Termodinamica transformărilor stărilor de agregare

- faza – stare de agregare

- apa, aerul şi vaporii de apă formează două faze: lichidă şi gazoasă
- apa, gheaţa şi vaporii de apă aflate în echilibru formează trei faze, determină punctul triplu
al apei
Condiţiile de echilibru pot fi:
- mecanice – egalitatea presiunilor la suprafaţa de separare a fazelor învecinate;
- termice – toate fazele sistemului să se găsească la aceeaşi temperatură.
Sistemul se află în echilibru dacă masele diferitelor faze rămân constante. Acesta este
echilibru dinamic, adică numărul de molecule ce trec dintr-o fază în alta este egal.
Transformările de fază de speţa I:
- vaporizare – condensare;
- topire – solidificare;
- sublimare – desublimare.
Caracteristicile transformărilor de fază de speţa I:
- se desfăşoară cu schimb de căldură latentă;
- sunt reversibile: λvaporizare = λcondensare
λtopire = λsolidificare
λsublimare = λdesublimare
- sunt însoţite de o variaţie discontinuă a energiei:
- nu se declanşează spontan.
Transformările de fază au loc la presiune constantă şi temperatură constantă şi cu variaţie de
masă.

Călduri latente

Simbolul λ
λ – litera grecească „lambda”
Procesul de trecere din stare solidă în stare lichid ă se nume şte topire. Procesul are loc la o temperatur ă
bine determinată şi se face cu absorbţie de căldur ă. Căldura absorbit ă se nume şte c ăldur ă latent ă de topire şi
este o măsură a variaţiei energiei interne de leg ătur ă dintre particulele constituente. Procesul de trecere din
stare lichidă în stare solidă se numeşte solidificare şi se face cu cedare de c ăldur ă la temperatur ă constant ă.
Căldura cedată se numeşte căldură latentă de solidificare. Pentru o substan ţă dat ă, solidificarea şi topirea se
fac la aceeaşi temperatură.
Def. Căldura degajată sau primită de un corp pentru a-şi schimba starea de agregare
este direct proporţională cu masa corpului.
Q~m
Q = m∙λ
1. Căldura latentă de topire: λt
Def. Căldura latentă de topire reprezintă căldura necesară unităţii de masă dintr-un
corp solid pentru a se topi, la temperatura de topire.

Căldura latentă de topire are valori diferite pentru corpuri din substanţe diferite şi se
determină experimental.
Obs. Aceeaşi căldură o cedează lichidul prin solidificare.
Substanţa gheaţă fier cupru mercur aluminiu

Căldura latentă de topire (J/kg) 3,3∙105 2,7∙105 1,8∙105 0,12∙105 3,8∙105

Temperatura de topire (oC) 0 1535 1083 -39 660

Căldura latentă de solidificare: λs

2. Căldura latentă de vaporizare: λv

Def. Căldura latentă de vaporizare reprezintă căldura absorbită la vaporizarea unităţii
de masă dintr-un lichid, la temperatura de fierbere.

Obs. Aceeaşi căldură se cedează la condensarea vaporilor.

Substanţa apă mercur alcool

Căldura latentă de vaporizare (J/kg) 23∙105 2,9∙105 8,5∙105

Temperatura de fierbere (oC) 100 357 78

 Căldura latentă de condensare: λc

Problemă: Calculează căldura necesară unei mase de fier, m = 10 kg, pentru a se topi. Iniţial
fierul se afla la temperatura de topire. Căldura specifică latentă de topire a fierului este λt = 270
kJ/kg.

m = 10 kg
λt = 270 kJ/kg
Q=?

Temă: 1. Ce căldură este necesară pentru a transforma m = 1 g de gheaţă la t 1 = -10o C în

vapori la t2 = 100o C?