Regnul Animal-3.

Viermi lati

Ion David Gabriel

Rapeanu Andrei Florin
Cls. A IX-a D
 Viermi lati sau Platelminți
Platelminții sau platelmintele, viermi
lați (Platyhelminthes, Plathelminthes) (din
greacă platus = lat + helmins, helminthos = vierme)
este o încrengătură de viermi protostomieni acelomați,
de tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al
panglicilor, sau al unor viermi mai puțin cunoscuți, ca
planariile. Au simetrie bilaterală, corpul lățit, puternic
turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat
respirator și circulator, cu un singur orificiu buco-
anal. Cavitatea corpului este de origine blastoceliană,
plină cu parenchim mezenchimatic, care reprezintă
mediul intern al animalului, sediul proceselor de
metabolism. Prin lacune circulă un lichid fără o
direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al
limfei. În general corpul este unitar: foliaceu
(seamănă cu o frunză,), fuziform, sau în formă de
panglică, excepție făcând Eucestodele la care este
împărțit în proglote, în care se repetă aparatul genital,
care asigură hiperfecunditatea (legată de viață
parazitară). La formele libere tegumentul este ciliat.
La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu o
cuticulă, care împreună cu musculatura formează
teaca musculo-cutanată. Speciile parazite au
formațiuni cuticulare pentru fixare, constând în
cârlige, spini, țepi. La formele libere spinii, țepii, dinții
 Caracterele comune mai importante ale
platelminților
1.Au simetrie bilaterală, bine exprimată.
2.Corpul este nesegmentat și lățit, puternic turtit
dorso-ventral.
3.În general corpul este unitar: foliaceu, fuziform, sau
în formă de panglică, excepție făcând Eucestodele la
care este împărțit în proglote,
4.Au o extremitate cefalică care este prevăzută cu
organe de simț și, după împrejurări, cu organe de
fixare.
5.Celomul este slab dezvoltat, redus la unele cavități
genitale. Cavitatea primară a corpului de origine
blastoceliană este plină cu un țesut special, de natură
conjunctivă, numit parenchim mezenchimatic (care
reprezintă mediul intern al animalului) de unde și
denumirea de viermi parenchimatoși, care s-a mai dat
platelmintelor. Prin lacune circulă un lichid fără o
direcție definită, îndeplinind rolul sângelui sau al
limfei.
 Descriere
Viermii lați au 3 straturi de celule diferențiate:
ectoderm, endoderm și mezoderm și 4 sisteme de
organe cu țesuturi slab diferențiate.
Plathelminții sunt viermi clasificați ca
protostomieni cu simetrie bilaterală, turtiți pe axa
dorso-ventrală și cu cavitatea corpului de origine
blastoceliană. Aceasta este plină cu un parenchim
mezenchimatic ce reprezintă mediul intern al
viermelui. În această cavitate sunt prezente lacune
prin care circulă un lichid care are rolul sângelui și
al limfei.
Corpul poate fi unitar sau împărțit în proglote
(clasa Eucestoda). În fiecare dintre acestea
aparatul genital se repetă, asigurând
hiperfecunditatea. Tegumentul poate fi infranucleat,
sincițial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele
libere (Clasa Turbellaria) sau cu o cuticulă (la
formele parazite din celelalte clase)și care
împreună cu musculatura derivată din mezoderm
formează 'teaca musculo-cutanee'
În general, la formele libere, tegumentul prezintă o
rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul
 Sistemul nervos

Este prezent sub teaca musculo-cutană. Formele de

tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos
alcătuit dintr-un plex subcutanat și o comasare de
elemente nervoase alcătuind un creier rudimentar. La
formele mai evoluate elementele ce formează plexul
se condensează și ele rezultând 3 până la 6 perechi
de cordoane care se unesc între ele prin comisuri.
Organele de simț sunt mai bine dezvoltate la formele
libere (tangoreceptori, statociști, oceli, fosete ciliate
etc.). Formele parazite au doar celule receptoare și
chemoreceptoare.
Aparatul digestiv

