REGNUL ANIMAL

-FILUMUL PLATHELMINTHES-
(PLATELMINȚI - VIERMII LAȚI).
-FILUMUL NEMATHELMINTHES-
(NEMATODE - VIERMII
CILINDRICI).

Suletia Simona Andreea

Colegiul National Mihail Kogalniceanu
Cls. IX E
24. 05. 2020
Profesor Coordonator: Mogos Catalin
 Viermii-Generalitati
 Viermii sunt primele animale tridermice, deoarece
prezintă trei straturi de celule:
 (1. Ectoderm-stratul exterior;
 2. Mezoderm-stratul mijlociu;
 3. Endoderm-stratul interior;)
 şi sisteme de organe cu ţesuturi slab diferenţiate;
 Cele trei straturi formează organe grupate în
 sisteme;
 Simetria corpului este bilaterală(care are doua parti
opuse, simetrice;
 Majoritatea se deplasează prin târâre;
 Sunt forme libere care de obicei trăiesc în mediul umed,
şi forme parazite;
Filum Plathelminthes (sau platelminţi):
 Denumirea provine din limba greacă:
platy=lat, plat, şi helminthes=vierme;
 Cuprinde viermii laţi care sunt cele mai
simple animale tridermice (au trei
straturi fundamentale de celule) şi cu
simetrie bilatetrală;
 Au urmatoarele sisteme de organe:
sistemul nervos, epiteliar, muscular,
digestiv, excretor şi de reproducere;
 Capul este diferenţiat la polul anterior
al corpului şi prezintă doi ochi simpli;
 Cavitatea corpului (de origine
blastoceliană) este plină cu un
parenchim mezenchimatic ce
reprezintă mediul intern al viermelui;
 In această cavitate sunt prezente
lacune prin care circulă un lichid care
are rolul sângelui şi al limfei;
 Modul de viaţă: - liber sau parazitar.
 Mediul de viaţă:
 1. In biotopuri umede şi în pădurile
tropicale;
 2. Acvatic:
 - dulcicol (ape dulci)
 - salmastru (apă sarată);
 3. In corpul altor animale;
 Reproducerea poate fi asexuată (prin
regenerare) sau sexuată (viermii lati
sunt hermafrodiţi);
 Formele libere prezintă la
extremitatea cefalică organe de simţ;
 Formele parazite prezintă organe de
fixare si au aparatele excretor şi
reproducător bine dezvoltate.
Platelminti-Caractere generale
 Sistemul nervos central, compus din
ganglioni nervoşi şi cordoane
nervoase si demonstrează
fenomenul de centralizare;
 Sistemul digestiv este format din
tubul digestiv care comunică prin
orificiul buco-anal, cu exteriorul (la
tenie lipseşte tubul digestiv);
 Tubul digestiv este adesea foarte
ramificat pentru a asigura difuziunea
nutrimentelor în tot corpul;
 Majoritatea viermilor nu au sistem
circulator;
 Excreţia este realizată de structuri
simple care elimină produşii în
intestin;
 Respiraţia este cutanee, din acest
motiv neavand sistem respirator;
 Viermii laţi nu au o cavitate
internă (sunt acelomate) iar
forma corpului este puternic
aplatizat (turtit dorso-ventral) şi
nesegmentat, în formă de
panglică;
 Se cunosc peste 12.000 de specii
de viermi laţi dintre care, 85%
sunt specii parazite;
 Viermii lati sunt grupati in trei
clase:
 Clasa Turbellaria;
 Clasa Trematoda;
 Clasa Cestoda;
Clasa Turbellaria (planariile):
 Turbelariatele (sau planariile) sunt specii acvatice,
care trăiesc libere in izvoare, paraie si rauri, pe sub
frunze sau pietre;
 Au corpul turtit dorso-ventral (au formă de frunză)
si acoperit cu cili;
 Nu au ventuze;
 Au celule ciliate la suprafata ;
 Au tub digestiv;
 Planariile au o mare putere de regenerare;
 Sunt organisme hermafrodite.
