Fizica

Cls a-X-a
 Stari de agregare si procese fizice care au loc intre starile de agregare

Corpurile pot exista in urmatoarele stari de agregare:

-solida

-lichida

-gazoasa

-plasma

Intre aceste stari de agregare se afla o relatie de interdependenta astfel ca trecerea

unui corp dintr-o stare in alta se realizeaza prin anumite fenomene fizice, dupa cum
se poate observa din figura 1.

Figura 1
In figura 1 sunt descrise fenomenele fizice care pot exista intre starile de agregare
enumerate mai sus. Astfel intre starea solida si cea lichida au loc fenomenele de
inghetare si topire dupa cum urmeaza:

-pentru ca un corp sa treaca din stare solida in stare lichida trebuie sa sufere
fenomenul de topire

-pentru ca un corp sa treaca din stare lichida in stare solida trebuie sa sufere
fenomenul de inghetare(cristalizare)

Intre starea solida si starea gazoasa au loc fenomenele de sublimare si desublimare

astfel ordonate:

- pentru ca un corp sa treaca din stare solida in stare gazoasa (stare de vapori)
trebuie sa sufere fenomenul de sublimare

-pentru ca un corp sa treaca din stare gazoasa in stare de vapori trebuie sa sufere
fenomenul desublimare

Intre starea gazoasa si starea lichida au loc fenomenele de vaporizare si condensare

astfel:

-pentru ca un corp sa treaca din stare gazoasa in stare de lichid sufera fenomenul de
condensare

-pentru ca un corp sa treaca din stare de lichid in stare gazoasa trebuie sa sufere
fenomenul de vaporizare

Un caz mai special este cel reprezentat de relatiile de interdependenta care exista
intre starea gazoasa si plasma.

-pentru ca un corp sa treaca din stare gazoasa in plasma trebuie sa sufere

fenomenul de ionizare (proces fizic prin care are loc formarea de ioni in cadrul
moleculelor)

-pentru ca un corp sa treaca din plasma in stare gazoasa trebuie sa sufere

fenomenul de deionizare(proces prin care are loc eliminarea de ioni dintr-o
molecula ionizata)
Plasma este un gaz in care atomii se afla in stare de ionizare ca urmare a pierderii a
unuia sau a mai multor electroni ce coexista impreuna cu restul gazului.

Definirea fenomenelor fizice care au loc intre starile de agregare:

a) topirea reprezinta transformarea unei substante din stare solida in stare lichida
sub infulenta temperaturii

b) inghetarea reprezinta transformarea unei substante din stare lichida in solida

c) condensarea este procesul prin care un corp care trece din stare gazoasa in stare
lichida

d) vaporizarea este procesul prin care un corp trece din stare lichida in stare
gazoasa

Toate cele patru fenomene fizice pe care le sufera substantele cand trec dintr-o
stare de agregare in alta au loc cu absorbtie sau degajare de caldura. Cele care au
loc, cu absorbtie de caldura sunt topirea si vaporizarea, iar cele care auloc cu
degajare de caldura sunt inghetarea si condensarea.

Topirea si vaporizarea au loc, cu absorbtie de caldura , iar caldura primita din

exterior poarta numele de caldura latenta de topire si caldura latenta de vaporizare

Q- caldura latenta de topire si vaporizare

Inghetarea si condensarea au loc, cu degajare de caldura, iar caldura cedata

exteriorului, poarta numele de caldura latenta de inghetare si condensare

Q-caldura latenta de inghetare si condensare

Caldura latenta de topire este egala cu caldura latenta de inghetare, iar caldura
latenta de vaporizare este egala cu caldura latenta de condensare.

In cazul topirii, procesul invers este inghetarea, iar caldura cedata exteriorului
este numita caldura latenta de inghetare.

In cazul vaporizarii , procesul invers este condensarea, iar caldura cedata

exteriorului este numita caldura latenta de condensare.

In cadrul proceselor de topire-inghetare se defineste caldura latenta specifica de

topire(inghetare) ca fiind:

λt=Q/m
λt –caldura latenta specifica de topire (inghetare), [λt]SI=[J]/[Kg]

Q- caldura latenta de topire (inghetare), [Q]SI=[J]

m- masa de substanta, [m]SI=[Kg]

In cazul proceselor de vaporizare-condensare se defineste caldura latenta

specifica de vaporizare (condensare) ca fiind:

λv=Q/m

λv –caldura latenta specifica de vaporizare (condensare), [λv]SI=[J]/[Kg]

Q- caldura latenta de vaporizare (condensare), [Q]SI=[J]

m- masa de substanta, [m]SI=[Kg]

Probleme rezolvate

1. Topirea unui metal cu masa , m=300g are loc cu o caldura latenta de topire
de Q=170J. Calculati caldura latenta specifica de topire a metalului
respectiv.

Etapele ce trebuiesc urmate pentru rezolvarea acestei probleme sunt:

-scriem formula pentru caldura latenta specifica de topire, λt=Q/m

λt=caldura latenta specifica, Q= caldura latenta de topire, m= masa

metalului

-transformam masa din g in Kg

m=300g

1Kg= 1000g

1Kg.............................1000g

X................................300g

X=300g ۰ 1Kg/1000g=0,3 Kg, X=m=0,3Kg

 -dupa ce am transformat cele 300g in Kg , inlocuim valorile marimilor
cunoscute in formula caldurii latente specifice de topire pentru a afla
valoarea numerica a aceasteia

λt=Q/m=170J/0,3Kg=566,66J/Kg

2. O masa de substanta cu masa m=560g este supusa la fiebere intr-un anumit

volum de apa. Stiind ca, caldura latenta de vaporizare este de Q=293J,
calculatu caldura latenta specifica de vaporizare.