nu apare la toate speciile.Are un singur

orificiu (orificiul bucal)apoi faringele (cu
structură variată) și la sfârșit intestinul care
poate avea o ramificație simplă sau poate fi
închis în "fund de sac". Anusul lipsește.
Tubul digestiv nu este prezent la Clasa
Cestoda și familia Fecampiidae (platheminți
paraziți ai clasei Turbellaria).
Aparatul excretor

corespunde tipului protonefridian. În partea

terminală a acestui sistem apare o celulă cu
flamură vibratilă (celulă de formă stelată cu
canalicul excretor+un mănunchi de cili
vibratili). Canaliculele excretoare se
continuă cu un canal excretor longitudinal.
Ele se pot deschide la exterior independent
sau se pot uni într-un trunchi excretor.
Segmentul tubular al celulei cu flamură
vibratilă are o structură similară cu
gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de
la spongieri.
Aparatul genital

Majoritatea speciilor de plathelminți sunt

hermafrodite (o excepție notabilă de la această
regulă fiind genul Schistosoma, aparținând clasei
Trematoda și care pot provoca boli grave la om).
Gonada femelă este împărțită in 2 segmente:
segmentul vitelogen care indeplinește funcția de
producere a celulelor viteline și segmentul germigen
care produce ovule. La speciile cu intestin prezent
glandele vitelogene merg în paralel cu traiectul
acestuia, astfel facilitându-se absorbția substanțelor
nutritive. La clasa Cestoda, glandele vitelogene sunt
situate sub tegument. La aparatul genital femel este
anexată o bursă copulatoare sau seminală, un uter
pentru acumlarea ouălor, un receptacul seminal
precum și o serie de glande anexe. În unele cazuri se
diferențiază și un penis. Orificiile genitale se deschid
la unele specii separat iar la altele se unesc într-un
por comun.
Reproducerea și dezvoltarea platheminților

• fecundarea este internă și încrucișată având loc prin copulare sau depunerea
spermatoforului la suprafața corpului. La speciile cu gonadă femelă unitară ouăle sunt de
tip ectolecit. La unele turbelariate marine larva amintește de larva trocoforă, prezentă la
grupul spiraliilor (Filum Annelida, Filum Mollusca, Filum Nemertini).
• Speciile parazite au cicluri evolutive mult mai complexe în care apar mai multe generații
(și la un număr mare de specii și schimb de gazde).
• Clasa Turbellaria (cu foarte puține excepții)prezintă forme adaptate la viața
liberă.Celelalte clase cuprind în exclusivitate forme parazite. De obicei, gazda definitivă
este un vertebrat, gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât și un vertebrat.
Cuticula formelor parazite prezintă o rezistență crescută la enzimele digestive ale gazdei
dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al
gazdei.
Clasificare

• Încrengătura Platelminte cuprinde peste 20 000 de specii de viermi, dintre care unii sunt
liberi, trăind în toate mediile acvatice și pe uscat, dar cei mai mulți sunt paraziți la
animale și la om. Ea se împarte în următoarele 4 clase:
1. Clasa Turbelariate (Turbellaria) : platelminte libere, prevăzute cu cili vibratili pe toată
suprafața corpului.
2. Clasa Trematode (Trematoda) : platelminte parazite, cu corpul neciliat, în general scurt,
ca o frunză, format dintr-o singură bucată, prevăzut cu organe de fixare, ventuze și
cârlige.
3. Clasa Cestoidee sau cestode (Cestoda, Cestoidea): forme parazite, cu corpul constituit în
general din mai multe bucăți numite proglote, dispuse liniar sub formă de panglică. Una
dintre extremități, numită scolex, este diferențiată prin adaptare la fixare, prezentând
ventuze și cârlige.
4. Clasa Monogene (Monogenea): trematode ectoparazite, fără schimbare de gazdă, deci
monoxene, cu ciclul de dezvoltare de asemenea simplu, fără alternanță de generații.
Bibliografie

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Platelmin%C8%9Bi
• https://www.referatele.com/referate/biologie/online14/Viermii--
-viermi-lati--cilindrici--inelati-referatele-com.php
• https://www.slideshare.net/stefanmoraru/viermii