1.

Regnul celenterate
2.Regnul moluștele
 1. Regnul celenterate.

Sunt organisme diploblastice

propriu-zise, având corpul format din
două foițe embrionare și anume 
ectoderm și endoderm. Între aceste
două foițe embrionare aceste organisme
au o mezoglee care poate fi anhistă sau
celulară.
Posedă celule urzicatoare sau lipicioase.
Încrengătura celenterate cuprinde cca
9.000 de specii de animale acvatice
fixate-polipii si libere-meduzele.
♧ Structura și simetria corpului

Simetria corpului:
Primitiv este radiară. Aceasta devine
secundar bilaterală ca la anthozoare, sau
biradiară la ctenofori
♧Caracteristici generale.
– Sunt pluricelulare inferioare (nu au
organe).
– Corpul este un polip.
– Cavitatea digestivă comunică cu exteriorul
printr-un singur orificiu buco-anal, înconjurat
de tentacule.
* Polip (de la grec. polys = mult, podos =
picior).

Sistemul nervos
Celenteratele sunt organisme neuromiare
(organisme care posedă sistem nervos și
musculatură). Sistemul nervos este reprezentat de
un plex subepitelial difuz, care este legat de
ectoderm și endoderm. La unele grupe, ca de
exemplu: la meduze și ctenofori se dezvoltă organe
de simț (oceli, statociști, ropalii). Această dezvoltare
se datorează vieții active pe care o duc acestea. Sunt
prezente și condensări nervoase.
Hrănirea
De regulă celenteratele se hrănesc cu
pești. Cavitatea gastrică are aspect saciform,
ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se
compartimentează cum se întâmplă la polipii
de scifozoare și anthozoare.
Sistemul muscular
Este format din celule epitelio-
musculare. Aceste celule pot
avea fibre netede longitudinale
în ectoderm, sau circulare în
ectoderm. În subumbrela
meduzelor aceste celule au 
fibre striate.
Reproducerea
Se poate face fie asexuat prin
înmugurire sau diviziune, sau
sexuat. Majoritatea celenteratelor
au metageneză în ciclul de viață.
 ♧ Diversitatea.
Hidra de apă dulce
Hidra de apă
dulce trăieşte fixată pe plantele
acvatice. Ea are 1 – 2 cm
lungime şi corpul cilindric.
La un capăt are o parte lăţită, ca
un disc adeziv, cu care se
fixează pe substrat, iar la
celălalt capăt se află orificiul
buco-anal, înconjurat de 5-8
braţe sau tentacule. Ele servesc
şi la deplasare. Pe tentacule se
găsesc celule urzicătoare.
Peretele corpului este format
din două straturi de celule care
mărginesc singura cavitate a
corpului, numită cavitate
digestivă, de unde şi denumirea
de celenterate.
 Meduza e Meduza
pluteşte, s te un 
dusă de v celenterat marin, c
Unele me alur are
duze sunt ile mării.
diametru m
de 20 cm ici, altele au un
de umbre . Au form
lă deschis ă
Pe partea ă.
inf
vârful căr erioară se formea
uia se afl z
înconjura ă orificiu ă un tub, în
t de tenta l buco-an
Meduza s cule. al,
e mişcă ş
marginilo i pr
r umbrele in contracţiile
i.
 Coralul roşu
Coralul roşu sau Mărgeanul trăieşte în
mările calde, la andâncimi nu prea mari.
Creşte sub formă de tufe, fixate pe fundul
apei.
Scheletul calcaros, roşu-aprins, susţine
polipii de culoare albă, în formă de sac de
2 cm lungime.

Actinia
Actinia trăieşte fixată pe
stâncile din apropierea
ţărmului mării.
Are aspect de flori roşii,
albastre, galbene, de unde
şi numele de Dediţel de
mare.
Ceriantari
Meduza.
 2.Regnul moluștele.

