Traumatisme si accidente specifice jocului de volei

Intrucat jucatorii de volei isi folosesc in mod repetat umerii pentru

atacuri si serve, leziunile provenite din suprasolicitare sunt frecvente.
Entorsele si luxatiile la nivelul gleznei se numara, de asemenea, printre
cele mai des intalnite accidente de volei. Ranile survenite la nivelul
degetelor, precum dislocari sau rupturi de tendoane, au loc frecvent in
timpul blocarii atacurilor echipei adverse.

Luxatiile de glezna si entorsele de glezna au loc cel mai frecvent la fileu

cand un jucator il calca pe celalalt.

Tendinita coafei rotatorilor se refera la inflamarea si iritarea tendoanelor

din cauza suprasolicitarii articulatiei umarului. Muschii coafei rotatorilor
au un rol important in generarea puterii necesare pentru miscarea
umarului. Acestia, rareori se rup la jucatorii tineri, insa adeseori devin
iritati ori obositi in urma suprasolicitarii.

Ranile degetelor includ fracturi, dislocari si rupturi ale tendoanelor si

ligamentelor. Ele apar mai ales in timpul blocajelor, plonjarilor ori a
ridicarilor de pe sol a mingii.

Tendinita patelara cunoscuta si ca „genunchiul jucatorului” reprezinta o

inflamatie a tendonului care ataseaza rotula de tibie.  Tendonul rotulian
devine inflamat si firav din cauza  suprasolicitarii, in urma unei activitati
repetitive precum sariturile. Aceasta patologie apare indeosebi la
persoanele care joaca volei, baschet, tenis, la saritori in lungime,
cataratori si la cei care practica patinaj artistic.

Leziunea ligamentului incrucisat anterior (LIA), in volei, se produce

atunci cand jucatorul aterizeaza gresit din saritura. Adeseori rupturile
LIA sunt asociate cu un pocnet si umflarea rapida a genunchiului.
Durerile lombare sunt cel mai adesea asociate cu intinderile musculare si
de ligamente. Daca durerea lombara radiaza pe picior si apare si o
amortire a piciorului sau gleznei, ar putea fi vorba despre hernie de disc.
Majoritatea accidentelor din volei pot fi prevenite prin diverse metode:

 O forma fizica buna. In afara sezonului de volei realizeaza exercitii

care iti cresc forta si flexibilitatea, precum si diferite exercitii de
aerobic. In cazul in care totusi ti-ai iesit din forma, creste gradual
activitatea fizica pana ajungi din noi la un nivel mai bun.
 Incalzire. Intotdeauna acorda-ti timp pentru a te incalzi astfel incat
sa scazi riscul accidentarilor. Poti face sarituri cu forfecare, poti alerga
sau merge pe loc si de asemenea poti folosi bicicleta stationara. Apoi
iti poti intinde muschii usor mentinand fiecare intindere timp de 30 de
secunde.
 Intinderi dupa jocul de volei. Aceste intinderi in timp ce corpul se
raceste, contribuie la reducerea durerilor musculare si ajuta la
mentinerea flexibilitatii muschilor.
 Hidratare. Chiar si formele usoare de dezhidratare iti pot afecta
performanta. Corpul nu se va putea raci satisfacator in lipsa unei
cantitati suficiente de lichide, de aceea, asigura-te ca te hidratezi atat
inainte, cat si in timpul jocului.
 Protectie solara. Atunci cand joci volei in aer liber aplica o lotiune
cu protectie solara si foloseste o sapca sau cel putin un cozoroc care sa
iti protejeze ochii si tenul.
 Verifica terenul. Inainte de a juca volei in aer liber, verifica
intotdeauna terenul si asigura-te ca nu exista sticla sparta sau obiecte
ascutite care va pot rani in timpul meciului.
 Utilizarea unui echipament adecvat. Foloseste pantaloni
cu intarituri laterale care sa te protejeze de zgarieturi si arsuri
provocate de frecarea pe podea. Poarta incaltaminte care ofera o buna
protectie a gleznei si o buna absorbtie a socurilor. De asemenea, poti
folosi cotiere, genunchiere sau orteze pentru glezna.