Sunteți pe pagina 1din 5

CLASA GRUP SOCIAL

Grupul social (primar) este definit in esenta (Neculau si Boncu, 1998) ca un grup uman ai carui membri au aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament si in care sunt posibile contacte interpersonale (interactiuni directe) frecvente, in care exista exista interdependente intre membri. Un grup scolar (o clasa scolara) se defineste prin comunitatea scopurilor (obiectivelor), comunitate care genereaza relatii de interdependenta intre membrii acestui grup (Cerghit, 2002). Interdependenta genereaza la randul ei energii comune si individuale sporite, deoarece favorizeaza intercomunicarea si cooperarea. Aceste energii se pot utiliza dupa autorul citat mai sus in doua directii: - de progres, pentru a-si atinge scopurile energie de proces; - de mentinere a coeziunii necesare, de reglare a actiunilor proprii energie de conservare. Clasa scolara ca grup social este un ansamblu de indivizi constituit istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate (Mielu Zlate). Caracteristici ale clasei ca grup social (Iucu, 2006): - intinderea clasei numarul de copii (elevi) care compun grupul scolar; - interactiunea membrilor clasei interactiunile directe, nemijlocite si multivariate; - scopurile pe diferite termene (scurt, mediu, lung) pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolaritatii; importanta obiectivelor scolare ca si a celor social-afective... - structura grupului clasei: - ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal si - ca ierarhie interna, a grupului - compozitia si organizarea rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului; este definitoriu din aceasta perspectiva gradul de omogenitate sau eterogenitate al clasei - alti parametri de analiza: - sintalitatea personalitatea grupului; - problematica liderilor (se vorbeste in sociopedagogie de un lider formal si unul informal). Functii ale grupului social-clasa - integrarea sociala jocul de status-uri si roluri din cadrul grupului au valente importante de socializare; - de securitate si securizare relatiile armonioase din grup conduc la stima de sine ridicata, la dorinta de a coopera intre membri la cresterea nivelului de incredere, siguranta si aspiratie; - de reglementare a relatiilor din interiorul grupului grupul are forta ca prin reactiile sale de a recompensa sau sanctiona comportamentele membrilor sai; - de reglementare a relatiilor intraindividuale contribuie la construirea identitatii de sine a fiecarui membru, prin raportare la grup.
1

Tipuri de organizare in grupul scolar (de tip clasa) a) Frontal activitatea cu grupul intreg (clasa) pleaca de la perspectiva ca toti copiii (elevii) sunt egali intre ei. b) Grupal presupune organizarea a cel putin doua echipe (grupuri) in interiorul grupului mare (clasa); se pot organiza doua feluri de grupuri: - omogen grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare comune; - eterogen grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare diferentiate; Din perspectiva pedagogica se recomanda un echilibru intre cele doua grupuri. Cel omogen poate fi uneori mai util in invatarea teoretica, cel eterogen in cea sociala... Problema omogentitatii sau eterogenitatii ngrupului se pune desigur si la nivelul grupului educational mare (clasa), cu avantaje si dezavantaje pentru fiecare forma de organizare. Recent se face o critica tot mai puternica a grupelor omogene pe criteriul capacitii intelectuale. Aceasta critica a gruprilor colare omogene (vezi clase speciale pentru copii cu aptitudini sau pentru cei care invata mai greu) este sintetizat de Eggen si Kauchak (1992), citai i de Golu P. i I., (2003) n felul urmtor: Problema Probleme logistice cu gruparea intra-clas Probleme de plasare (orientare) colar Efecte afective negative asupra elevilor Efecte cognitive negative asupra elevilor Descrierea Gruprile necesit lecii i sarcini colare diferite. Monitorizarea muncii independente este dificil. Nivelul de potrivire al sarcinilor cu abilitile trebuie ajustat perfect. Posibilitatea conduitei de iesire din sarcina creste. Exist potenial pentru orientri colare inadecvate, iar aceast orientare tinde sa devin permanent. Grupurile cu rezultate colare sczute sunt stigmatizate. Ocaziile elevilor de a-i dezvolta flexibilitatea social sunt reduse. Stima de sine i motivaia copiilor din aceste grupuri sunt afectate. Elevii din grupurile omogene pe criteriul capacitii realizeaz mai puin n nvare dect cei din gruprile heterogene. Atunci cnd elevii sunt scoi din grupurile omogene, se ntmpl adeseori ca realizrile lor colare s creasc puternic.