Etapele care au loc la rezolvarea acestei probleme sunt:

-scriem formula pentru caldura latenta specifica de vaporizare, λv=Q/m

λv=caldura latenta specificade vaporizare, Q= caldura latenta de vaporizare,

m= masa substantei care se dizolva

-transformama masa din g in Kg

m=560g

1Kg= 1000g

1Kg.............................1000g

X................................560g

X=560g ۰ 1Kg/1000g=0,56 Kg, X=m=0,56Kg

 -dupa ce am transformat cele 560g in Kg , inlocuim valorile marimilor
cunoscute in formula caldurii latente specifice de vaporizare pentru a afla
valoarea numerica a aceasteia

λv=Q/m=293J/0,56Kg=523,21J/Kg

3. Caldura latenta specifica de topire necesara topirii unui material feros este de
λt=315,01J/Kg, iar caldura sa latenta Q=515J. Aflati masa de material feros
care a fost supusa topirii.

Etapele necesare rezolvarii acestei probleme sunt:

- scriem formula pentru caldura latenta specifica de topire, λt=Q/m

λt=caldura latenta specifica, Q= caldura latenta de topire, m= masa

materialului feros

-scoatem din formula de mai sus necunoscuta, adica masa (m)

λt=Q/m → m=Q/λt

-inlocuim in formula masei valorile cunoscute si calculam valoarea

numerica a acesteia

m=Q/λt=515J/315,01J/Kg=1,63Kg
Probleme propuse

1. Topirea unui metal cu masa , m=223g are loc cu o caldura latenta de

topire de Q=506J. Calculati caldura latenta specifica a metalului
respectiv.

2. O masa de substanta cu masa m=335g este supusa la fiebere intr-un

anumit volum de apa. Stiind ca, caldura latenta de vaporizare este de
Q=110J, calculatu caldura latenta specifica de vaporizare.

2. Caldura latenta specifica de topire necesara topirii unui material feros

este de λt=712J/Kg, iar caldura sa latenta Q=45J. Aflati masa de material
feros care a fost supusa topirii.
Tema pentru acasa

1. Ce reprezinta cristalizarea?

2. Ce este caldura latenta specifica de topire si caldura latenta specifica de

vaporizare?

3. Scrieti formula caldurii latente de vaporizare explicand fiecare marime ce

intervine in formula si scrieti deasemenea unitatile de masura pentru
marimile respective.

4. Care sunt cele mai intalnite stari de agregare in care se pot gasi corpurile?
 Coeficienti calorici

Cantitatea de caldura primita de un corp pentru a se incalzi cu 1 grad depinde de

natura substantei corpului si de masa acestuia.
Experimental s-a constatat ca aceeiasi cantitate de caldura poate incalzi diferit
corpuri diferite. Astfel exista anumiti coeficienti calorici care pot explica
constatarile experimentale:

a) Caldura specifica

Caldura specifica este o marime caracteristica fiecarei substante si este numeric

egala cu cantitatea de caldura schimbata cu mediul exterior de un corpavand masa
de 1 Kilogrampentru a modifica temperatura cu 1 grad.

c= ; [c]S.I. = = =

c – caldura specifica

m – masa corpului
∆t – variatia de temperatura

J – joule

K- grad kelvin

b) Capacitate calorica

Capacitatea calorica a unui corp reprezinta caldura schimbata de un corp cu mediul

exterior pentru a-si modifica temperatura cu un grad

C= ; [C]S.I. = =

C – capacitatea calorica

Q – cantitatea de caldura

∆t – variatia de temperatura

J – joule

K- grad kelvin

c) Capacitatea calorica a unui mol de substanta

Capacitatea calorica a unui mol de substanta se mai numeste si caldura molara .

Cx = μ . c ;

Cx = μ . = . = ν. ; [Cx ]S.I. = [ν ] . = mol .

Cx –capacitatea calorica a unui mol de substanta

ν→ numar de moli de substanta ; ν=

Q – cantitatea de caldura

∆t – variatia de temperatura

d) Caldura latenta de topire

Caldura latenta de topire reprezinta cantitatea de caldura primita de un corp cu

masa m in timp ce se topeste la presiune externa constanta

Qtopire = m . λtopire

Qtopire – caldura latenta de topire

λtopire – caldura latenta specifica de topire

e) Caldura latenta de vaporizare

Caldura latenta de vaporizare reprezinta cantitatea de caldura cedata de un corp cu

masa m in timp ce se vaporizeaza la presiune externa constanta

Qvaporizare = m . λvaporizare

Qvaporizare – caldura latenta de vaporizare

λvaporizare – caldura latenta specifica de vaporizare
Probleme rezolvate

1. Topirea unui metal cu masa , m=300g are loc cu o caldura latenta de topire
de Q=170J. Calculati caldura latenta specifica de topire a metalului
respectiv.

