Transformari ale starilor de

agregare
Stăriile de agregare
Lichid

Va
e
țar

po
Co
he

riz
e

nd
stare solidă materia are volum și formă fixă;

Îng

pir

are
en
To
stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile;

sa
re
stare gazoasă materia ocupă întregul volum
disponibil, luând forma corespunzătoare Sublimare
Solid Desublimare Gazos
Solidele:

 - au o structură cristalină formată

printr-un aranjament ordonat spaţial al
atomilor şi moleculelor, o repetare
periodică pe cele trei axe de coordonate a
unei celule elementare. 
 -nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic,
deoarece atomii lor sunt deja foarte
apropiati unii de altii.
 -isi pastreaza forma fiindca intre atomii
lor există forțe de atractie foarte
puternice
Lichidele:

 -moleculele unui lichid sunt mobile

si isi pot schimba locurile între ele,
de aceea lichidele curg si îsi pot
modifica forma.
-nu pot fi comprimate într-un spațiu
mic fiindcă moleculele lor sunt
aproape unele de altele, dar nu atât
de aproape ca la solide
Gazele:

-datorită distanțelor mari dintre

molecule gazele pot fi usor
comprimate în spații mai reduse
-molecule gazelor sunt întotdeauna
foarte mobile deplasandu-se repede în
toate directiile, forțele care țin
moleculele laolaltă sunt foarte slabe, de
aceea gazele pot curge. Neon
Heliu

Argon Gaz metan

Topirea-Solidificarea:

Definiție: Trecerea unei substante din stare

solidă in lichidă se numeste Topire.
Solidificarea, este fenomenul invers topirii și
constă în trecerea unei substante din stare
lichidă în stare solidă. La topire are loc
absorbție de caldura, iar la solidificare are
loc cedare de caldură.
Creșterea energiei atomilor sau moleculelor
conduce la distrugerea legăturilor dintre ele,
fenomen ce cauzează topirea solidului.
Procesul opus este solidificarea. Cantitatea de
căldură necesară unității de masă a corpului
solid pentru a se topi la temperatura de topire
se numește căldură latentă de topire. Fiecare
Factorii ce influenteaza topirea si
substanță cristalină se topește (se solidifică) la
solidificarea: temperatura, presiunea, masa,
o temperatură constantă, numită temperatură de
densitatea, suprafata.
topire (de solidificare).
Topirea-Solidificarea:

Legi:  Există anumite substanțe numite amorfe

1.Temperatura de topire (care nu au structură cristalină- exemple:
ramane constanta, daca ceara, sticla, smoala, cauciucuri, mase
plastice), care nu au un punct fix de topire,
presiunea ramane condtanta.
ele topindu-se într-un anumit interval de
La fel si la solidificare.
temperatură.
2.Temperatura de topire
coincide cu cea de
solidificare.
3. In timpul celor doua
procese volumul substantei se
modifica astfel: majoritatea
substantelor isi maresc
volumul la topire si il
micsoreza la solidificare.
Exceptii: apa, fonta
si bismutul se comporta Bismut Fonta
invers. Smoala
Condesearea-Evaporarea/fierberea

 Condensarea sau lichefierea este procesul prin care o substanta trece din stare gazoasa
in stare lichida, aceasta se poate realiza prin racire sau comprimare.
 Procesul are loc cu degajare de energie sub forma de caldura. Caldura degajata se
numeste caldura latenta de condensare.
 Vaporizarea este fenomenul prin care o substanta trece din stare lichida in stare
gazoasa. Vaporizarea se produce prin 2 moduri: evaporare si fierbere.
 Evaporarea este un fenomen de vaporizare la suprafata, care se produce la
temperaturi sub temperatura de saturatie.
 Fierberea este un fenomen de vaporizare in masa, care se produce cand toata masa
lichida ajunge la temperatura de saturatie.
 Temperatura de saturatie estetemperatura la care presiunea vaporilor este egala cu
presiunea la care este supus lichidul.
Condesearea-Evaporarea/fierberea

Factorii ce influenteaza vaporizarea:
-temperatura
-suprafata de intindere, cu cat este mai mare
evaporarea se face mai rapid
-agitatia aerului din jurul substantei grabeste
evaporarea
-natura substantei, acetona, eterul, benzina se
evapora foarte repede

Legile condensarii
1. Condensarea are loc cu degajare de caldura
2. Presiunea vaporilor saturati ai unei substante depinde doar de
temperatura
3. Ca obiectele condensarii sa aiba elemente comune
4. In elementele supuse condensarii sa existe elemente contrare.