 Au organe de simt;
 Prezinta protonefridii (organ de excretie la unele
animale nevertebrate);
 Mărime cuprinsă de la mai puţin de 1 mm la câţiva
centimetri;
 Turbelariatele sunt cele mai raspândite si mai
studiate sunt speciile din genul Planaria
 Specii reprezentative:
 - Euplanaria gonocephala (planarie) care trăieste în
solurile umede.;
 - Dendrocoelium lacteum (planaria);
Clasa Trematoda:
 Sunt specii parazite (endoparazite) in
corpul omului, al ovinelor si al
bovinelor;
 Lipsesc cilii de la suprafata corpului;
 Au o formă de frunză;
 Au ventuze;
 Au tub digestiv;
 Adultii nu au organe de simţ;
 Au stadii larvare în alte gazde;
 Sunt extrem de prolifici(se inmultesc
foarte repede);
 Specie reprezintativa:
 - Fasciola hepatica (viermele de
gălbează) care e parazit la oi si e un
trematod hermafrodit, cu sistemele
genitale complicate si cu un ciclu
evolutiv ce contine mai multe forme
larvare;
 Clasa Cestoda:
 Cestodele sunt endoparaziţi(parazit
care trăiește în interiorul țesutului
vegetal sau în organele interne ale
omului și ale animalelor, provocând
boli grave)
 Cuprinde grupul teniilor, exclusiv
endoparazite in intestinul omului si
in musculatura altor animale;
 Corp lung în formă de panglică
format din scolex si proglote;
 Au ventuze si cârlige;
 Lipsesc cilii din celulele de la
suprafata corpului şi tubul digestiv;
 Adultii nu au organe de simţ;
 Au stadii larvare în alte gazde;
 Sunt extrem de prolifici;
 Specii reprezentative:
 - Taenia solium (tenia) care este
parazită la om, porc, caine,
bovine, peşte etc., gazda
intermediară fiind porcul;
 - Taenia saginata: - gazda
intermediară e o specie de
bovine;
 - Taenia echinococcus: - adultul
parazitează intestinul cainelui;
 Omul e o gazda ocazionala, la
care larva se localizeaza in ficat si
plamani, formand chistul hidatic;
 Sistemul digestiv lipseşte iar la
cel genital se observa o
hipertrofie;
 Specie reprezentativa al clasei Trematoda:
Fasciola hepatica (viermele de gălbează)
Reprezentant al clasei Turbellaria, specia
Pseudoceros dimidiatus

Specie reprezentativa al
clasei Cestoda:
Taenia solium (tenia)
Filumul Nemathelminthes (sau nematodele):
 Denumirea filumului Nemathelminthes provine din limba greacă: nemathos=filament şi helminthes=vierme;
 Cuprinde circa 500.000 de specii de viermi cilindrici din care au fost descrise numai 15.000 de specii;
 Modul de viaţă: liber sau parazit;
 Mediul de viaţă:
 1. In cele mai variate nişe ecologice (sol, apă) ale globului pământesc;
 2. Speciile libere de nematode populează aproape toate spaţiile de viaţă: ape dulci şi marine, straturi de muşchi şi
licheni, sol umed;
 Nematodele sunt viermi nesegmentati;
 Multe dintre specii sunt microscopice;
 Reproducerea este sexuată, sexele sunt separate şi prezintă un accentuat dimorfism sexual (femela este mai mare
decât masculul);
 Corpul este cilindric, ascuţit la capete şi nesegmentat, cu simetrie bilaterală si acoperit cu o cuticulă(înveliş flexibil
lipsit de cili sau flageli) sub care se află muşchi dispuşi longitudinal;
 Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal;
 Nu au sistemele circulator şi respirator;
 La unele specii apare un sistem excretor simplu;
 Nematode care paraziteaza omul sunt:
 - Ascaris lumbricoides (limbricul) fiind parazit intestinal;
 - Trichinella spiralis (trichina) care provoacă trichineloza formând chişti în musculatură;
 - Wuchereria bancrofti care provoacă boala elefantiazis la om prin blocarea circulatiei limfatice.
