Clasa

XII-B

Caldura de neutralizare,de
dizolvare si schimbarea starii
de agregare
Elevi:Erofei,Piricleanu,Terente,Petre
 Continut

1. Definitia fiecarui tip de caldura

2. Unitati de masura

3. Exemple pentru fiecare tip de caldura

4. Curiozitati
 Caldura de neutralizare
Căldura de neutralizare este cantitatea de căldură
eliberată prin reacția de neutralizare cantități
echivalente de acid și alcalin pentru a forma un mol
de apă lichidă. În cazul neutralizării soluțiilor diluate
de acizi puternici este însoțită de o bază puternică,
indiferent de natura lor, eliberează 55,9 kJ / mol de
căldură. Acest lucru se datorează faptului că
interacțiunea dintre acizii puternici și bazele care sunt
complet disociați în soluții apoase, se formează
moleculele de apă
 Caldura de dizolvare
Căldura  de dizolvare este căldura degajată
sau absorbită la dizolvarea unui mol de solut
într-o cantitate dată de solvent( un număr de
moli de apă), pentru obținerea unei soluții de
concentrație prestabilită.
La presiune constantă, căldura molară de
dizolvare se numește entalpie molară de
dizolvare,
∆ H dizolvare, cu unitatea de măsură:(kJ/mol,
kcal/mol).

Se măsoară o variație a cantității de energie a sistemului prin

căldura schimbată cu mediul exterior la presiune constantă.
Convenția de semn pentru variația de entalpie molară de
dizolvare și căldura de dizolvare(Q) este:
Q/n moli solut = -∆H (kJ)
Căldura de dizolvare se măsoară cu ajutorul calorimetrului.
 Caldura de
schimbare
În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei caracterizată prin
anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o anumită
comportare la scară macroscopică. Conform tradiției sunt cunoscute patru
stări de agregare, descrise prin proprietățile de „volum” și „formă”:
în stare solidă materia are volum și formă fixă;
în stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile;
în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma
corespunzătoare;
în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici volum propriu, și este ionizată,
răspunde la forțe electromagnetice și emite radiații electromagnetice.
Această clasificare este însă incompletă și aproximativă: există stări de agregare cu
proprietăți noi sau intermediare, cum sunt stările
de cvasicristal, coloid, condensat Bose-Einstein și cristal lichid.
Noțiunea de „stare de agregare” este mai largă dar mai imprecisă decât noțiunea
termodinamică de „fază”. În termodinamică, o fază este o
componentă omogenă a unui sistem eterogen care coexistă, în echilibru
termodinamic, cu alte faze
 Unitati de masurare
pentu caldura de
neutralizare
Calcularea reacțiilor efectului de neutralizare termică sunt transportate
prin formula
# 961; - densitatea soluției (luată egală cu 1 g / ml);
s - căldura specifică a soluției (apă); c = 4.184 J / g # 8729; K;
# 8710; t Temperatura -change în timpul experimentului.
Asigurați ecuația reacției și se calculează căldura de neutralizare a
echivalentului de neutralizare a echivalentului acid alcalii. Se
calculează eroarea relativă de experiență în procente.
constantele termodinamice ale anumitor substanțe
Unitate de masura pentru reactia de dizolvare

∆ H dizolvare, cu unitatea de măsură:

(kJ/mol, kcal/mol). Se măsoară o
variație a cantității de energie a
sistemului prin căldura schimbată cu
mediul exterior la presiune constantă.
Unitate de masura pentru reactia starii de agregare

Unitatea de masura pentru caldura latenta

specifica in sistemul international este
joule/kg si reprezinta caldura latenta specifica
a acelei substante care pentru a trece dintr-o
stare de agregare in alta, la temperatura si
presiune constante, are nevoie de o cantitate
de energie de un joule pentru fiecare
kilogram.
 Exemple

(Reactia de neutralizare)
 Exemple
Prin dizolvarea sodei caustice in apa Soluţia obţinută
este un agent de curăţare şi înălbire foarte eficient. În
acelaşi timp are şi proprietăţi dezinfectante foarte
puternice. Soda caustică se dizolvă la fel de uşor şi în
alți solvenţi polari, totuși trebuie utilizată cu mare
atenţie datorită proprietăţilor exoterme.
 Exemple

(Stare de
agregare)
Curiozitati
Starea solida, lichida si gazoasa nu sunt singurele stari ale
materiei. Exista si o a patra stare, numita plasma si care este
cea mai abundenta in Univers. Pe Terra, aceasta nu este vizibila
in stare naturala (cu doua exceptii), dar se obtine in laborator,
la temperaturi foarte inalte, cand energia este atat de mare incat
legaturile atomice ale moleculelor de gaz se rup, atomii se
ionizeaza, iar electronii sunt « smulsi » din atom. Cand
proportia electronilor liberi este superioara celei a moleculelor
neutre, gazul se fluidizeaza si formeaza plasma, buna
conducatoare de electricitate
Va multumim pentru atentia
acordata!