Regnul Animal

1. Spongieri
• Spongierii sunt un grup de animale nevertebrate, cele mai simple
animale de pe pamant. Acestea sunt organisme pluricelulare care au
corpul format din un număr variabil de pori și sisteme canaliculare
dezvoltate pe un schelet direct amplasat în mediul marin, pe fundul
căreia aceștia proliferează. Structura lor poate fi rezumată din punct
de vedere structural ca un strat gelatinos de spongină poziționat între
două straturi externe de celule.
• Spongierii nu posedă sistem nervos, digestiv, circulator ori
excretor, majoritatea funcțiilor necesare vieții fiind asigurate de
puținele tipuri de celule specializate existente și de circuitul apei
în cadrul acestora.
Nutriție
Se realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirată prin
pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de
aceasta.
Respirație
Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe
circulația apei în cadrul spongierelor.
Reproducere și proliferare
Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme
hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care
formează celula ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larvă ciliată care dă
naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuată nu poate avea loc din
cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe
fundul apei și care devin viabili odată cu realizarea condițiilor de mediu
favorabile dezvoltării noilor indivizi.
Spongierii se clasifica
in:
-bureti silicosi
-bureti calcarosi
-bureti carnosi

Buretele de baie (burete carnos)

2. Celenterate
• Celenteratele sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice,
ce traiesc in orice mediu salin.
• Corpul lor este pluricelular, fără organe. Are formă de sac, cu un
singur orificiu buco-anal, înconjurat de tentacule.
• Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă
sistem nervos și musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un
plex subepitelial difuz, care este legat de ectoderm și endoderm. La
unele grupe, ca de exemplu: la meduze și ctenofori se dezvoltă organe
de simț (oceli, statociști, ropalii). Această dezvoltare se datorează
vieții active pe care o duc acestea.
Reprezentanti ale celenteratelor
• Meduzele sunt celenterate
înotătoare care au corp
gelatinos cu aspect de
umbrelă. În centrul părții
inferioare a corpului se
deschide orificiul buco-anal,
iar pe marginile corpului sunt
dispuse tentaculele.
• Actiniile sunt polipi marini de
dimensiuni mari viu colorați în
verde,albastru, roșu.Ele au în
jurul orificiului bucal-anal câteva
coroane de tentacule scurte și
groase care-i dau aspectul unor
"flori de mare" sau "anemone".
3. Platelminti (viermi lati)
• Platelminții sau platelmintele (din greacă platus = lat + helmins,
helminthos = vierme) este o încrengătură de viermi protostomieni
acelomați, de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al
panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca planariile.
• Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral,
nesegmentat, lipsiți de aparat respirator și circulator, cu un singur
orificiu buco-anal.
• Au o extremitate cefalică care este prevăzută cu organe de simț și
după împrejurări, cu organe de fixare.
-Sunt animale hermafrodite, cu rare excepții.
-În general sunt paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar există și
specii care trăiesc liber în apă (ex. planarii).
-Speciile parazite au formațiuni cuticulare pentru fixare,
constând în cârlige, spini, țepi.

-La majoritatea speciilor, dezvoltarea este complicată, cu

schimb de generații sexuate și asexuate și cu gazde
intermediare.
Viermele de galbeaza

