PROIECT DIDACTIC

Profesor: Beregoi Ludmila

Data: 20.11.2023

Obiectul:Biologie clasa a VII-a

Subiectul: Animalele vertebrate: încrengătura Cordata, clasa Pești cartilaginoși

Tipul lecției: De transmitere a noilor cunoștințe

Competențe: CS1

Subcompetențe: Identificarea caracteristicilor distinctive ale animalelor la nivel de regn, încrengătură, clasă.

Obiective lecței

O1_Să identifice caracteristicile distinctive ale animalelor la nivel de regn, încrengătură, clasă.

O2_Să recunoască reprezentanții la nivel de încrengătură, clasă.

O3_Să argumenteze rolul animalelor în natură și în viața omului

Metode didactice : identificare, caracterizare, recunoaștere, argumentare.

Resurse materiale: Manualul de biologie clasa a VII-a, PPT.

Forme de organizare: individual, frontal.

SCENARIUL LECȚIEI
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului
lecției

E Salutul cu elevii. Salutul cu profesorul.

V Verificarea frecvenței la ora de biologie. Elevul de serviciu enumeră persoanele apsente.
O Analiza probei de evaluare. Acordă întrebări la neclaritățile întâlnite le
C evaluarea formativă.
A
R
E
În continuare vom analiza tema: Animalele vertebrate: Notează tema în caiete și fac unele notițe la
încrengătura Cordata, clasa Pești cartilaginoși. aceast subiect.
R
E Cordatele sunt animale cu o structură complexă. Corpul Cordatele sunt animale cu o structură
A lor este susținut de un schelet axial intern (endoschelet), complexă. Corpul lor este susținut de un schelet
L format din coarda dorsală, structură specifică pentru axial intern (endoschelet), format din coarda
I această încrengătură de animale. dorsală, structură specifică pentru această
Z încrengătură de animale.
A În funcție de nivelul de dezvoltare, cordatele includ
R câteva grupuri de animale, cele mai dezvoltate fiind
E animalele vertebrate.
A Animale vertebrate Dintre animalele vertebrate fac parte peștii,
Corpul vertebratelor este diferențiat în cap, trunchi și amfi bienii, reptilele, păsările și mamiferele.
membre. Aceste animale duc un mod de viață activ, Aceste clase de animale se caracterizează prin
deplasându-se la distanțe mari în căutarea hranei și a anumite însuşiri comune:
partenerului pentru împerechere. − sistemul nervos este format din encefal și
Modul lor activ de viață a contribuit la dezvoltarea
 sistemelor de organe, în special a sistemului nervos.
Ca urmare a hrănirii active, vertebratele au un aparat
S bucal complex.
E Dintre animalele vertebrate fac parte peștii, amfi bienii,
N reptilele, păsările și mamiferele. Aceste clase de animale
S se caracterizează prin anumite însuşiri comune:
U − sistemul nervos este format din encefal și măduva
L spinării;
U − encefalul este protejat de craniu, iar măduva spinării –
I de coloana vertebrală;
− au endoschelet format din oase şi cartilaje unite prin
articulații;
− au sisteme de organe bine dezvoltate: locomotor,
nervos, endocrin, digestiv, circulator, respirator, excretor,
reproducător şi imun.
Pe lângă însușirile comune, fiecare clasă de vertebrate
prezintă și anumite particularități ale sistemelor de
organe.
De exemplu, respirația la pești se realizează prin branhii,
la amfibieni – prin piele și prin plămâni, la reptile, păsări,
mamifere – prin plămâni. Deși circulația sângelui la toate
vertebratele se efectuează printr-un sistem închis, format
din inimă și vase sangvine, fiecare clasă de vertebrate are
o structură specifică a inimii.
La pești inima este alcătuită din două camere, la
amfibieni – din trei, la reptile – din trei, dar prezintă un
sept care împarte inima incomplet în patru camere (cu
excepția crocodililor, care au inima alcătuită din patru
camere), la păsări și mamifere – din patru camere.
Vertebratele au sexele separate (sunt unisexuate).
Celulele sexuale masculine și cele feminine se formează
în organele sexuale. Fecundația poate fiinternă sau
externă.
Dintre toate vertebratele, peștii prezintă cea mai mare
diversitate. Patru oceane, zeci de mări şi milioane de
râuri şi lacuri abundă în pești cu forme, dimensiuni și
adaptări extrem de variate.
Peștii sunt animale poichiloterme și exclusiv acvatice.
Fiind animale acvatice, ei prezintă anumite trăsături
distinctive:
− au forma corpului hidrodinamică: gâtul lipsește, capul
trece, treptat, în trunchi, iar trunchiul în coadă;
− corpul este acoperit cu solzi și mucus, care înlesnește
alunecarea în apă;
− deplasarea se realizează cu ajutorul înotătoarelor, care
sunt de două tipuri: perechi (pectorale și abdominale) și
neperechi (caudală, anală și dorsală);
− respirația se produce prin branhii, peștii respiră
oxigenul dizolvat în apă;
− dintre organele de simț, sunt dezvoltate văzul, auzul și
linia laterală (organ caracteristic numai peștilor), prin
