Sunteți pe pagina 1din 2

Lucrare practică nr.

1
Tema: Determinarea puterii termice degajate a unui dispozitiv

Puterea calorifică, (căldura de ardere) reprezintă numărul


de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei unități de combustibil în
condițiile prevăzute de standarde. Unitatea poate fi molul, kilogramul sau metrul cub
normal.

Reacția chimică de ardere este în mod obișnuit o oxidare a hidrocarburilor,


rezultând dioxid de carbon, apă și căldură.

Puterea calorifică a combustibililor solizi (și lichizi grei, care nu se evaporă) este


măsurată cu bomba calorimetrică, iar cea a combustibililor gazoși (și lichizi volatili)
cu calorimetrul cu circulație de apă. Ea poate fi calculată ca diferență luată în valoare
absolută dintre entalpiile de formare ale produselor arderii și cea a combustibilului, dacă
acestea sunt cunoscute.

Termenul de putere calorifică nu este corect, deoarece unitatea de măsură nu se


raportează la timp (nu este o „putere”). În limba română el provine din franceză pouvoir
calorifique, la fel ca în toate limbile latine, și, deși s-a propus înlocuirea sa cu
termenul căldură de ardere, în lucrările de specialitate din termoenergetică și în toate
standardele de profil se folosește expresia putere calorifică. Termenul căldură de ardere
sau combustie cu varianta entalpie de combustie se folosește în lucrările de termochimie
și este acceptat în standardul general de terminologie privind căldura.

Există două tipuri de putere calorifică:

1. puterea calorifică superioară în care vaporii de apă formați în timpul arderii


se condensează, cedând căldura lor latentă de vaporizare

2. puterea calorifică inferioară în care vaporii de apă formați în timpul arderii


rămân în formă gazoasă, ca urmare nu cedează căldura lor latentă de
vaporizare.

CPB.71420.01.09
Mod Coala Nr.document Semnat Data
Elaborat Corotaș Iosif Lit. Coala Coli
Verificat Catană Victoria 1 2
Determinarea puterii termice
degajate a unui dispozitiv A-418
Se consideră că vaporii de apă rezultați din ardere provin din arderea hidrogenului,
și din apa conținută inițial în combustibil. La combustibilii care nu conțin hidrogen sau
apă, de exemplu carbonul, monoxidul de carbon și sulful, deoarece în timpul arderii nu se
formează apă, puterile calorifice inferioară și superioară sunt egale.În termoenergetică
până recent n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel
că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza
puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut
necesitatea folosirii puterii calorifice superioare.

Produsele arderii sunt toate la temperatura de 25 °C și sunt formate din dioxid de


carbon, dioxid de sulf, azot și oxigen sub formă gazoasă, apă în stare de vapori și cenușă
solidă,se obține prin calcul:

Coala

CPB.71420.01.09 2
Mod Coala Nr.document Semnat Data

S-ar putea să vă placă și