Lichidele cu o viteza mai mare de evaporare se numesc lichide

volatile.
Procesul de condensare se bazeaza pe diferenta de volatiliatea
lichidelor si pe faptul ca au temperatura de vaporizare diferita.
Sublimarea-Desublimarea
În fizică, sublimarea este fenomenul de trecere, prin
încălzire, a unei substanțe din stare solidă, direct în
stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin
starea lichidă. Fenomenul de sublimare este
endotermic, adică are loc cu absorbție de căldură.
Fenomenul invers, cel de trecere a unei substanțe din
stare de vapori direct în starea solidă, poartă numele
de desublimare. Fenomenul de desublimare este
exotermic, adică are loc cu cedare de căldură.

Exemple de substanțe care sublimează sunt naftalina,
 iodul,
Acid benzoic, crom, sulf.

Punctul triplu al substantelor:

În general, punctul triplu al unei substanţe este
reprezentat de temperatura şi presiunea la care
aceasta coexistă simultan în cele 3 stări : solidă,
lichidă şi gazoasă.
Punctul triplu are prin definiţie valoarea de 273,16
K ( 0,01 ˚ la presiunea atmosferică
standard de 101,325 kPa. La această temperatură şi
presiune, apa se poate găsi în cele 3 stări de
agregare.
Principiul aerului conditionat

Agentul refrigerent este o substanta cu

proprietati speciale care trece din starea
solida la starea gazoasa in anumite conditii,
fapt care faciliteaza transferul de caldura de
la cald la rece. Cel mai des intalnit tip de agent
refrigerent este freonul.
In rezervorul situat in unitatea exterioara,
agentul refrigerent este rece si se gaseste in
stare lichida. Acest lichid rece ajunge in
vaporizatorul situat in unitatea interioara
(vaporizatorul este un dispozitiv construit din
tevi prin care circula agentul refrigerent).
Datorita miscarii ventilatorului din unitatea
interioara, aerul cald intra in unitatea
interioara, este filtrat, racit in contact cu
vaporizatorul si apoi eliberat din nou in
interior ca aer rece.
Principiul aerului conditionat

Astfel, la nivelul vaporizatorului are loc

transferul de caldura de la aerul din interior
catre agentul refrigerent. Pe masura ce agentul
refrigerent preia caldura aerului din interior, isi
pierde starea lichida si devine un gaz rece cu
presiune mica. Cum aparatul de aer conditionat
este un circuit inchis, este nevoie ca agentul
refrigerent care are acum presiune mica si stare
gazoasa sa redevina din nou un lichid rece, pentru
a incepe un nou circuit de racire.
Starea lichida nu poate fi atinsa decat daca
creste presiunea gazului. Astfel, compresorul
transforma gazul rece cu presiune mica intr-un
gaz fierbinte cu presiune mare.
Principiul aerului conditionat

La nivelul condensatorului si sub actiunea

ventilatorului, gazul fierbinte aflat la
presiune mare este racit, caldura este
eliminata in exterior, iar agentul se
transforma in stare lichida si ajunge din
nou in rezervor de unde incepe un nou ciclu
de racire in vaporizator.
Totodata, in tot acest circuit se mai tine
cont ca prin transferul de caldura al
aerului din interior, apa aflata in aer
condenseaza si este eliminata in exterior.

Pe un principiu foarte asemanator

functioneaza si frigiderul.
Principiul centralei termice

Modul de funcționare al unei centrale termice

diferă de tipul ei și de agentul termic folosit. Spre
exemplu, o centrală termică pe gaz în condensare,
una dintre cele mai folosite pentru încălzirea
locuinței, are un proces de funcționare destul de
complex. În prima fază, are loc arderea gazului în
prezența oxigenului și a unei flăcări, iar în urma
acestei arderi, apa se transformă în vapori de caz.
În cazul centralelor termice pe gaz convenționale,
acești vapori sunt eliminați alături de restul
gazelor, însă în cazul centralelor termice în
condensație, vaporii se transformă din nou în lichid,
procedeu ce poartă numele de condensare.
Transformarea gazelor în vapori de apă presupune
un anumit aport sau consum de energie, însă în
același timp are loc și o degajare de energie sub
formă de căldură. Ultimul pas în funcționarea
centralelor termice pe gaz în condensare este
preluarea căldurii degajate de către suprafața de
transfer pentru a preîncălzi agentul termic care
circulă.
Topirea metalelor