Moluștele (lat. Mollusca) sunt 
animale nevertebrateprotostomiale.
Denumirea de moluște provine din
latinescul molluscus (mollis însem
ând moale) și reprezintă principala
caracteristică a corpului acestor
organisme. Printre reprezentanții
moluștelor sunt scoicile, melcii, 
sepiile, caracatițele. Sunt 
metazoarecelomate protostomiene,
cu simetrie bilaterală. În cursul
evoluției, unele au devenit
asimetrice (majoritatea melcilor).
♤ Alcătuirea corpului.
Masa viscerală are forma unui sac,
în care sunt localizate organele interne ce
Capul este bine dezvoltat și distinct la  realizează funcții de relație, de nutriție și
gasteropode și cefalopode, și redus la de reproducere.
amfineurieni și scafopode. În cazul 
lameli branhiatelor, capul a regresat până
la dispariție. Melcii, limacșii, caracatița,
sepia și nautilulau capul bine diferențiat,
iar la scoici acesta este practic inexistent.

Cochilia (numită popular și scoică) este caracteristică

moluștelor, asemenea cavității paleale. Ea este o formațiune
dură, calcaroasă, cu rol principal de protecție a masei viscerale și
a întregului animal. Mai are și rol de schelet extern, pe cochilie
fiind fixat o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei
diferă de la un grup de moluște la altul. De asemenea, diferă și
Corpul moluștelor nu este
gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau
segmentat, dar la majoritatea
mai multe bucăți. La unele moluște, cochilia a regresat până la
se disting trei regiuni: cap,
dispariție.
picior și masă viscerală.
♤Organizarea internă. Funcții de reproducere
Reproducerea la moluște se face prin oua.
Gastropodele sunt organisme hermafrodite,
cu fecundația încrucișată. Ele depun ouă sau
nasc pui vii. Bivalvele si cefalopodele sunt
organisme unisexuate.

Funcții de relație
Sistemul nervos la moluște este de tip
ganglionar și constă în ganglioni nervoși,
concentrați în partea anterioară a corpului, și în
Funcții de nutriție cordoane nervoase, care pleacă de la ganglioni
Sistemul digestiv spre toate organele corpului. Organele de simt sunt
Osfradiul bine dezvoltate la moluștile mobile în special la
Sistemul respirator cele răpitoare și slab dezvoltate sau lipsesc la cele
Sistemul circulator bentonice și la cele putin mobile.
Sistemul excretor
♤Clasa Gastropodele.

Reprezentanții acestei clase se

întâlnesc în ape dulci și sărate, pe uscat.
Cochilia este răsucită într-o spirală.
Majoritatea sunt erbivori, multe specii
sunt filtratoei tipici și necrofagi. Unele
specii (limneea, melcul etc.) sunt gazde
intermediare pentru viermii paraziți,
dăunători ai livezilor și ogoarelor.
Reprezentanți: limaxul, melcul-de-
grădină, limneea-mică, melcul-de-
livadă etc.
♤Clasa Bivalvele.

Include moluștele marine și dulcicole,

ce duc un mod de viață puțin activ. Capul
lipsește. Cochilia este alcătuită din două
valve unite în partea dorsală
printr-un ligament elastic.
Reprezentanți: scoica-de-râu, scoica-de-
mărgăritar, stridiile, midiile.
♤Clasa Cefalopodele.

Sunt considerate cele mai intelegente din

nevertebrate, deoarece au creier mare și simțuri
bine dezvoltate. Corpul este rotit cu 180 grade.
Lângă orificiul anal se deschide glanda cu
cerneală, al cărei conținut este folosit pentru a se
apăra de dușmani.
Reprezentanți: calmarul, octopodul, caracatița,
nautilusul ș.a.
 ♤Știai că...
Melcul se mișcă prin alunecare pe mușchiul corpului său? El își unge drumul cu o
substanță produsă de glandele sale.
Melcii, ca și limacșii, scoicile gastropode, stridiile, caracatițele și sepiile fac parte din
categoria molștelor. Acestea sunt nevertebrate, fără picioare.
Sepiile, caracatițele și calmarii au viața cea mai activă dintre toate moluștele.
O particularitate interesantă a melcului este că acesta are pe limbă mii de dinți
minusculi care acționează precum șmirghelul.  Limbile unor melci de mare sunt atât de
puternice încât pot să spargă și cochilii.
În vreme de majoritatea moluștelor au o cochilie exterioară cum au melcii sau
scoicile, sepiile și calmarii au o cochilie ce crește în interiorul corpului lor. Și lipmacșii
au o cochilie mică și plată sub piele. Există și moluște care nu au cochilie, cum este
caracatița. Majoritatea moluștelor bivalve trăiesc în ape și se ascund în mâl, nisip sau
roci.
Vă mulțumesc de atenție .