Un 

animal este un organism pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate

produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum
fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit
să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu.
Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale
care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob. Din categoria
animalelor cu sânge cald, sau endoterme, fac parte mamiferele și păsările.
Organismele care au fost încadrate în Regnul Animalia au fost introduse în
unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor
filogenetice. Referitor la aceste subîmpărțiri există mai multe păreri, care
sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”. Știința
care se ocupă cu studiul animalelor se numește “zoologie”.
Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare.
Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă
de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de
obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă
de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa
pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând
anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).
Cu câteva excepții, în special spongierii și Placozoa, animalele au corpul
format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se
contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește
procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De
asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri. Toate animalele
sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară
specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot
calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele
formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza,
făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme
multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților
celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă.
Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare
specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se
unesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou),
din care se va dezvolta un organism nou. Unele animale sunt capabile și
de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin parthenogeneză,
proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau,
în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă
modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele
inferioare (spongieri, hidră). Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un
conglomerat de celule cu aspect sferic numit morulă. Celulele continuă să
se dividă și se dispun într-un singur strat, formând o sferă delimitată la
exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimitează
în interior o cavitate centrală numită blastocel plină cu lichid. Celulele se
divid în continuare și la unul din polii blastulei pătrund în interiorul
cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern
numit ectoderm și unul intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o
cavitate internă arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul,
prezintă o singură deschidere numită blastopor. Această structură nouă
poartă numele de gastrulă. Spongierii și celenteratele sunt organisme
animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu ectoderm și
endoderm și din această cauză se numesc animale didermice. Începând cu
viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe
embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm.
Aceste animale se numesc tridermice .
Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc
direct această energie pentru a transforma razele soarelui
în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele
de dioxid de carbon și apă fotosinteza transformă energia solară în energie
chimică stocată în legăturile glucozei și eliberează oxigen . Aceste zaharuri
sunt folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante
(sau mănâncă alte animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de
plantă sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de către animal
pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând energie, necesară pentru
diferitele procese ale acestuia.
Celenterate sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice, ce
trăiesc în orice mediu salin. Sunt organisme diploblastice propriu-zise,
având corpul format din două foițe embrionare și
anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe embrionare aceste
organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară. Posedă celule
urzicatoare sau lipicioase.
De regulă celenteratele se hrănesc cu pești. Cavitatea gastrică are aspect
saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se compartimentează
cum se întâmplă la polipii de scifozoare și anthozoare.
Celenteratele sunt organisme neuromiare (organisme care posedă sistem
nervos și musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de un plex
subepitelial difuz, care este legat de ectoderm și endoderm. La unele grupe,
ca de exemplu: la meduze și ctenofori se dezvoltă organe de simț
(oceli, statociști, ropalii). Această dezvoltare se datorează vieții active pe
care o duc acestea. Sunt prezente și condensări nervoase.
Sistemul muscular este format din celule epitelio-musculare. Aceste celule
pot avea fibre netede longitudinale în ectoderm, sau circulare în ectoderm.
În subumbrela meduzelor aceste celule au fibre striate.
Reproducerea se poate face fie asexuat prin înmugurire sau diviziune, sau
sexuat. Majoritatea celenteratelor au metageneză în ciclul de viață.
Încrengătura celenterate cuprinde cca 9.000 de specii de animale acvatice
fixate-polipii si libere-meduzele.
Hidra sau polipul de apa dulce (din lat.polis-mult,podos-picioare) se
fixează de plantele acvatice cu tentaculele în jos. Corpul ei este
cilindric,iar cavitatea bucală este înconjurată de 5-12 tentacule.
Actiniile sunt polipi marini de dimensiuni mari viu colorați în
verde,albastru, roșu.Ele au în jurul orificiului bucal-anal câteva coroane de
tentacule scurte și groase care-i dau aspectul unor "flori de mare" sau
"anemone".
Meduzele sunt celenterate înotătoare care au corp gelatinos cu aspect de
umbrelă(Aurelia aurata,Rizostoma). În centrul părții inferioare a corpului
se deschide orificiul buco-anal, iar pe marginile corpului sunt dispuse
tentaculele.