Etapele ce trebuiesc urmate pentru rezolvarea acestei probleme sunt:

-scriem formula pentru caldura latenta specifica de topire, λt=Q/m

λt=caldura latenta specifica, Q= caldura latenta de topire, m= masa

metalului

-transformam masa din g in Kg

m=300g
 1Kg= 1000g

1Kg.............................1000g

X................................300g

X=300g ۰ 1Kg/1000g=0,3 Kg, X=m=0,3Kg

-dupa ce am transformat cele 300g in Kg , inlocuim valorile marimilor

cunoscute in formula caldurii latente specifice de topire pentru a afla
valoarea numerica a aceasteia

λt=Q/m=170J/0,3Kg=566,66J/Kg

O masa de substanta cu masa m=560g este supusa la fiebere intr-un anumit

volum de apa. Stiind ca, caldura latenta de vaporizare este de Q=293J,
calculatu caldura latenta specifica de vaporizare.

Etapele care au loc la rezolvarea acestei probleme sunt:

-scriem formula pentru caldura latenta specifica de vaporizare, λv=Q/m

λv=caldura latenta specificade vaporizare, Q= caldura latenta de vaporizare,

m= masa substantei care se dizolva

-transformama masa din g in Kg

m=560g
 1Kg= 1000g

1Kg.............................1000g

X................................560g

X=560g ۰ 1Kg/1000g=0,56 Kg, X=m=0,56Kg

-dupa ce am transformat cele 560g in Kg , inlocuim valorile marimilor

cunoscute in formula caldurii latente specifice de vaporizare pentru a afla
valoarea numerica a aceasteia

λv=Q/m=293J/0,56Kg=523,21J/Kg

Probleme propuse:

1. Caldura latenta specifica de topire necesara topirii unui material feros

este de λt=632J/Kg, iar caldura sa latenta Q=71J. Aflati masa de material
feros care a fost supusa topirii.

2. O masa de substanta cu masa m=125g este supusa la fiebere intr-un

anumit volum de apa. Stiind ca, caldura latenta de vaporizare este de
Q=312J, calculatu caldura latenta specifica
Tema pentru acasa:

1. Definiti capacitatea calorica

2. Deduceti unitatea de masura pentru caldura specifica

3. Caldura latenta specifica de topire necesara topirii unui material feros este de
λt=145J/Kg, iar caldura sa latenta Q=79J. Aflati masa de material feros care
a fost supusa topirii.
 Legea Boyle –Mariotte

Gazul ideal este un model simplu care are urmatoarele proprietati:

- este constituit dintr-un numar foarte mare de molecule identice

- fortele intermoleculare sunt neglijabile
- ciocnirile cu peretii vasului sunt perfect elastice
- miscarea moleculelor este permanenta

Datorita acestor proprietati gazul ideal poate suferi anumite transformari precum
transformarea izoterma.

Legea transformarii izoterme, sau legea Boyle-Mariotte spune ca daca masa unui
gaz ramane constanta in cursul unor destinderi sau comprimari izoterme
(temperatura ramane constanta), atunci produsul dintre presiunea gazului , p si
volumul ocupat de gaz, V, ramane constant.
pV=constant (1)

pV= constant →legea transformarii izoterme

In cazul in care vorbim despre mai multe stari in care se poate afle gazul ecuatia
(1) devine:

Starea 1 → Starea 2 →.......... → Starea n

(p1 V1) (p2 V2) (pn Vn)

p1V1 = p2 V2 = ..... = pn V n (2)

p- reprezinta presiunea

V- reprezinta volumul

p1V1 – reprezinta parametrii presiune si volum specifici starii 1

p2 V2 – reprezinta parametrii specifici starii 2

pn Vn – reprezinta parametrii specifici starii n

Fig 1

Fig 1 ilustreaza diagrama presiune –volum , in cazul mercurului. Din figura se

poate observa faptul ca diagrama presiune –volum a mercurului este o hiperbola. In
momentul in care realizam graficul transformarii izoterme, presiunea in functie de
volumul de gaz utilizat , temperatura ramane constanta.

Este necesar sa mentinem temperatura constanta tocmai pentru a respecta legea

transformarii izoterme, care spune ca produsul dintre presiunea si volumul de gaz
trebuie sa fie constant.

Variind temperatura, automat ar avea loc modificarea celorlalti 2parametrii

specifici gazului ideal (presiunea si volumul).

Probleme rezolvate

1. Sa se afle masa bioxidului de carbon, CO2 inchis intr-o butelie de volum V=

4 . 10-3 m3, la temperatura T=400 K si la presiunea p = 8,3 . 105 N/ m2.
 Se da constanta generala a gazelor ca fiind R= 8310J/ kmol K si masa
moleculara a bioxidului de carbon , μCO2 =44Kg / K mol.

Etapele rezolvarii acestei probleme sunt:

- scriem mai intai legea generala a gazelor

pV=νRT (1)

ν – reprezinta numarul de moli de gaz

ν= (2)

- inlocuim expresia lui ν din relatia (2) in relatia (1) si vom obtine

pV= νRT= RT ; pV= RT → pVμ = mRT → m= (3)

- inlocuim valorile date in problema in relatia (3)

m= = 8,3 . 105 . 4 . 10-3 . 44 / 8310 . 400= 0,0439Kg

Probleme propuse

1. Sa se afle masa bioxidului de carbon, CO2 inchis intr-o butelie de volum V=

2 . 10-3 m3, la temperatura T=200 K si la presiunea p = 4 . 105 N/ m2.
Se da constanta generala a gazelor ca fiind R= 8310J/ kmol K si masa
moleculara a bioxidului de carbon , μCO2 =44Kg / K mol.