Viermele de galbeaza este un

vierme parazit.
Are 2 gazde: melcul de apa (limnea)
si rumegatoarele, in special oaia, in
ficatul carora creste.
Este bine adaptat condițiilor de
viață; este acoperit cu un tegument
care formează o cuticulă cu rol de
apărare împotriva sucurilor
digestive(chitina).
Boala parazitară a ficatului pe care o
produce se numește gălbează (a
ficatului), distomatoză hepatică, sau
fascioloză.
4. Nematerminti (viermi cilindrici)
• Sunt organisme marine, dulcicole, sau terestre, unele specii duc un
mod de viață liber, altele sunt parazite ale plantelor și animalelor,
inclusiv ale omului.
• Peretele corpului (tegumentul) este format din cuticulă stratificată
groasă, epiderm și mușchii longitudinali. Mușchii circulari sunt
complet absenți.
• Sistemul circulator și respirator este absent.
• Tubului digestiv este lung și drept, el conține gura, faringele musculos,
intestinul și anusul. Intestinul nu are strat muscular.
Reprezentanti ai viermilor cilindrici
• Limbric este denumirea comună a
unui vierme cilindric parazit,
Ascaris lumbricoides, care poate
parazita intestinul omului sau al
animalelor.
• Este un vierme cilindric cu
extremitățile ascuțite, de culoare
alb-gălbuie și cu o lungime de 15–
20 cm.
• Boala produsă de acest vierme se
numește ascaridioză.
• Trichinella (denumirea latină)
sau trichină, trichinelă [din latina
trichina – gen de viermi
nematelminți paraziți care
trăiesc în intestinul șobolanilor,
al porcilor, al urșilor etc. sau
închistați în mușchii acestor
animale, putând trece și la om,
prin consumarea cărnii de porc
sau de urs etc. infestate,
provocând trichineloză.
5. Anelide (viermi inelati)
• Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite și viermi
inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru.
• Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de
formă cilindrică, segmentat în inele.
• Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au
corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se
observă la suprafața corpului lor posedă în interior și pereți
transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare
cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de
metamerie.
Organizare structurala viermi inelati
• Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele
lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alți viermi. La majoritatea
reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior, cât și în
interiorul corpului.
• Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul
posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format
din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral
(aceste vase sunt considerate inimi).
• Viermii inelați respiră prin piele.
Lipitoarea

Hirudinea este o clasă de viermi din

încrengătura anelidelor, cu corpul
segmentat, turtit dorsoventral, cu
câte o ventuză la extremități, care
trăiesc în apă dulce și sug sânge.
Lipitoarea este tipul reprezentativ,
unele specii de lipitori ca (Hirudo
medicinalis), sunt folosite în
medicină, în trecut erau folosite la
tratarea diferitelor boli. Arealul de
răspândire este Europa, Africa de
Nord și Asia Mică.
6. Moluste
• Moluștele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale.
• Corpul moluștelor nu este segmentat, dar la majoritatea se disting trei
regiuni: cap, picior și masă viscerală.
• În afară de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai
au manta și cochilie.
• Se impart in 3 categorii: gasteropode,lamelibranhiate,cefalopode.
Gasteropode

Gastropoda (greacă γαστήρ gaster,

„stomac” și ποδη podos, „picior”;
de asemenea gastropode,
cunoscute mai comun și ca melci)
reprezintă o clasă taxonomică mare
din încrengătura Mollusca. Include
specii de melci de toate tipurile și
mărimile, de la microscopice până
la mari. Există câteva mii de specii
de melci marini, dar și de apă dulce
sau tereștri.
Lamelibranhiate
Bivalvele (Bivalvia) sau
lamelibranhiatele
(Lamellibranchiata sau Pelecypoda)
cuprind o clasă de moluște marine
și de apă dulce, care au corpuri
delimitate de un înveliș format din
două părți articulate comprimate
lateral. Ele nu au nici cap, și, de
asemenea, lipsește și radula.
Bivalvele includ scoici, stridii, midii,
etc., precum și numeroase familii
care trăiesc în apa sărată, și un
Midia
număr de familii care trăiesc în apa
dulce.
Cefalopode
Cefalopoda sau cephalopoda este o
clasă de animale exclusiv marine ce
cuprinde 370 de specii, incluzând
sepiile, caracatițele și calmarii.
Tentaculele sunt folosite pentru
prinderea prăzii, iar deplasarea se
realizează cu ajutorul sifonlui. Sunt
specii care au cioc cu ajutorul căruia
mărunțesc hrana. Cochilia este
prezentă doar la specia primitivă,
reducându-se la cele evoluate la o
piesă foarte mică. Calamarul
7. Artropode
• Artropodele (din greacă arthron, "articulație" și podos, "picior") sunt
animale nevertebrate, ce au membrele articulate.
• Artropodele constiuie cel mai variat grup de animale (peste 80% din
totalitatea animalelor).
• Artropodele sunt organisme cu un exoschelet (schelet extern), corp
segmentat și membre (apendice) anexate de cap și torace.
• Spre deosebire de alte nevertebrate, organele de simț ale atropodelor
sunt foarte dezvoltate, au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea
internă constituie hemocelul.
• Se clasifica in: arahnide, insecte, crustacee si miriopode.
Arahnidele
Arahnidele (latină Arachnida) sunt o clasă de
artropode chelicerate care cuprinde forme
cunoscute cu denumirea comună de
scorpioni, păianjeni, opilioni, acarieni și
altele.
Arahnidele au corpul alcătuit din două tagme
(regiuni) - prosomă (cefalotorace) și
opistosomă (abdomen).
Corpul este acoperit de un exoschelet foarte
dur.
Cuticula reprezintă exoscheletul de care sunt
atașați mușchii și unele organe interne. Din
cauza rigidității cuticulei, creșterea taliei nu
poate avea loc la arahnide decât după ce
stratul de protecție a fost îndepărtat în
timpul năpârlirii. Pentru atingerea taliei Scorpionul
adulte, arahnidele năpârlesc de mai multe
ori, modificându-și uneori și forma corpului.
Insectele

