Celenteratele sunt animale nevertebrate.

Majoritatea speciilor
populează mările şi oceanele, mai rar apele dulci.
Structura corpului. Corpul are o simetrie radială. La formele
sedentare prezintă un sac. Capătul deschis al sacului (orificiul
buco-anal) este înconjurat de un mănunchi de tentacule, care
asigură captarea hranei. Cavitatea sacului – cavitatea gastrală –
este delimitată de pereţi formaţi din două straturi de celule:
extern – ectodermul, şi intern – endodermul. Între ele se află un
strat de substanţă acelulară sub formă de placă sau masă
gelatinoasă – mezogleea. În ectoderm sunt dislocate celule
musculare, interstiţiale, urzicătoare, sexuale, senzitive, efectoare
şi nervoase, iar în endoderm – cele digestive, musculare şi
glandulare. Celulele musculare asigură mişcarea şi protecţia, cele
urzicătoare – protecţia şi atacarea prăzii. Din celulele interstiţiale
se diferenţiază celelalte tipuri de celule. Celulele glandulare
produc fermenţi sub acţiunea cărora se realizează digestia, iar în
cele digestive are loc prelucrarea hranei.
Nutriţia este extra- şi intracelulară . Cea intracelulară are loc în
celulele digestive, iar cea extracelulară – în cavitatea gastrală, sub
acţiunea sucurilor digestive secretate de celulele glandulare.
Resturile nedigerate sunt eliminate prin orificiul buco-anal.
Respiraţia se realizează prin suprafaţa corpului cu oxigenul
dizolvat în apă.
Sistemul nervos este de tip difuz şi se compune din neuroni
conectaţi prin prelungiri. Neuronii sunt legaţi cu celulele senzitive,
care asigură recepţionarea excitaţiilor venite din exterior, şi cu
celulele efectoare, realizând– contractarea tentaculelor sau a
întregului corp.
Înmulţirea. Se înmulţesc asexuat (prin înmugurire) şi sexuat.
Rolul celenteratelor în natură şi în viaţa omului. Celenteratele
servesc drept hrană pentru alte animale acvatice. adăpost şi loc
de reproducere de către multe organisme marine. Unii corali sunt
folosiţi pentru decorarea locuinţelor, parcurilor, pentru
confecţionarea accesoriilor.

Clasa Hidrozoare (Hydrozoa) cuprinde polipii şi meduzele cu cea

mai primitivă organizare. Reprezentant - hidra-de-apă-
dulce.Corpul ei este cilindric. La un capăt se află talpa, cu care se
fixează de substrat, iar la celălalt – orificiul buco-anal, înconjurat
de 5-12 tentacule. Vara se înmulţeşte asexuat (prin înmugurire),
iar toamna sexuat. Este un animal hermafrodit (acelaşi individ
poartă organe sexuale masculine şi feminine). Celulele din
apropierea tălpii dau naştere ovulelor, iar cele din vecinătatea
gurii – spermatozoizilor. După fecundarea ovulelor, hidra moare.
Primăvara, din ovulele fecundate se dezvoltă noi hidre.