2. Sa se afle masa metanului, CH4 inchis intr-o butelie de volum V= 3 . 10-3

m3, la temperatura T=300 K si la presiunea p = 5 . 105 N/ m2.
Se da constanta generala a gazelor ca fiind R= 8310J/ kmol K si masa
moleculara a bioxidului de carbon , μCH4=16Kg / K mol.
Tema pentru acasa

1. Spuneti care sunt caracteristicile unui gaz

2. Definiti legea Boyle –Mariotte

3. Care sunt parametrii de stare cu care se lucreaza in cazul legii Boyle –

Mariotte?
 Legile transformarilor izobare si izocore

Legea transformarii izobare

Daca masa unui gaz supus unor incalziri sau raciri izobare (la presiune constanta),
ramane constanta , atunci volumul V ocupat de gaz variaza liniar cu temperatura.

Fig 1. Variatia liniara a volumului cu temperatura la presiune constanta

Variatia relativa volumului unei cantitati constant de gaz ideal, mentinut la

presiune constanta este direct proportionala cu temperatura.

V – V0 / V0 = αt

V0 – reprezinta volumul gazului la temperature de 0o C

V – reprezinta volumul gazului la o anumita temperatura t

α – reprezinta coefficient de dilatare izobara

p = constanta

Starea 1 → Starea 2

(p V1 T1) (p V2 T2 )

V1 / T1 = V2 / T2

= constant → legea transfgormarii izobare

Starea 1se refera la starea gazului inainte de transformarea izobara

Starea 2 se refera la starea gazului dupa transformarea izobara

Legea transformarii izocore

Daca masa unui gaz supus unor incalziri sau raciri izocore (la volum constant),
ramane constanta , atunci presiunea p exercitata de gaz asupra peretilor incintei
variaza liniar cu temperatura.

Fig 2. Variatia liniara a presiunii cu temperatura la volum constant

Variatia relativa a presiunii unei cantitati constante de gaz ideal, mentinut la volum
constant , este direct proportionala cu temperatura.

p – p0 / p0 = βt

p0 - reprezinta presiunea gazului la temperatura de 0o C

p – reprezinta presiunea gazului la temperatura t

β – reprezinta coefficient de dilatare izocora

V = constant

Starea 1 → Starea 2

(p1 V T1) (p2 V T2 )

p1 / T1 = p2 / T2

= constant → legea transfgormarii izocore

Starea 1se refera la starea gazului inainte de transformarea izocora

Starea 2 se refera la starea gazului dupa transformarea izocora

Probleme rezolvate

1. O masa de 3,2 Kg oxigen ocupa volumul V1 la temperature T1 = 300K si

presiunea p1 = 5 . 105 N/ m2 . Gazul este supus unei transformari izobare
pana cand volumul devine V2 =5V1 , apoi unei transformari izocore pana
cand presiunea devine p3 = p2 /2. Sa se determine parametrii procesului in
cele 3 stari. Se da masa moleculara a moleculei de oxigen, μO2 = 32 Kg /
Kmol

Etapele rezolvarii acestei probleme sunt:

- Scriem parametrii corespunzatori starii 1 si observam ca nu stim valoarea lui

V1 pe care il vom calcula

Starea 1 : (p1 V1 T1)

Legea generala a gazelor : p1V1= ν R T1 ; ν=

Inlocuim expresia lui ν in legea generala a gazelor : p1V1= RT1

Calculam V1 astfel: p1V1 = RT1 → V1 = RT1 / p1

V1 = RT1 / p1 = 3,2 . 8310. 300 / 5 . 105 . 32 = 0,25 m3

- Scriem parametrii starii 2 cand gazul sufera transformare izobara

Starea 2 in transformare izobara : (p V2 T2)

Legea transformarii izobare : V1 / T1 = V2 / T2 ; V2 =5V1

Inlocuim expresia lui V2 din problema in legea transformarii izobare:

 V1 / T1 = 5V1 / T2

Calculam T2 astfel: V1 / T1 = 5V1 / T2 → T2 =5V1 . T1 / V1

T2 =5 T1 =5 . 300=1500 K

Presiunea fiind constanta, p2 = p1

Volumul V2 =5V1 = 5 . 0,25= 1,25 m3

- Scriem parametrii starii 3 cand gazul sufera transformare izocora

Starea 3 in transformare izocora : (p3 V T3)

Legea transformarii izocore: p2 / T2 = p3 / T3

Inlocuim expresia lui p3 din problema in legea transformarii izocore:

p2 / T2 = p2 /2 / T3

Calculam T3 astfel : p2 / T2 = p2 /2 / T3 → 2T3 = p2 T2 / p2 → T3 = T2 / 2

T3 = 1500 / 2 = 750 K
Probleme propuse

1. O masa de 1,2 Kg azot ocupa volumul V1 la temperature T1 = 200K si

presiunea p1 = 3 . 105 N/ m2 . Gazul este supus unei transformari izobare
pana cand volumul devine V2 =3V1 , apoi unei transformari izocore pana
cand presiunea devine p3 = p2 /3. Sa se determine parametrii procesului in
cele 3 stari. Se da masa moleculara a moleculei de azot, μN2 = 28 Kg / Kmol

2. O masa de 2,6 Kg carbon ocupa volumul V1 la temperature T1 = 400K si

presiunea p1 = 6 . 105 N/ m2 . Gazul este supus unei transformari izobare
pana cand volumul devine V2 =7V1 , apoi unei transformari izocore pana
cand presiunea devine p3 = p2 /5. Sa se determine parametrii procesului in
cele 3 stari. Se da masa moleculara a moleculei de azot, μC2 = 24 Kg / Kmol
Tema pentru acasa

