prestabilit. Autoritatea si puterea acestui lider rezult cu precdere nu att din valoarea
intrinsec a persoanei lider ct din valoarea social a funciei pe care o ndeplinete acesta.