care peștii percep direcția și presiunea apei.
Ihtiologii împart peștii în două clase: pești osoși, care au
scheletul format parțial sau total din oase, şi pești
măduva spinării;
− encefalul este protejat de craniu, iar măduva
spinării – de coloana vertebrală;
− au endoschelet format din oase şi cartilaje
unite prin articulații;
− au sisteme de organe bine dezvoltate:
locomotor, nervos, endocrin, digestiv,
circulator, respirator, excretor, reproducător şi
imun.
Respirația la pești se realizează prin branhii, la
amfibieni – prin piele și prin plămâni, la reptile,
păsări, mamifere – prin plămâni.
La pești inima este alcătuită din două camere, la
amfibieni – din trei, la reptile – din trei, dar
prezintă un sept care împarte inima incomplet
în patru camere (cu excepția crocodililor, care
au inima alcătuită din patru camere), la păsări și
mamifere – din patru camere.
Peștii sunt animale poichiloterme și exclusiv
acvatice. Fiind animale acvatice, ei prezintă
anumite trăsături distinctive:
− au forma corpului hidrodinamică: gâtul
lipsește, capul trece, treptat, în trunchi, iar
trunchiul în coadă;
− corpul este acoperit cu solzi și mucus, care
înlesnește alunecarea în apă;
− deplasarea se realizează cu ajutorul
înotătoarelor, care sunt de două tipuri: perechi
(pectorale și abdominale) și neperechi (caudală,
anală și dorsală);
− respirația se produce prin branhii, peștii
respiră oxigenul dizolvat în apă;
− dintre organele de simț, sunt dezvoltate văzul,
auzul și linia laterală (organ caracteristic numai
peștilor), prin care peștii percep direcția și
presiunea apei.
 cartilaginoși, al căror schelet este alcătuit din cartilaj.
Clasa Pești cartilaginoși
Grupul peștilor cartilaginoși cuprinde un procent mic din
totalitatea speciilor de pești cunoscute. Dintre peștii
cartilaginoși fac parte rechinii și peștii batoidei (pisica-
de-mare, vulpea-de-mare, torpila electrică, peștele-
fierăstrău etc.).
Peștii cartilaginoși se caracterizează prin anumite Peștii cartilaginoși se caracterizează prin
particularități: anumite particularități:
− scheletul este cartilaginos; − scheletul este cartilaginos;
− corpul este acoperit cu solzi în formă de plăci, la unele − corpul este acoperit cu solzi în formă de plăci,
specii prevăzuți cu ghimpi orientați posterior; la unele specii prevăzuți cu ghimpi orientați
− gura este localizată în partea de jos a capului; posterior;
− înotătoarea caudală este asimetrică; − gura este localizată în partea de jos a capului;
− branhiile se deschid în exterior prin 5–7 fante branhiale − înotătoarea caudală este asimetrică;
(operculele lipsesc); − branhiile se deschid în exterior prin 5–7 fante
− vezica înotătoare lipseşte. branhiale (operculele lipsesc);
Înotătoarele pectorale ale peștilor batoidei, situate pe − vezica înotătoare lipseşte.
părțile laterale ale corpului, sunt puternic dezvoltate și
contribuie la men-ținerea echilibrului în apă.
Peștii cartilaginoși sunt prădători feroce.
Pisica-de-mare se caracterizează printr-o coadă lungă şi
subțire, înotătoarea dorsală este înlocuită cu un ac
veninos, care servește ca armă de
apărare. Ea poate provoca omului leziuni dureroase.
Torpila electrică prezintă organe ce produc descărcări
electrice până la 200 de volți, care paralizează prada.
Acești pești se hrănesc cu moluște, crustacee, pești mici
etc. Unii dintre ei sunt vânați pentru grăsimea lor bogată
în vitamine.
Rechinii sunt pești carnivori, cu o dentiție
puternic dezvoltată. Cel mai mare şi mai feroce este
rechinul albastru. Având o lungime de circa 3 m, el poate
înghiți victima întreagă, chiar dacă aceasta este destul de
mare. Se hrănește cu alți rechini, cu toni, broaște-
țestoase, foci, caracatițe, fiind periculos şi pentru om.
Câinele-de-mare este o specie de rechin care trăiește în
toate mările, fiind inofensiv pentru om. Este unicul
rechin din Marea Neagră. El este şi cel mai mic
rechin: crește până la 1,7 m lungime şi are
greutatea de 6–14 kg. Câinele-de-mare este ovovivipar.
Femelele nasc după 8–9 luni de la împerechere un singur
pui, care trăiește independent. Ficatul rechinului conține
grăsimi cu un procent ridicat de vitamina A.
La circa 70 % din rechini fecundația este internă, oul
fecundat rămâne în corpul femelei până la dezvoltarea
peștișorilor, după care aceștia sunt expulzați în apă.
R Pentru a întări materia de astazi vom realiza sarcina 1,2,3 Realizează sarcina propusa dupa care o
E pagina 54 din manual. persoana citeste rezolvarea cu voce tare.
F Exercițiul .... pagina ... din caietul elevului clasa 7
L
E
X
I
A
E Pentru acasa aveți de realizat sarcină 4 din manual la Notează tema pentru acasă în caetele de
X pagina 54. Întrebări la tema de acasă. biologie.
T
E La revedere
N La revedere
S
I
A