1. Scrieti legea transformarii izobare

2. Scrieti legea transformarii izocore

3. Scrieti parametrii starii 2 ,dupa ce gazul a suferit o transformare izocora

avand in vedere ca starea 1 este caracterizata de urmatorii parametrii: starea
1 → (p1 V1 T1)
 Legea lui Ohm

Intr-un circuit electric inchis, format dintr-un generator electric ,

conductoare de legatura si unul sau mai multe consumatoare de energie
electrica se stabileste un current electric.
Particuleleincarcate electric care se pot deplasa printr-un mediu conductor
formeaza un curent electric.
Curentul electric poate fi :

- Curent electric variabil, sau de regim variabil, daca intensitatea acestuaia

variaza in timp
- Curent electric continuu sau de regim continuu , daca intensitatea
acestuia este constanta

Intensitatea curentului electric se noteaza cu I si este o marime fizica

numeric egala cu raportul dintre sarcina electrica transportata si intervalul de timp
in care purtatorii de sarcini electrice strabat o sectiune transversala a unui element
conductor de circuit.

I=Q / t

I – reprezinta intensitatea curentului electric

Q- reprezinta sracina electrica transportata

t- intervalul de timp in care purtatorii de sarcina electrica strabat o sectiune

transversala a unui element conductor de circuit.
Unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric in Sistemul International
de Unitati este amperul :

[I]S.I. = A

A- reprezinta amperul

Intensitatea curentului electric este aceeasi intr-un circuit serie ata inainte cat si
dupa consumatoarele electrice.

Intensitatea curetului electric se masoara cu ampermetrul conectat in serie cu

elementele de circuit.

Simbolul ampermetrului este :

Intensitatea curentului electric sta la baza legii lui Ohm care se poate aplica :

- fie pentru o portiune de circuit

- fie pentru un circuit simplu

a) Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit 

Intensitatea curentului printr-o portiune de circuit este direct proportionala

cu tensiunea la capetele acesteia si invers proportionala cu rezistenta
electrica.

I=U/R

I – intensitatea curentului electric

U- tensiunea electrica

R- rezistenta electrica

Unitatea de masura pentru tensiune electrica este voltul :

[U]S.I. = 1 V ; V- reprezinta voltul

Unitatea de masura pentru rezistenta electrica este ohm-ul

[R]S.I. = 1 Ω ; Ω- reprezinta ohm-ul

Legea lui Ohm pentru circuitul exterior al generatorului electric este :

U= R x I

b) Legea lui Ohm pentru un circuit simplu

Intensitatea curentului electric printr-un circuit electric inchis este numeric

egala cu raportul dintre tensiunea electromotoare a generatorului electric si
rezistenta totala a circuitului

I = E / R+r

I-reprezinta intensitatea curentului electric

E –tensiunea electromotoare a generatorului electric

(R+r) – rezistenta totala a circuitului

Probleme rezolvate :

1. Ce valoare are rezistenta electrica a unui conductor de cupru, la capetele

caruia , aplicandu-se o tensiune de 110 V, se obtine un curent de 20 A ?

Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

- mai intai scriem legea lui Ohm pentru o portiune de circuit

I=U/R

- observam ca in problema ni se dau valorile tensiunii electrice si ale

intensitatii si astfel trebuie sa scriem legea lui Ohm intr-o forma din care
putem scoate relatia pentru calculul rezistentei electrice

I = U / R → R= U / I

- inlocuim valorile tensiunii si ale intensitatii in formula rezistentei si

calculam valoarea acesteia

R= U / I = 110V / 20 A= 5,5 Ω ; R= 5,5 Ω

2. Sa se calculeze tensiunea U la bornele unei surse, cunoscand tensiunea

electromotoare E =1,5 V, rezistenta interioara r=0,4 Ω si rezistenta
circuitului exterior R=1,6 Ω.

Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

- Scriem expresiile legii lui Ohm ata pentru o portiune de circuit cat si
pentru un circuit simplu

I = U / R (1)
I = E / R+r (2)
- Egalam relatiile (1) si ( 2) de mai sus si obtinem

U/ R = E/ R+ r (3)

- Scoatem expresia tensiunii electrice pe care trebuie sa o calculam din

relatia (3)

U=ExR/R+r

- Inlocuim valorile marimilor cunoscute din problema si calculam

U = E x R / R + r = 1,5V x 1,6Ω / 1,6Ω + 0,4Ω = 2,4V / 2 = 1,2 V

U = 1,2 V
Probleme propuse :

1. Ce valoare are rezistenta electrica a unui conductor de aluminiu, la

capetele caruia , aplicandu-se o tensiune de 75 V, se obtine un curent
de 15 A ?

2. Sa se calculeze tensiunea U la bornele unei surse, cunoscand

tensiunea electromotoare E =5 V, rezistenta interioara r=1,7 Ω si
rezistenta circuitului exterior R=3,5Ω.

3. Calculati intensitatea curentului electric ce strabate un circuit

caracterizat de o tensiune electrica U = 25 V si o rezistenta electrica
R= 135 Ω.
Tema pentru acasa

1. Definiti intensitatea curentului electric !

2. Scrieti simbolurile si unitatile de masura pentru intensitatea curentului

electric, tensiunea electrica si rezistenta electrica !

3. Sa se calculeze tensiunea U la bornele unei surse, cunoscand

tensiunea electromotoare E =7,5V, rezistenta interioara r=2,1 Ω si
rezistenta circuitului exterior R=4Ω.
 Legile lui Kirchhoff

O retea electrica contine unul sau mai multe generatoare electrice, mai multe
elemente de circuit grupate in serie sau paralel si conductoare de legatura.
Orice retea electrica are aceleasi elemente de structura :

- Nodul de retea
- Latura
- Ochiul de retea

Nodul de retea reprezinta punctul unui circuit in care sunt conectate trei
sau mai multe elemente de circuit prin conductoare de legetura.