Topirea este un proces de aplicare a

căldurii minereu pentru a extrage o bază metal. Este
o formă de metalurgie extractivă. Este folosit pentru
a extrage multe metale din minereurile lor,
inclusiv argint, fier, cupru, si altul metale comune.
Topirea folosește căldură și substanțe chimice agent
de reducere să descompună minereul, alungând alte
elemente ca gaze sau zgură și lăsând baza metalică în
urmă. Agentul reducător este de obicei
un combustibil fosil sursa de carbon, precum Coca-
Cola - sau, în vremuri anterioare, cărbune. oxigen în
minereu se leagă de carbon la temperaturi ridicate
datorită energie potențială mai mică a legăturilor
din dioxid de carbon 
2). Topirea are loc cel mai proeminent într-
un furnal a produce fontă, care este convertit în oţel.
Topirea metalelor
Acest articol este despre cocsul combustibil derivat din cărbune.
Pentru cocsul combustibil derivat din petrol, a se vedea 
Coca de petrol.
Coca-Cola este un gri, dur și poros combustibil cu o mare carbon
 conținut și puține impurităţi, realizat prin încălzire cărbune sau ulei
 în lipsa aerului - a distilare distructivă proces. Este un produs
industrial important, utilizat în principal în minereu de fier topirea, Zgură
dar și ca combustibil în sobe și forje cand poluarea aerului este o
preocupare.
Zgura este asemănătore sticlei produs secundar rămase după
separarea unui metal dorit (adică mirosit ) din brut minereu. Zgura
este de obicei un amestec de metal oxizi și dioxid de siliciu. Cu toate
acestea, zgurile pot conține metal sulfuri și metale elementare. În
timp ce zgurile sunt utilizate în general pentru îndepărtarea
deșeurilor din topirea metalelor, ele pot servi și în alte scopuri, cum
ar fi asistarea în controlul temperaturii de topire și minimizarea
oricărei reoxidări a produsului metalic lichid final înainte ca metalul
Coca-Cola
topit să fie îndepărtat din cuptor și utilizat pentru a produce metal
solid. În unele procese de topire, cum ar fi ilmenit topindu-se pentru a
Gheata carbonica

Ceea ce numim gheață carbonică, nu este

nimic altceva decât forma solidă a dioxidului
de carbon, iar principala sa utilizare este
legată, bineînțeles, de procesele de răcire,
zăpada carbonică fiind un agent termic
superior gheții tradiționale.
Cu toate acestea, având în vedere că
temperatura mediului la sublimarea gheții
carbonice este de -78.5° C, manipularea
acesteia fără echipamente de protecție este
extrem de periculoasă. Acest lucru se
datorează faptului că, în cazul în care părțile
corpului sunt expuse la această temperatură,
rezultatul ar fi o serie de arsuri (așa-
numitele „degerături”) cauzate de fenomenul
fizic cunoscut drept „congelare”. De aceea,
ori de câte ori manipulaţi gheață carbonică,
folosiţi în mod obligatoriu ustensilele
speciale.
Gheata carbonica

Avantaje:

•Temperatura de răcire a acestei forme

solide a dioxidului de carbon este mai
redusă decât gheața obținută în urma
solidificării apei la temperaturi mai mici de
0° C.
•De asemenea, comparativ cu gheața
tradițională, gheața carbonică nu lasă urme
vizibile în pahare sau în orice alt fel de
recipiente în care este depozitată.
•Este, de departe, soluția cea mai indicată
atunci când dispozitivele de răcire nu
funcționează la parametri optimi sau nu
reprezintă o soluţie fezabilă.
Gheata carbonica
Utilizari:

•Cele mai întâlnite medii în care se

folosește gheața carbonică sunt
cluburile, barurile și petrecerile
private. Pe lângă proprietățile
termice ale acestui compus chimic,
gheața carbonică poate oferi
imagini spectaculoase datorită
diferențelor foarte mari de
temperatură dintre aceasta și
mediul ambiant.
•Gheața carbonică poate fi
folosită foarte eficient de către
laboratoarele medicale sau
centrele de testare pentru
transportarea probelor biologice
sau a oricăror altor compuși care
trebuie ținuți la temperaturi
extrem de scăzute.
Gheata carbonica
Utilizari:

•Transportarea alimentelor la distanțe mari pe cale

aeriană poate fi făcută, de asemenea, cu ajutorul
gheții carbonice, fără ca respectivele produse să
se altereze. Industria alimentară folosește foarte
mult acest tip de gheață, întrucât alimentele nu își
pierd din savoare. Este metoda principală de
păstrare, mai ales a cărnii, de către marile
companii din industria alimentară.
•Poate fi folosită la prepararea înghețatei.
•O importantă utilizare a gheții carbonice o
reprezintă sablarea. Aceasta este o tehnică de
curățare sau de finisare a suprafețelor de metal,
sticlă, piatră sau oricare alt fel de material solid.
Având în vedere că celelalte procedee de sablare
folosesc materiale care fie că sunt nocive, fie că
deteriorează suprafaţa de lucru, gheața carbonică
este din ce în ce mai des folosită în acest proces
tehnologic, nelăsând reziduuri şi nepoluând mediul.
Ceata