 - Enterobius vermicularis (oxiurul) care trăieşte în intestinul gros şi în porţiunea terminală a intestinului subţire, in
timpul nopţii, femela depunand ouăle în regiunea anală;
Filumul Annelida (sau anelidele)
 Anelidele sunt viermi inelaţi, tridermici, cu o veritabilă cavitate generală a corpului (celomati) şi cu simetrie
bilaterală;
 Se cunosc 8700 de specii din care majoritatea traiesc in mari, altele in ape dulci, iar o parte sunt terestre;
 Mediul de viaţă: mediul terestru (râmele) si mediul acvatic marin (sărat) sau de apă dulce (lipitoarea);
 Modul de viaţă: majoritatea speciilor sunt libere, unele sunt ectoparazite(trăiește ca parazit pe suprafața
corpului omului și al animalelor producând boli);
 Viermii inelaţi au corpul format din inele metamere (asezat unul dupa altul) care corespund unei
compartimentări interne numită metamerie;
 Partea externă a învelişului corpului este acoperită de cuticulă umedă şi transparentă;
 Cavitatea corpului este formata din saci celomici, asezati cate o pereche in fiecare metamer;
 In peretele corpului există muschi dispuşi în două straturi: cel extern circular si cel intern longitudinal;
 Unele anelide posedă pe fiecare metamer câte o pereche de apendici numiti parapode(apendice bilobat al
unor viermi, care servește la deplasare) care poartă ţepi rigizi numiţi cheţi cu rol în târârea pe substrat;
 Cu exceptia primului şi ultimului inel, toate celelalte inele au structuri identice;
 Segmentele tubului digestiv, ca şi sistemele circulator, excretor şi nervos, se repetă în fiecare metamer
(segment sau inel);
 Apariţia metameriei corpului sporeşte capacitatea de supravieţuire si permite realizarea de mişcări
complexe şi independente ale segmentelor corpului;
 Din necesitatea de a coordona aceste mişcări, sistemul nervos al anelidelor se dezvoltă producându-se o
concentrare la polul anterior al corpului, fenomen numit cefalizare;
 Celomul (cavitatea corpului) constituie un
veritabil schelet hidrostatic asupra căruia
muşchii acţionează în timpul contractiei
producând presiunea ce determină alungirea
corpului (prin contractia fibrelor circulare) şi
scurtarea corpului (prin contractia fibrelor
longitudinale);
 Acest tip de mişcări pot fi limitate numai la
anumite regiuni ale corpului printr-o bună
coordonare nervoasă;
 Sistemul nervos este format din:
 1. Creier ganglionar;
 2. Perechi de ganglioni ventrali în fiecare
segment al corpului fiind un sistem nervos
scalariform ganglionar, aşezat ventral;
 Suprafetele de schimb al gazelor sunt
 tegumentul şi branhiile;
 Circulatia (sistemul circulator) este în general
închisă;
 Reproducerea este sexuată: există specii
hermafrodite şi sexe separate, de asemenea,
sunt câteva specii la care se înregistrează
fenomene de înmugurire (sau de
regenerare);
Clasificarea anelidelor:
 Filumul Anelida cuprinde trei clase:
 1. Clasa Polychaeta:
 Mediul de viată este marin, fiind specii
libere. Acestea au cap evident si prezintă
cheti şi parapode. Au sexe separate iar
fecundatia este internă. Specia
reprezentativa este Nereis diversicolor
(viermele de nisip).
 2. Clasa Oligochaeta:
 Mediul de viaţă este apa dulce sau solul
umed. Capul nu este evident iar
parapodele lipsesc si are cheţi puţini. Sunt
hermafrodite, avand fecundaţie încrucişată,
din ou rezultand direct noi embrioni fără
Dezvoltare larvară; Acestea sunt specii
vivipare, specia reprezentativă fiind
Lumbricus terrestris (râma).
 3. Clasa Hirudinea:
 Sune ectoparazite. Capul nu este evident si
nu are cheţi şi parapode insa prezintă
ventuză bucală şi anală. Sunt hermafrodite,
avand fecundatie încrucişată, neexistand
stadii larvare. Specia reprezentativă este
Hirudo medicinalis(lipitoarea).
 Importanţa anelidelor: Importanţa nematodelor:
 Anelidele terestre (râmele) săpând  Nematodele libere
galerii şi hrănindu-se cu pământ sunt
de mare importanţă în agricultură, populează toate nişele
optimizând oxigenarea, umiditatea, ecologice constituind verigi
pH-ul, compoziţia solului;
în lanturile trofice;
 Râmele contribuie la descompunerea
frunzelor căzute toamnă după toamnă,  Nematodele parazite sunt
participând astfel la circuitul materiei răspunzătoare de
în natură;
 Speciile parazite produc boli
producerea multor boli la
periculoase la om şi la unele plante, animale, inclusiv la
vertebrate sau plante; om;
 Râmele constituie o verigă importantă
în lanţurile trofice şi contribuie la
îmbunătăţirea calităţii solului, prin
afânare şi formarea humusului;
 Lipitorile crescute în laborator se
folosesc în medicină pentru reglarea
circulaţiei sângelui;