Latura este acea portiune care contine elementele de circuit dintre doua
noduri.

Ochiul de retea reprezinta sistemul de laturi care formeaza un contur

inchis .

Fig 1.
 In figura 1 A, B, C, D reprezinta nodurile de retea la care se observa ca sunt
conectate urmatoarele elemente de circuit :

- la nodul A sunt conectate urmatoarele elemente : I, I1R1, I2 R2

- la nodul B sunt conectate urmatoarele elemente : I1R1, I2R2, I
- la nodul C sunt conectate urmatoarele elemente: I2 R2, I4 R4, I
- la nodul D sunt conectate urmatoarele elemente: I2, I3 R3, I4R4

Fig 2.

In fig 2 O I , OII, OIII reprezinta ochiurile de retea , iar cifrele 1, 2, 3, 4

reprezinta nodurile de retea.

- in ochiul O I , avem urmatoarele elemente I1R1, I5R5, I6R6

- in ochiul OII, avem urmatoarele elemente I2 R2, I5R5 , I4R4
- in ochiul OIII, avem urmatoarele elemente I4R4, I3 R3, I6R6

Legile lui Kirchhoff sunt in numar de 2 si spun urmatoarele lucruri:

a) Prima lege a lui Kirchhoff

Suma intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea

este egala cu suma inatensitatilor curentilor electrici care ies din acel
nod de retea, adica suma dintre intensitatile curentilor care intra in
nodul de retea si a curentilor care ies din nodul de retea este nula.
n
Σ Ik = 0
k=1

Exista o conventie de semne si astfel pentru curentii care intra in nodul

de retea se va pune semnul (+), iar pentru cei care ies din nodul de retea
se va pune semnul (-).

b) A doua lege a lui Kirchhoff

De-a lungul conturului unui ochi de retea , suma algebrica a
tensiunilor electromotoare este egala cu suma algebrica a produselor
dintre rezistenta totala si intensitatea curentului de pe fiecare latura

m n
Σ Ej = Σ Rk Ik
j=1 k=1
 Probleme rezolvate :

1. Scrieti ecuatiile specifice nodurilor de retea pentru nodurile de

retea din figura a

Fig a

Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

- aplicam prima lege a lui Kirchhoff pentru fiecare nod in parte si avem

nodul A : I3 +I2 = - I1 ; I3 +I2 - I1 =0

 nodul B1 : I1= - I2 ; I1 – I2 =0

nodul B2: I1=- I3 ; I1 – I3 =0

nodul C2 : I3 = 0

nodul C1: I2 =0

2. Scrieti ecuatiile specifice ochiurilor de retea din figura b

Fig b

Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

-aplicam cea de-a doua lege a lui Kirchhoff si scriem pentru fiecare ochi de
retea

a) pentru ochiul colorat in portocaliu : u1 + u3- u=0

b) pentru ochiul colorat in albastru: u1 + u2- u=0

c) pentru ochiul colorat in verde: u3- u2=0

Probleme propuse:

1. Scrieti ecuatiile specifice ochiurilor de retea pentru nodurile de

retea din figura 1

Fig 1

2. Scrieti ecuatiile specifice nodurilor de retea pentru nodurile de

retea din figura 2
Tema pentru acasa

1. Care sunt elementele unei retele electrice ?

2. Care este enuntul celor doua legi ale lui Kirchhoff?

3. Ce este nodul de retea?

4. Scrieti ecuatiile specifice nodurile de retea (A si B) pentru

urmatorul circuit
 Gruparea rezistoarelor in serie

Rezistoarele sunt dispozitive folosite in circuitele electrice pentru a regla

intensitatea curentului electric.

Rezistoul electric este un element pasiv de circuit care se opune trecerii curentului
electric daca la bornele sale se aplica o tensiune electrica. El absoarbe pe la borne
putere electrica activa pe care o transforma in caldura prin efectul electrocaloric.
Rezistorul se confectioneaza din diferite materiale conductoare.

Caracterizarea globala a unui rezistor se face cu ajutorul unei marimi fizice numita
rezistenta electrica , notata cu R si a unei marimi fizice numita conductanta
electrica , care se noteaza cu G.
Relatia dintre cele doua marimi fizice este aceea ca , conductanta electrica este
egala cu inversul rezistentei electrice.

G=1/R

G- reprezinta conductanta electrica

R-reprezinta rezistenta electrica

Rezistoarele se pot clasifica in :

a) rezistoare liniare

b) rezistoare neliniare

Rezistorul liniar are rezistenta electrica independenta de valoarea intensitatii

curentului electric ce il strabate.

In cazul rezistorului liniar ecuatia tensiune-curent este urmatoarea :

U = R x I  → R= U / I

U- reprezinta tensiunea electrica

I-reprezinta intensitatea curentului electric

Rezistorul neliniar ar3e rezistenta electrica dependenta de curentul care il parcurge.