Ceata este un fenomen meteorologic, care

consta dintr-o aglomeratie de particule de apa
aflate în suspensie în atmosfera în apropierea
suprafatei solului, care reduce vizibilitatea
orizontala sub 1.000 de metri.
La o temperatura data, cantitatea de vapori
de apa din aer se poate mari substantial (de
exemplu, în urma evaporarii intense a apei din
sol), pâna când vaporii devin saturati.
De cele mai multe ori, vaporii de apa nu ating
punctul de saturatie doar datorita evaporarii si/sau
condensarii, dar pot deveni saturati prin racire,
daca temperatura aerului coboara mai jos de asa-
numitul "punct de roua", care este temperatura la
care vaporii de apa din aer, aflati la o presiune
constanta, devin saturati si încep sa apara primele
picaturi de lichid.
Roua

Roua este un fenomen meteorologic

care face parte din categoria 
precipitațiilor. Ea se formează de
obicei seara sau în cursul dimineții,
prin răcirea aerului vaporii de apă
existenți la suprafața solului se
condensează formându-se pe
diferite obiecte de pe sol picături
de apă. Acest fenomen este
influențat de gradul de saturare al
aerului cu vapori de apă și de
temperatura aerului, care trebuie să
asigure anumite valori pentru a
atinge punctul de condensare. Acest
proces este asemănător cu alte
fenomene meteorologice care au loc
în aer, ca ceața sau norii
Ninsoarea

Ninsoarea se formează când mici cristale de

gheață din nori se unesc intre ei pentru a
deveni fulgi de zăpadă. Dacă se adună
suficiente cristale, vor deveni suficient de
grele pentru a cădea la pământ. Fulgii de
zăpadă pe care ajungem să-i vedem pe pământ
sunt o acumulare a acestor cristale de
gheață.
Poate dura între 15 și 45 de minute pentru ca
un fulg de zăpadă să se formeze complet și să
cadă la pământ.
Un fulg de zăpadă începe ca o picătură de apă.
Dacă aerul devine suficient de rece, picătura
va îngheța și se va transforma într-o
particulă de gheață
Dacă temperatura este mai mare de 2 ° C,
fulgul de zăpadă se va topi și va cădea ca
lapoviță mai degrabă decât zăpadă, iar dacă
este si mai cald, va fi ploaie.
Trenul cu aburi

Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu

ajutorul forței aburului. În varianta clasică, prin
arderea unui combustibil fosil este încălzită apa dintr-
un cazan, fiind generat abur care împinge un piston,
antrenând un dispozitiv bielă-manivelă conectat la
roțile locomotivei.[
Pe lângă aceasta, au mai existat anumite variante de
locomotive cu abur, precum cele fără focar, cele
electrice și locomotivele cu turbină.
Motorul cu abur a fost folosit pe scară largă pentru
locomotive timp de mai bine de o sută de ani, de la
inventarea acestora la începutul secolului al XIX-lea,
până la mijlocul secolului al XX-lea, acest mod de
transport reprezentând baza dezvoltării comerțului și
transportului internațional în acea perioadă. În
această perioadă au fost realizate anumite progrese în
ceea ce privește eficiența acestor motoare, dar
insuficiente pentru a putea face față progreselor
aduse de motoarele diesel și electrice.
Vulcanul

Vulcanul este formațiunea geologică de

formă conică formată din acumularea
materialelor rezultate din erupția 
magmei dintr-un focar situat la adâncime
în manta sau scoarța unui corp ceresc
(precum planeta Terra), printr-o
deschizătura a scoarței denumită ventră
vulcanică. Magma este un amestec lichid
compus din diferite minerale care se află
în stare topită, gaze și bucăți solide de
diferite roci.
Vulcanul s-ar putea incadra la fierbere,
deoarecce magma din interiorul
vulcanului activ fierbe constant.
Calura latenta:

Căldura latentă este o expresie care se referă

la cantitatea de energie eliberată sau
absorbită de către o substanță chimică în
timpul unei transformări de fază fără
schimbare de temperatură.Căldură latentă
este cantitatea de căldură primită sau cedată
de un corp sau de un sistem de corpuri într-o
transformare termodinamică de fază izoterm-
izobară.
Căldura latentă specifică (L) exprimă
cantitatea de energie sub formă de căldură
(Q) necesară pentru a realiza complet
tranziția de fază a unei unități de masă (m), de
obicei 1kg, a unei substanțe chimice:
WordPress
Wikipedia
Fizichim
pexeles
Frigomac
Upwikiro
carbonica