Insectele alcătuiesc grupul cel mai divers de

animale de pe Pământ, arealul fiind cu
precădere uscatul, existând cu mult peste
1.000.000 de specii, dintre care aproximativ
925.000 au fost cercetate și descrise.
Corpul lor este împărțit în 3 părți: cap, torace
și abdomen.
Capul poartă o pereche de antene senzitive, o
pereche de ochi compuși, ochi simpli (numărul
lor variază în funcție de grup) și piesele
aparatului bucal. Toracele este alcătuit din 3
segmente: protorace, mezotorace și
metatorace, fiecare având câte o pereche de Libelula
picioare. Mezotoracele și metatoracele sunt
înzestrate cu aripi. La unele grupe există doar
o singură pereche de aripi sau lipsesc complet.
Crustaceele
Crustaceele sunt o subîncrengătură de
artropode, cuprinzând peste 50.000 de
specii.
Majoritatea sunt animale acvatice, mai puțin
terestre.
Corpul crustaceelor este alcătuit din cap,
cefalotorace și un abdomen, protejat sau nu
de o carapace, fiind acoperit cu o crustă din
calcar și chitină.
Crustaceele respiră prin toată suprafața
corpului sau prin branhii.
Sângele este albastru datorită unui pigment. Homarul
Miriapodele
Miriapodele reprezintă un taxon de
artropode care cuprinde 13 mii de specii, in
totalitate terestre.
Au corpul alungit, lungimea lui variind între
câțiva milimetri și 30 cm.
Corpul miriapodelor este divizat în două
regiuni: cap și trunchiul (numit și torace).
Miriapode se întâlnesc frecvent în pădurile
umede, ele îndeplinind un rol important în
descompunerea resturilor vegetale.
În general, miriapodele sunt animale
lucifuge, ziua ascunzându-se sub pietre,
bușteni și scoarța copacilor. Scutigera coleoptatra
8. Echinoderme
• Echinodermele sunt o încrengătură care cuprinde cca 6.300 de specii
de animale marine.
• Echinodermele sunt animale cu simetrie radială, unele forme posedă
simetrie bilaterală.
• În straturile inferioare ale pielii se dezvoltă scheletul alcătuit din plăci
calcaroase, terminațiile cărora ies la suprafața pielii sub formă de
numeroase cârlige, ace etc.
• Organele interne sunt situate în cavitatea internă largă, numită celom.
• Echinodermele se clasifica in: crinoide, holoturide, echinide,
asteroidea, ofiuride.
Crinii de mare

Crinii de mare sunt animale marine ce

apartin clasei echinodermelor si sunt
omniprezenti in toate oceanele lumii si in
marile adiacente lor, fixate pemanent sau
temporar in adancuri, pe fundul apelor.
Sunt cunoscute aproximativ 630 de specii de
crini de mare care pot fi gasite in fiecare
ocean la diferite adancimi.
In partea de jos a crinului de mare se gaseste
un fel de ,,cupa” care reprezinta organismul
acestei echinoderme. De la el pleaca
numeroase raze (sau brate) care au rolul
principal de a filtra crustaceele mici din apa si
de a le transfera la gura de varsare a
organismului (din centrul cupei).
Castravetii de mare
Castravetii de mare sunt echinoderme din
clasa Holothuroidea. Ele sunt animale marine
cu o piele tabacita si un corp alungit.
Se gasesc pe fundul marilor si oceanilor din
toata lumea.
Castravetii de mare au un schelet osos sub
piele si un inel calcaros. La unele specii inelul
calcaros si scheletul lipseste.
Castravetii de mare au de obicei lungimi
cuprinse intre 10 si 30cm.
Ca toate echinodermele castravetii de mare
poseda atat un sistem vasculat de apa care
ofera presiunea hidraulica tentacolelor si
picioarelor tub, permitandu-le sa se deplaseze,
cat si o retea de vene prin care circula sange.
Ariciul de mare
Exista 975 de specii de arici de mare in toata
lumea.
Aricii de mare se caracterizeaza prin
carapacea lor – scheletul sferic – alcatuit din
placi cu structura calcaroasa ce sunt
acoperite cu numerosi tepi mobili. Au cinci
randuri de picioare tubulare care uneori nu
se vad deoarece sunt ascunse printre tepi. Cu
ajutorul lor aricii de mare se deplaseaza lent
printre pietrele de pe fundul marii, pentru a-
si cauta hrana formata din mici organisme,
stele de mare, scoici si alge.
Aricii de mare au obiceiul sa-si sape refugii,
un fel de vizuini printre pietrele moi de pe
fundul marii, in care se refugiaza dupa ce s-
au hranit suficient.
Stelele de mare

