Încrengătura Chordata:

Peștii

A elaborat:Corotaș Iosif
Grupa:A-118
Profesor:Postolache Natalia
Peștii osoși (Osteichthyes)
 Peștii osoși reprezintă cel mai vechi și
mai numeros grup de animale
cordate,întrunind cca 22 mii de
specii.Populează apele dulci și cele
sărate.
 Ştiinţa ce se ocupă cu studiul peştilor se numeşte
ichtiologie. 
 Alcătuirea corpului
 Corpul de formă hidrodinamică este acoperit cu
piele prevăzută cu solzi – plăci subţiri,
transparente.
 Aceştea pot fi placoizi (asemănător dinţilor),
ganoizi (în formă de diamant), ctenoizi (în formă
de fagure) şi cicloizi (de formă rotunjită).
 Scheletul peștilor
 Scheletul peştilor întruneşte scheletul capului,
trunchiului şi înotătoarelor (observăm în
figură).
Scheletul capului (craniul) se compune din regiunile cerebrală şi
viscerală. Cea cerebrală formează cutia craniană – sediul encefalului şi al
organelor de simţ. Scheletul visceral cuprinde maxilarele şi arcurile
branhiale, suportul branhiilor. Pivotul trunchiului este coloana vertebrală
alcătuită din două regiuni: toracală şi caudală. Înotătoarele pare
(pectorale şi abdominale) menţin corpul în echilibru şi asigură schimbarea
direcţiei de înot. Scheletul lor se compune din scheletul înotătoarelor
libere şi scheletul centurilor cu o structură simplă.
Înotătoarele impare (spinale şi anală) asigură corpului o poziţie normală
şi se compun din raze externe osoase ce susţin o membrană tegumentară.
Înotătoarea caudală homocercală (ambii lobi sunt egali) sau heterocercală
(cei doi lobi sunt inegali) la majoritatea speciilor asigură înotul.
 Aparatul digestiv
 Hrana parcurge următoarea cale(observăm
figura):cavitate bucală →faringe →esofag
→stomac →intestin (subțire și gros) →anus.
 Organele respiratorii
 Branhiile sunt organele respiratorii.Fiecare branhie
se compune din arc branhial pe care se fixează lame
branhiale alcătuite din lamele branhiale.
 În inspiraţie, când apa scaldă branhiile şi au loc schimburile
de gaze, operculele sunt închise. În expiraţie, operculele se
ridică şi apa cu dioxid de carbon iese din camerele branhiale.
(observăm în figură)
 Aparatul circulator
 Este de tip închis. Inima este bicamerală (un atriu şi un
ventricul) şi conţine sânge venos care realizează un singur
circuit. Prin aorta
dorsală sângele oxigenat este dus spre organe, unde devine
venos, întorcându‑se în atriu. (observăm în figură)
 Aparatul excretor
 Este alcătuit din doi rinichi în formă de panglică
de la care descind câte un ureter. (observăm în
figură).Prin uretere urina se adună în vezica
urinară, iar de aici, prin uretră, se elimină în
mediu. La unele specii vezica urinară lipseşte.
 Sistemul nervos
 La peşti este de tip tubular şi constă din encefal, măduva
spinării şi nervi. Encefalul este mic şi nu umple întreaga
cutie craniană. Cel mai dezvoltat compartiment
este mezencefalul, cu rol în coordonarea
comportamentală. Un alt compartiment bine dezvoltat
în legătură cu mişcările complexe realizate de peşti este
cerebelul. De la encefal pornesc 10 perechi de nervi cranieni,
iar de la măduva spinării nervi spinali micşti. (observăm
în figură)
 Organele de simț
 Ochii sunt simpli, lipsiţi de pleoape. Cristalinul de o formă
aproape sferică şi corneea plată asigură vederea de aproape.
Auzul este asigurat de urechea internă.Mugurii gustativi
sunt amplasaţi în cavitatea bucală, pe buze, mustăţi, în
faringe, esofag şi chiar pe suprafaţa corpului. Organ de simţ
specific doar peştilor este linia laterală. (observăm în
figură)
 Înmulțirea
 De regulă, peştii sunt animale unisexuate, ovipare. Femelele
au o pereche de ovare în care se dezvoltă ovulele (icrele),
care, prin oviducte, ajung în afara corpului.
 Masculii au o pereche de testicule în care se formează
spermatozoizii, transportaţi în afara corpului prin
spermiducte. Fecundaţia este externă. Dezvoltarea are loc
prin metamorfoză incompletă, unii peşti decorativi sunt
vivipari.
Rolul peștilor în natură și în viața
omului
 Peştiisunt componenţi ai lanţurilor trofice
acvatice. Omul foloseşte în alimentaţie
carnea de peşte, icrele, untura de peşte
bogată în vitamina D.
Diversitatea Peștilor osoși
 Subclasa Actinopterigienii (Actinopterygii)
Trăsătura distinctivă a actinopterigienilor este
osificarea aproape completă a scheletului, cartilagiul
păstrându-se numai între vertebre.
Ordinul Perciformele
(Perciformes)
 Este cel mai bogat în specii. Trăsătură distinctivă: prezenţa a
două înotătoare spinale. Pot atinge lungimea de până la 5 m
şi greutatea de 1000 kg. Unele specii sunt lipsite de vezica
înotătoare.
 Reprezentanţi: şalăul, bibanul,scrumbia, stavridul ş.a.
 Ordinul Esociformele
(Esociformes)
 Sunt peşti răpitori cu maxilare alungite, înarmate
cu dinţi ascuţiţi.
 Reprezentant:ştiuca. Poate atinge o
lungime de cca 1,5 m şi o greutate de
35 kg.Aduce daune pisciculturii.
Subclasa Peştii Crosopterigieni
(Crossopterygii)
 Crosopterigienii
sunt un grup fosil
pentru care sunt specifice vertebrele
rudimentare, menţinerea corzii la adulţi.
În prezent este cunoscut un singur
reprezentant – latimeria.
Subclasa Peştii dipnoi (Dipnoi)
 Dipnoii prezintă un grup mic de peşti primitivi. Au corpul
acoperit cu solzi osoşi. Cea mai mare parte a scheletului este
cartilaginos.Respiraţia este dublă: prin branhii şi prin
plămâni.
 Reprezentanţi: protopterusul, lepidosirenul.
Specii de pești pe cale de dispariție
 Lostriță (Hucho hucho)-cursul inferior al Prutului
Țigănuș (Umbra krameri)-cursurile
inferioare al Nistrului și Prutului
Ochiană mare (Rutilus frisii)-fluviul
Nistru
Văduvița (Leuciscus idus)-în Nistru și
Prut
Mreana vânătă(Barbus meridionalis petenyi)-în
sectoarele superioare și medii ale Nistrului și
Prutului
Păstruga (Acipenser stellatus)-în
Nistru și Prut
Factorii care au dus la dispariția acestor
specii de pești
  Pescuitul excesiv al acestor viețuitoare-multe
dintre specii fiind prădători de top.
  Pescuitul ilegal pentru caviar
 Eliminarea unor substanțe chimice de la unele
uzine care sunt revărsate în fluviile râurilor