CP

DETERMINAREA COEFICIENTULUI ADIABATIC

CV
AL AERULUI UTILIZAND METODA CLMENT-DESORMES

1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop determinarea coeficientului adiabatic al aerului, presupus gaz ideal i
supus unor transformri termodinamice simple.
2. Teoria lucrrii
Capacitatea calorica molara a unei substane reprezint cantitatea de cldura schimbata cu
exteriorul de un mol din acea substana pentru a-i varia temperatura cu un grad
dQ
C (1)
dT
Daca schimbul de cldura intre substana i mediul exterior are loc la presiunea constanta sau la
volum constant, capacitatile calorice molare corespunztoare vor fi CP respectiv CV , iar raportul
CP
(2)
CV
se numeste coeficient adiabatic.
Diferenta intre cele doua capacitati calorice molare depinde de substanta considerata , iar
pentru gazele ideale :
C P CV R (3)
( relaia lui Robert-Mayer )
Tot in cazul gazelor ideale , cele doua capacitati calorice molare depind de numarul i de
grade de libertate a particulelor din care e compus gazul :
i
CV R
2
(4)
i2
CP R
2
unde R este constanta universala a gazelor ideale ( R = 8,310 J/mol K )
In acest caz
i2
(5)
2
Pentru gazele ideale monoatomice i = 3 , pentru cele cu molecule liniare i = 5 , etc.
In cazul gazelor reale , expresia coeficientului e mai complicata si e legata de ecuaia termica de
stare a gazului respectiv.
Determinarea coeficientului adiabatic este foarte importanta deoarece intervine in
probleme legate de propagarea sunetului in gaze , de culegerea gazelor la viteze supersonice , etc.
Pentru gazele ideale , acest coeficient intervine in descrierea proceselor adiabatice ,
conform ecuaiei lui Poisson :
pV const (6)
3. Metoda lucrrii
Exista mai multe metode de determinare a raportului metoda calorimetica de determinare a
capacitatilor calorice , metoda acustica-bazata pe dependenta de a vitezei sunetului in gaze , etc.
Pentru gazele ideale , vom descrie metoda propusa de Clment si Desormes.
Sa presupunem ca avem un recipient cu aer presupus gaz ideal- la o presiune p1=(H-h)g unde
gH e presiunea atmosferica msurata cu un manometru cu lichid de densitate iar gh este diferenta
dintre presiunea atmosferica si cea din recipient , masurata cu acelasi manometru.
Gazul ocupa volumul V1 al recipientului si are temperatura T1 a mediului ambiant.
Daca acest gaz sufera o comprimare adiabatica , in urma careia volumul se micsoreaza , presiunea
creste la p2 = gH , iar temperatura creste si ea la T2 , ecuatia Poisson care descrie procesul se va scrie :
 T1 p11 T2 p 12
Inlocuind valorile presiunilor p1 si p2 , ec.( 7) devine :
1
h T T
1 1 2 1

H T2
Daca h << H , variaia de temperatura T2-T1 e foarte mica : T2 T1 << T2 , deci fraciile din
parantezele expresiei ( 8 ) vor fi foarte mici ; parantezele se pot dezvolta in serie de puteri si se pot pastra
numai termenii de ordinul nti :
h T T1
1 ( 1) 1 2
H T2
de unde
T2 T1 1
H h
T2
Daca in continuare gazul sufera o racire izocora , de la T2 la temperatura T1 a camerei , presiunea
lui va scadea la p3 , mai mica cu gh decat presiunea atmosferica [p3 = g ( H h ) ] , astfel incat .
P2 P
3
T2 T1
sau
H H h

T2 T1
de unde
T2 T1 h

T2 H
care inlocuita in ( 10 ) duce la
h

h h
Deci, daca experimental se pot masura valorile h si h , se va putea calcula coeficientul adiabatic .
4. Dispozitivul experimental ( fig.1) consta intr-un balon de sticla B cu capacitatea de aproximativ
20 l, prevazut la partea superioara cu un robinet R cu deschidere mare , pron care comunica cu
atmosfera si cu tubul lateral T care face legatura pe deoparte cu un manometru cu lichid M si pe de
alta parte cu pompa aspiratoare P prin intermediul robinetului r si a tubului de cauciuc C .

5. Modul de lucru
Cu robinetele R si r deschise , se verifica daca presiunea aerului din balon e aceeas cu cea
atmosferica ( acelasi nivel la lichidului in ambele brate ale manometrului )
Se inchide robinetul R si cu ribinetul r deschis , se aspira aer din balon cu pompa P, apoi se inchide
si robinetul r.
In acest mod s-a realizat in balon o anumita presiune , msurata prin denivelarea h ( mm ) a lichidului in
ramurile manometrului-care se citete si se noteaz . Starea aerului din balon in acest moment
[ p1 = g ( H-h ) , volumul V1 al balonului si T1 temperatura camerei ] este starea iniiala de echilibru.
Se deschide cu atenie robinetul R , pentru un timp foarte scurt ; in acest mod , aerul atmosferic
ptrunde peste aerul din balon comprimndu-l .
Rotirea robinetului R nu trebuie sa se faca brusc ; el va fi rotit cu viteza potrivita , ascultand
sueratul provocat de intrarea aerului in balon.
 Robinetul R trebuie inchis exact in clipa cand se opreste suieratul , adica atunci cand s-a terminat
patrunderea aerului in balon, deci cand presiunea aerului din balon devine egala cu presiunea atmosferica
( nivelele lichidului in bratele manometrului vor fi egale ).
Comprimarea brusca a aerului din balon are caracter adiabatic , deoarece pe durata scurta a
acestui proces aerul din balon nu are timp sa schimbe caldura cu peretii balobului .
Variatiile parametrilor de stare in timpul acestui proces adiabatic sunt foarte mici.
Starea de echilibru a gazului in acest moment e descrisa de valorile :
P2 H , V 2 V1 i T2 T1 ale parametrilor de stare *
In continuare , aerul din balon ncepe sa se rceasc pana ce se atinge din nou temperatura
camerei; rcirea se produce la volum aproximativ constant si e insotita de scderea presiunii. Procesul de
racire izocora inceteaza atunci cand presiunea indicata de manometru se stabilizeaza , de aceasta data intre
nivelele lichidului din ramurile manometrului existand denivelarea h ( care se citeste si se noteaza )
Starea finala de echilibru a aerului din balon va fi caracterizata de presiunea P3 g ( H h ) si
temperatura T1 a camerei.
Experienta se repeta de zece ori , schimbnd de fiecare data tresiunea h.

6. Indicatii pentru preluarea datelor experimentale

Cu valorile h si h masurate de fiecare data , se calculeaza dupa relatia ( 14 )
Rezultatele se trec intr-un tabel de forma :

Nr.crt. h ( mm ) h ( mm ) h-h ( mm ) h

h h

Referatul va cuprinde : descrierea metodei experimentale utilizate , tabelul de rezultate, valoarea

medie a lui , eroarea care s-a determinat ( dispersia asupra mediei ) si sursele de erori.
Facultativ: exprimai presiunea atmosferica in mm coloana de apa ( H ) si comparai valorile h si H
m f mi
Calculai raportul , unde mi este masa de gaze existenta in balon in starea iniiala si mf
mi
masa de gaz existenta in balon la sfarsitul experienei .
Apreciai daca se judeca ipoteza masei de gaz constanta in timpul succesiunii proceselor deschise.
Apreciai avantajele folosirii manometrului cu apa fata de unul cu mercur.
Facei aprecieri asupra cvasistationaritatii proceselor suferite de gazul din balon.