Se gasesc in toate oceanele lumii.

Exista aproximativ 2000 de specii de stele de
mare.
Orificiul bucal este situat la mijlocul părții
ventrale.
Au abilitatea de a-și regenera părți ale
corpului.
Pe partea ventrală, ele au un sistem hidraulic
de sifoane cu apă și piciorușe care le ajută în
locomoție. Tot la deplasare le mai ajută
brațele, care aderă la substrat și, prin
contracție, ajută de asemenea la locomoție.
Serpii de mare

Serpii de mare sunt animale veninoase care

populeaza aproape toate mediile marine.
Adultii celor mai multe specii ating lungimi
intre 120 – 150 cm.
Cele mai multe specii de serpi de mare se
hranesc cu pesti, in special anghile. Prada
dupa ce este muscata moare in cateva
secunde.
Cei mai multi serpi acvatici pot respira prin
piele.
Capul nu difera semnificativ fata de serpii
terestri, iar dantura ii este primitiva: 18 dinti
mici pot fi gasiti in spatele maxilarului.
9. Cordate
• Cordata este o încrengătură de animale ce posedă coardă dorsală.
Încrengătura include acraniatele, ciclostomatele, peștii, amfibienii,
reptilele, păsările și mamiferele.
• Deși sunt foarte diverse, cordatele posedă caracteristici comune.
Toate cordatele au schelet axial, intern. La tunicate el este prezent sub
formă de coardă doar în stadiul de larvă. La acraniate ea este prezentă
toată viața. La cordatele mai dezvoltate, coarda este înlocuită de
coloana vertebrală.
• Cordatele cuprind: urocordatele, cefalocordatele si vertebratele.
Urocordatele
• Urocordatele sunt o subîncrengătură de animale cordate marine
planctonice sau bentonice care au notocordul și cordonul nervos
dorsal tubular prezente doar în stadiul larvar.
• Sunt cele mai primitive cordate.
• Animalele adulte au corpul în formă de urnă sau sac învelit într-o
tunică protectoare polizaharidică.
• Sunt animale hermafrodite, se înmulțesc sexuat și asexuat prin
înmugurire.
• Larvele înoată liber și au aspect de mormoloci.
Cefalocordatele
• Cefalocordatele sunt o subîncrengătură de animale vertebrate,
definită prin prezența unui notocord care rămâne pentru toată viața.
• Ele nu au creier propriu-zis, iar endoscheletul lor este sub formă de o
coardă.
• Toate sunt animale acvatice.
• Aparatul circulator este lipsit de inimă, iar sistemul venos este legat
de sistemul arterial direct, fără capilare.
• Au lungimea de maximum 10 cm.
Vertebratele
• Vertebratele reprezintă cea mai mare subîncrengătură a încrengăturii
Cordata, cuprinzând toate animalele ce au o coloană vertebrală.
• Sunt prezente pe toata suprafata Terrei.
• Prezinta coloana vertebrala, cutie craniana, organe de simt
specializate si sisteme de organe bine definite.
• Se clasifica in agnate si gnatostomate. Agnatele sunt reprezentate
printr-o singura clasa: ciclostomii. Gnatostomatele cuprind
urmatoarele clase: pesti cartilaginosi, pesti ososi, amfibieni, reptile,
pasari si mamifere.