Ce este o stare de agregare?

O stare de agregare este o forma de organizare a materiei caracterizata prin

uniformitate in consistenta si rezistenta ,propietari care o diferentiaza de celelalte
stari in care substanta respectiva se poate gasi.

În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a materiei

caracterizată prin anumite proprietăți fizice calitative, care se traduc printr-o
anumită comportare la scară macroscopică. Conform tradiției sunt cunoscute
patru stări de agregare, descrise prin proprietățile de „volum” și „formă”:

-în stare solidă materia are volum și formă fixe;

-în stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile;

-în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma
corespunzătoare;

-în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici volum propriu, și este ionizată,
răspunde la forțe electromagnetice și emite radiații electromagnetice.
STAREA SOLIDA
Reprezintă starea unei substanţe în care ionii, atomii sau
moleculele ocupă poziţii fixe în spaţiu.
Substanţele solide au formă şi volum propriu.
Particulele unui solid sunt legate prin forţe de diferite tipuri, astfel
încât ele nu pot executa decât mici mişcări de rotaţie sau de vibraţie în
jurul unei poziţii fixe.
După modul de repartizare a particulelor în spaţiu, starea solidă
poate fi:
– cristalină
– amorfă

Solidele isi pastreaza forma fiindca intre atomii lor

exista forte de atractie foarte puternice.
STAREA LICHIDA
Lichidele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare intermediara
intre starea solida si gazoasa .Moleculele unui lichid sunt mobile si isi
pot schimba locurile intre ele,de accea lichidele curg si isi pot schimba
forma .Lichidele nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic fiindca
moleculele lor sunt aproape una de alta insa fortele de atractie nu sunt
atat de puternice comparativ cu cele din starea solida.
La incalzirea unui lichid ,energia cinetica creste,iar atunci cand
energia cinetica este aproximativ egala cu energie potentiala,corpul
trece in stare lichida,unde unele lichide isi pot schimba pozitia.

STAREA GAZOASA
Starea gazoasa este una dintre starile de agregare a materiei, care se
caracterizeaza prin faptul ca particulele constituiente, atomi sau
molecule, se gasesc la distante mari unele de altele, distante la care
interactiunile reciproce sunt neglijabile, spre deosebire de starea lichida
sau solida, in care particulele se gasesc aproape in contact. Din acest
motiv, starea gazoasa a materiei este cea mai putin densa.
Atomii sau moleculele gazului au o miscare haotica perpetua, cu viteze
medii ce cresc cu marirea temperaturii. In miscarile lor rectilinii,
particulele gazului se ciocnesc intre ele, schimbandu-si directia si viteza
de deplasare. Intrucat ciocnirile sunt elastice, la aceeasi temperatura,
energia cinetica a tuturor particulelor este constanta. Se poate spune ca
temperatura este o masura a gradului de agitatie a particulelor. De
altfel, miscarea continua a particulelor este cunoscuta sub numele de
agitatie termica.
Un gaz are tendinta de a ocupa tot volumul pe care il are la dispozitie.
Prin urmare, un gaz nu are volum si nici forma proprie. Moleculele sau
atomii gazului se ciocnesc si de peretii vasului in care se gaseste.

/SAU
Starea Plasma
În fizică, plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni,
electroni și particule neutre, denumite generic neutri. Poate fi
considerată ca fiind un gaz total sau parțial ionizat, pe ansamblu neutru
din punct de vedere electric. Totuși, este văzută ca o stare de agregare
distinctă, având proprietăți specifice. Temperatura plasmei obținute în
laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particulă
constituentă. De asemenea, aprinderea plasmei depinde de numeroși
parametri (concentrație, câmp electric extern), fiind imposibilă
stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare
gazoasă în plasmă.
Datorită sarcinilor electrice libere, plasma conduce curentul electric și
este puternic influențată de prezența câmpurilor magnetice externe. În
urma ciocnirilor dintre electroni și atomi pot apărea fenomene de
excitare a atomilor, urmate de emisie de radiație electromagnetică.
Dacă frecvența radiației emise are valori în domeniul vizibil, se pot
observa fenomene luminoase. Atunci când energia electronilor este
suficient de mare, atomii sunt ionizați, creându-se noi sarcini, pozitive și
negative.

Sublimare
Substanta ca:naftalina;canforul;acidul; au
proprietatea de a trece din stare solida direct in stare de
vapori.Spunem ca ele sublimeaza.
Desublimarea
 Def:Desublimarea este transformarea din stare
gazoasa direct in stare solida(efenomenul invers
sublimarii)si se produce cu cedare de caldura
Exemplu:Procesul prin care la temperaturi mai mici
de 0'C (32 'F),vaporii de apa se transforma direct in
gheata,fara a trece prin stare lichida.

Vaporizare
 Def-Vaporizarea este un fenomen de transformare
de faza prin care o substanta trece din faza lichida in faza
gazoasa.
Vaporizarea se poate produce in doua
moduri:evaporare sau fierbere.
Evaporarea este un fenomen de vaporizare la
suprafata,care se produce la temperaturi sub
temperatura de saturatie
Fierberea este un fenomen de vaporizare in
masa,care se produce cand toata masa lichidului ajunge
la temperatura de saturatie
Temperatura de saturatie este acea temp. la care
presiunea vaporilor este egala cu presiunea la care este
supus lichidul.
Condesare
Definitie: Condensarea sau lichefierea este o tranzitie
de faza prin care un corp trece din stare gazoasa in stare
lichida.
Condensarea se poate realiza prin racire sau
comprimare.Procesul are loc cu degajare de energie sub
forma de caldura.Caldura cedata exteriorului in cursul
procesului de condensare se numeste caldura latenta de
condensare
 Topire si solidificare:
Trecerea unei substanțe din stare solidă în lichidă se
numește topire. Solidificarea este fenomenul invers
topirii și constă în trecerea unei substanțe din stare
lichidă în cea solidă.

În general, topirea are loc prin absorbție de caldură

(încălzire), iar solidificarea are loc prin cedare de caldură
(răcire).
Legile topirii și solidificării:

Temperatura de topire rămâne constantă, dacă

presiunea ramâne constantă. La fel și pentru solidificare;
Temperatura de topire coincide cu cea de
solidificare;
În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul
substanței se modifica astfel: majoritatea substanțelor își
măresc volumul la topire și și-l micsorează la solidificare;
excepții: apa, fonta și bismutul se comportă invers.
Alte aspecte legate de starea de agregare:
Aliajele sunt amestecuri omogene de două sau mai
multe metale. Temperatura de topire a aliajului este mai
mică decât temperatura de topire a fiecarui component
al său.
Masa unui corp nu se modifică în timpul topirii sau al
solidificării
 Ionizare
Ionizarea este procesul prin care atomii câștigă sau pierd
electroni. Pot apărea două cazuri: atomii pot pierde
electroni sau electronii sunt capturați de câmpul
nucleului atomului rezultând ionii pozitivi (cationi) și,
respectiv, negativi (anioni). Cantitativ, ionizarea se descrie
prin energia de ionizare sau afinitatea pentru electroni.