In cazul unui rezistor neliniar ecuatia tensiune – curent este urmatoarea :

U = U (I)

Rezistoarele se mai pot imparti si in:

a) rezistoare variabile (sunt acele rezistoare care permit utilizatorului sa

modifice valoarea rezistentei lor)

b) rezistoare fixe (sunt acele rezistoare ca nu permit utilizatorului sa modifice

valoarea rezistentei lor)
Reprezentarea rezistoarelor

-rezistoare liniare

-rezistoare neliniare

-rezistoare variabile

-rezistoare fixe

Pentru a putea conecta in serie rezistoarele trebuie sa ne luam un circuit cu minim

de doua rezistoare pe care sa le reprezentam astfel :

Rezistoarele A si B sunt conectate in serie , ele sunt parcurse de acelasi curent, iar
intre tensiunile la borne exista relatia ( 1) conform legii a-II-a a lui Kirchhoff care
spune ca tensiunea aplicata de la bornele unei surse este egala cu suma tensiunilor
de la capetele celor doua rezistoare:
UAB = UA + UB = u1 + u2 (1)

UAB –tensiunea electrica totala specifica intregului circuit AB

UA- tensiunea electrica specifica rezistorului A

UB - tensiunea electrica specifica rezistorului B

Scriem legea lui Ohm pentru acest circuit si vom avea :

UAB = UA + UB = u1 + u2 (2)

i x RAB = (i x RA) + (i x RB)= (i x R1) + (i x R2) (3)

Dam factor comun in ambii membri pe i in relatia (3) si obtinem relatia (4)

i x RAB = i (RA + RB) =i(R1 + R2) (4)

Simplificam termenul i dinaintea egalului cu termenul i de dupa egal si obtinem

relatia pentru calculul rezistentei electrice pentru un circuit cu doua rezistoare A si
B

RAB = (RA + RB) =(R1 + R2) (5)

Generalizand relatia (5) pentru un circuit alcatuit din n rezistoare vom scrie astfel :

Rs =

Rs –reprezinta rezistenta electrica dintr-un circuit la care sunt conectate rezistoare

in serie
Probleme rezolvate

1. Calculati rezistenta electrica totala a circuitului serie din fig 1, avand in

vedere ca valorile rezistentelor sunt urmatoarele U1 = IR1 , U2 =IR2 , U3 =IR3,
iar valorile rezistentelor R1= 12Ω, R2= 5Ω, R3 = 15Ω

Fig 1
 Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

-mai intai scriem expresia tensiunii totale pentru circuitul dat

UAB= UA+UB = U1 + U2 + U3

-inlocuim tensiunile cu expresiile lor conform legii lui Ohm

I x RAB = (I x RA) + (I x RB) =(I x R1 ) + (I x R2) + (I x R3)

-dam factor comun in ambii membri, atat ininte de egal cat si dupa

I x RAB = I (RA + RB) =i(R1 + R2 + R3)

-simplificam termenul I atat inaintea egalului cat si dupa si obtinem

rezistenta electrica totala pentru intregul circuit ca fiind

RAB = (RA + RB) =(R1 + R2 +R3)

-inlocuim valorile specifice fiecarei rezistente si astfel calculam valoarea totala a

rezistentei RAB

RAB = R1 + R2 +R3 = 12 + 5 + 15= 34 Ω

2. Calculati rezistenta electrica totala a circuitului serie din fig 2, avand in
vedere ca valorile rezistentelor sunt urmatoarele R1= 5Ω, R2= 10Ω, R3 =
20Ω, R4 =15Ω.

Fig 2

Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

 -mai intai scriem expresia tensiunii totale pentru circuitul dat

U= U1 + U2 + U3 + U4

-inlocuim tensiunile cu expresiile lor conform legii lui Ohm

I x R=(I x R1 ) + (I x R2) + (I x R3) + (I x R4)

-dam factor comun in ambii membri, atat ininte de egal cat si dupa

I x R = I(R1 + R2 + R3 + R4)

-simplificam termenul I atat inaintea egalului cat si dupa si obtinem rezistenta

electrica totala pentru intregul circuit ca fiind

R=(R1 + R2 +R3 + R4)

-inlocuim valorile specifice fiecarei rezistente si astfel calculam valoarea

totala a rezistentei R

R=(R1 + R2 +R3 + R4)= 5+10+20+15=50Ω

Probleme propuse

1. Calculati rezistenta electrica totala a circuitului serie din fig 1, avand in

vedere ca valorile tensiunilor sunt urmatoarele U1 = V1 , U2 =V2 , iar valorile
rezistentelor V1= 12Ω, V2= 5Ω.

Fig 1
2. Calculati rezistenta electrica totala a circuitului serie din fig 2, avand in
vedere ca valorile rezistentelor sunt urmatoarele R1= 82Ω, R2= 22Ω, R3 =
15Ω, R4 =10Ω.

Fig 2

Tema pentru acasa

1. Ce este rezistorul electric ?

2. Clasificati rezistoarele electrice

3. In functie de tipurile de rezistoare pe care le cunoasteti reprezentati

schematic

4. Realizati schema unui circuit cu rezistoare legate in serie

 Gruparea rezistoarelor in paralel

Rezistoarele sunt dispozitive folosite in circuitele electrice pentru a regla

intensitatea curentului electric.

Rezistoul electric este un element pasiv de circuit care se opune trecerii curentului
electric daca la bornele sale se aplica o tensiune electrica. El absoarbe pe la borne
putere electrica activa pe care o transforma in caldura prin efectul electrocaloric.
Rezistorul se confectioneaza din diferite materiale conductoare.

Caracterizarea globala a unui rezistor se face cu ajutorul unei marimi fizice numita
rezistenta electrica , notata cu R si a unei marimi fizice numita conductanta
electrica , care se noteaza cu G.
Relatia dintre cele doua marimi fizice este aceea ca , conductanta electrica este
egala cu inversul rezistentei electrice.