O soluie moderat, de compromis, adesea mai viabil n practica la clas, dar numai atunci cnd eterogenitatea clasei este att de mare nct incomodeaz instruirea (celor mai muli), este gruparea flexibil - temporar, tranzitorie, parial, i mai ales deschis, reversibil. Aceasta nseamn de pild c profesorul face aceast grupare la o materie (att ct este necesar) dar nu extinde la toate, are n vedere mereu prevenirea unor efecte negative de genul celor de mai sus, ia decizii cu grij (etic) i profesionalism i mai ales deosebit de important - menine flexibilitatea gruprii (Golu P i I, 2003). Criteriul flexibilitii asociat cu cel al diversitii ne conduce uor la maniera eterogen a formrii grupurilor, specific mai ales nvrii prin cooperare. c) Individual presupune respectarea individualitatii copiilor, alegandu-se sarcini de invatare corespunzatoare posibilitatilor fiecarui copil in parte.

Competitie si cooperare in grupul scolar

Tipul de abordare Competiia

Avantaje stimuleaz efortul i productivitatea elevilor (*); promoveaz norme i aspiraii mai nalte (*); micoreaz distana dintre capacitate i realizri (*) -

Dezavantaje se constituie foarte frecvent n factor ce determin conflicte i conduite agresive; - conduce la interaciune slab ntre colegi, la ncercri de mpiedicare a celorlali s obin rezultate nalte, la lipsa comunicrii i a ncrederii reciproce, la rivaliti, sentimente de invidie, egoism - structura competitiv amplific n general anxietatea elevilor i teama lor de eec. - n unele cazuri cooperarea poate conduce la pierderea motivaiei n principal din cauza conduitei de tip lene social (individul i imagineaz c nu se poate stabili precis propria contribuie la grup).

Not * - la cei care au anse reale de a obine rezultate deosebite

Cooperarea

elevii sunt apreciai pozitiv i ajung s aib rezultate bune n condiiile n care i ceilali membri ai grupului au aceleai rezultate; se fondeaz o varietate larg de forme de interaciune (nvarea n cuplu, n grupuri eterogene etc), care faciliteaz apariia sentimentelor de acceptare i simpatie; instaureaz n grup buna nelegere, armonia, conduita de facilitare a succesului celorlali; determin creterea stimei de sine, reducerea anxietii

Desi pare sa existe o concluzie in favoarea manierei cooperante de constituire si functionare a grupurilor, trebuie remarcat ca nu poate fi omisa sau neglijata competitia. Exista si formule care combina cele doua mecanisme de relationare competitia dintre echipe, randuri de banci, subgrupuri etc.

Planificarea si pregatirea educatorului sugestii:


pregatirea din timp si adecvata a spatiului de lucru si mentinerea unui mediu fizic adecvat (dimensiunea ergonomica); - organizare si pregatire proprie (a educatorului) si reguli adecvate in grup (implicite, potrivite valorilor expresive ale grupului); - punctualitatea si incadrarea in timp sunt esentiale pentru instaurarea unui climat de disciplina; - punerea in valoare a tuturor capacitatilor manageriale ale educatorului. Metode si procedee generale sugestii pentru educatori: - adaptarea sarcinilor de lucru la capacitatile individuale ale copiilor - respectarea stilurilor si particularitatilor individuale de invatare si de personalitate - asigurarea unei oferte de invatare alternative si ocazii variate care valorifica capacitatile de decizie si optiune; 3

integrarea situatiilor de viata, a concretului in invatare; evitarea monotoniei in continuturi si forme (modalitati) de prezentare in favoarea diversitatii si alternantei; acordarea posibilitatii tuturor copiilor de a avea sarcini si roluri de responsabilitate in grup; asigurarea unor interactiuni bogate si variate in grupul scolar; asigurarea conexiunii inverse, frecvente, rationale, predominant de incurajare; fii un model pentru grup, cu deosebire prin felul in care faci fata crizelor, dezamagirilor, frustrarii, maniei; manifesta optimism pedagogic in toata activitatea cu copiii; arata intotdeauna politete si respect fata e copii, fata de adulti si cei superiori in institutie; fii drept (corect) echitabil, fara discriminari pozitive (simpatii si favoritisme) sau negative (antipatii, respingeri etc); evita cat mai mult umilirea si sarcasmul fata de copii; nu reactiona exagerat si nu transforma incidentele minore in confruntari majore; nu interveni daca stii ca un anumit comportament va disparea de la sine; nu ameninta cu nici o actiune pe care nu poti sau stii ca nu o vei indeplini; trateaza conduita nedorita in mod individual; nu generaliza si nu culpabiliza intregul grup; nu invita copiii la delatiune (postura de a-si pr colegii); aplica regula pedepsei naturale - corectarea unor conduite negative prin consecintele lor naturale; fii onest, recunoste-ti propriile greseli; foloseste simtul umorului, etc.

Studenti: Roibu Maria-Magdalena Olariu Narcis Doru

Evaluare