G=1/R

G- reprezinta conductanta electrica

R-reprezinta rezistenta electrica

Rezistoarele se pot clasifica in :

c) rezistoare liniare

d) rezistoare neliniare

Rezistorul liniar are rezistenta electrica independenta de valoarea intensitatii

curentului electric ce il strabate.

In cazul rezistorului liniar ecuatia tensiune-curent este urmatoarea :

U = R x I  → R= U / I

U- reprezinta tensiunea electrica

I-reprezinta intensitatea curentului electric

Rezistorul neliniar ar3e rezistenta electrica dependenta de curentul care il parcurge.

In cazul unui rezistor neliniar ecuatia tensiune – curent este urmatoarea :

U = U (I)

Rezistoarele se mai pot imparti si in:

c) rezistoare variabile (sunt acele rezistoare care permit utilizatorului sa

modifice valoarea rezistentei lor)

d) rezistoare fixe (sunt acele rezistoare ca nu permit utilizatorului sa modifice

valoarea rezistentei lor)
Reprezentarea rezistoarelor

-rezistoare liniare

-rezistoare neliniare

-rezistoare variabile

-rezistoare fixe

La conectarea in paralel rezistoarele vor fi dispuse asemanator celor din figura de

mai jos.

Datorita faptului ca cele dou rezistoare A si B sunt conectate in paralel, ele au la

borne aceeiasi tensiune iar intre curenti se poate aplica legea a-I-a a lui Kirchhoff
care spune, suma algebrica a intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod
de retea este egala cu suma algebrica intensitatilor curentilor care ies din acel od de
retea.
Astfel pentru circuitul de mai sus expresia legii I a lui Kirchhoff are urmatoarea
forma :

i= i1 + i2 (1)

Avand in vedere ca conductanta poate fi scrisa in functie de rezistenta electrica

astfel G = 1 / R (2)

si ca rezistenta electrica poate fi scoasa din expresia legii lui Ohm sub urmatoarea
forma R= U / I (3)

Il scoatem pe R din relatia (2) si va fi : G = 1 / R → R=1 /G (4)

Egalam relatiile (3) si (4) si rezulta :

U / I = 1 / G → G= I / U (5)

Avand in vedere relatia (5) il scoatem pe I in functie de G si U:

I= G x U (6)

I-reprezinta intensitatea curentului electric

G-reprezinta conductanta electrica

U-reprezinta rezistenta electrica

Revenim la relatia (1) si il inlocuim pe I conform relatiei (6)

i= i1 + i2 = (G1 x u) + (G2 x u)= (G1 + G2) x u (7)

i=Gp x u (8)

Egalam relatiile (7) si (8) si rezulta:

Gp x u = (G1 + G2) x u

Simplificam prin u in ambele parti si rezulta:

Gp = G1 + G2 (9)

Continuam prin a scrie expresiile lui Gp, G1, G2 conform relatiei (4) si astfel relatia
(9) se transforma in :
1 / R P = 1 / R1 + 1 / R2 (10)

Generalizand relatia (10) pentru un circuit cu n rezistoare putem scrie :

GP =

Probleme rezolvate

1. Aflati conductanta totala a unui circuit de 3 rezistoarecare caracterizati de

urmatoarele valori ale rezistentelor electrice R1 =7Ω , R2 =10Ω, R3 = 17Ω
dupa cum se poate vedea cel din figura 1.

Fig 1
Etapele ce trebuiesc urmate in rezolvarea acestei probleme sunt :

-mai intai scriem ecuatia pentru intensitatile curentilor ce strabat rezistoarele

I = I1 + I2 +I3

-scriem relatia pentru conductanta in functie de rezistenta electrica

G = 1 / R ; R= U / I ; U / I = 1 / G → G= I / U ; I= G x U

-aplicam relatia conductantei strict pe cazul nostru

I= GP x V ; I1= G1 x V; I2 = G2 x V ; I3 = G3 x V

In problema noastra U este inlocuit cu V

- GP x V= (G1 x V) + (G2 x V) + (G3 x V)

-dam factor comunpe V in am bele parti

GP x V=V(G1 + G2 + G3)
-simplificam pe V si obtinem relatia finala
GP= G1 + G2 + G3

1 / R P = 1 / R1 + 1 / R2 + 1 / R3
-inlocuim valorile lui R1 , R2 , R3 si rezulta :

1/ RP = 1/7 +1/10 +1/17

 Probleme propuse

1. Aflati conductanta totala a unui circuit de 3 rezistoarecare caracterizati de

urmatoarele valori ale rezistentelor electrice R1 =10Ω , R2 =5Ω, R3 = 25Ω
dupa cum se poate vedea cel din figura 1.

Fig 1
2. Aflati conductanta totala a unui circuit de 2 rezistoarecare caracterizati de
urmatoarele valori ale rezistentelor electrice R1 =10Ω , R2 =40Ω dupa cum se
poate vedea cel din figura 2.

Fig 2

Tema pentru acasa

1. Scrieti formula pentru conductanta electrica scriind semnificatiile

marimilor ce intervin in expresia acesteia

2. Realizati schema unui circuit cu rezistoare montate in paralel. Circuitul sa

contina 5 rezistoare

3.Care dintre urmatoarele legi se aplica in cazul rezistoarelor cuplate in

paralel?

a) Legea lui Ohm

b) Legea I a lui Kirchhoff
c) Legea II a lui Kirchhoff