Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop determinarea coeficientului adiabatic al aerului, presupus gaz ideal i
supus unor transformri termodinamice simple.
2. Teoria lucrrii
Capacitatea calorica molara a unei substane reprezint cantitatea de cldura schimbata cu
exteriorul de un mol din acea substana pentru a-i varia temperatura cu un grad
dQ
C (1)
dT
Daca schimbul de cldura intre substana i mediul exterior are loc la presiunea constanta sau la
volum constant, capacitatile calorice molare corespunztoare vor fi CP respectiv CV , iar raportul
CP
(2)
CV
se numeste coeficient adiabatic.
Diferenta intre cele doua capacitati calorice molare depinde de substanta considerata , iar
pentru gazele ideale :
C P CV R (3)
( relaia lui Robert-Mayer )
Tot in cazul gazelor ideale , cele doua capacitati calorice molare depind de numarul i de
grade de libertate a particulelor din care e compus gazul :
i
CV R
2
(4)
i2
CP R
2
unde R este constanta universala a gazelor ideale ( R = 8,310 J/mol K )
In acest caz
i2
(5)
2
Pentru gazele ideale monoatomice i = 3 , pentru cele cu molecule liniare i = 5 , etc.
In cazul gazelor reale , expresia coeficientului e mai complicata si e legata de ecuaia termica de
stare a gazului respectiv.
Determinarea coeficientului adiabatic este foarte importanta deoarece intervine in
probleme legate de propagarea sunetului in gaze , de culegerea gazelor la viteze supersonice , etc.
Pentru gazele ideale , acest coeficient intervine in descrierea proceselor adiabatice ,
conform ecuaiei lui Poisson :
pV const (6)
3. Metoda lucrrii
Exista mai multe metode de determinare a raportului metoda calorimetica de determinare a
capacitatilor calorice , metoda acustica-bazata pe dependenta de a vitezei sunetului in gaze , etc.
Pentru gazele ideale , vom descrie metoda propusa de Clment si Desormes.
Sa presupunem ca avem un recipient cu aer presupus gaz ideal- la o presiune p1=(H-h)g unde
gH e presiunea atmosferica msurata cu un manometru cu lichid de densitate iar gh este diferenta
dintre presiunea atmosferica si cea din recipient , masurata cu acelasi manometru.
Gazul ocupa volumul V1 al recipientului si are temperatura T1 a mediului ambiant.
Daca acest gaz sufera o comprimare adiabatica , in urma careia volumul se micsoreaza , presiunea
creste la p2 = gH , iar temperatura creste si ea la T2 , ecuatia Poisson care descrie procesul se va scrie :
T1 p11 T2 p 12
Inlocuind valorile presiunilor p1 si p2 , ec.( 7) devine :
1
h T T
1 1 2 1
H T2
Daca h << H , variaia de temperatura T2-T1 e foarte mica : T2 T1 << T2 , deci fraciile din
parantezele expresiei ( 8 ) vor fi foarte mici ; parantezele se pot dezvolta in serie de puteri si se pot pastra
numai termenii de ordinul nti :
h T T1
1 ( 1) 1 2
H T2
de unde
T2 T1 1
H h
T2
Daca in continuare gazul sufera o racire izocora , de la T2 la temperatura T1 a camerei , presiunea
lui va scadea la p3 , mai mica cu gh decat presiunea atmosferica [p3 = g ( H h ) ] , astfel incat .
P2 P
3
T2 T1
sau
H H h
T2 T1
de unde
T2 T1 h
T2 H
care inlocuita in ( 10 ) duce la
h
h h
Deci, daca experimental se pot masura valorile h si h , se va putea calcula coeficientul adiabatic .
4. Dispozitivul experimental ( fig.1) consta intr-un balon de sticla B cu capacitatea de aproximativ
20 l, prevazut la partea superioara cu un robinet R cu deschidere mare , pron care comunica cu
atmosfera si cu tubul lateral T care face legatura pe deoparte cu un manometru cu lichid M si pe de
alta parte cu pompa aspiratoare P prin intermediul robinetului r si a tubului de cauciuc C .
5. Modul de lucru
Cu robinetele R si r deschise , se verifica daca presiunea aerului din balon e aceeas cu cea
atmosferica ( acelasi nivel la lichidului in ambele brate ale manometrului )
Se inchide robinetul R si cu ribinetul r deschis , se aspira aer din balon cu pompa P, apoi se inchide
si robinetul r.
In acest mod s-a realizat in balon o anumita presiune , msurata prin denivelarea h ( mm ) a lichidului in
ramurile manometrului-care se citete si se noteaz . Starea aerului din balon in acest moment
[ p1 = g ( H-h ) , volumul V1 al balonului si T1 temperatura camerei ] este starea iniiala de echilibru.
Se deschide cu atenie robinetul R , pentru un timp foarte scurt ; in acest mod , aerul atmosferic
ptrunde peste aerul din balon comprimndu-l .
Rotirea robinetului R nu trebuie sa se faca brusc ; el va fi rotit cu viteza potrivita , ascultand
sueratul provocat de intrarea aerului in balon.
Robinetul R trebuie inchis exact in clipa cand se opreste suieratul , adica atunci cand s-a terminat
patrunderea aerului in balon, deci cand presiunea aerului din balon devine egala cu presiunea atmosferica
( nivelele lichidului in bratele manometrului vor fi egale ).
Comprimarea brusca a aerului din balon are caracter adiabatic , deoarece pe durata scurta a
acestui proces aerul din balon nu are timp sa schimbe caldura cu peretii balobului .
Variatiile parametrilor de stare in timpul acestui proces adiabatic sunt foarte mici.
Starea de echilibru a gazului in acest moment e descrisa de valorile :
P2 H , V 2 V1 i T2 T1 ale parametrilor de stare *
In continuare , aerul din balon ncepe sa se rceasc pana ce se atinge din nou temperatura
camerei; rcirea se produce la volum aproximativ constant si e insotita de scderea presiunii. Procesul de
racire izocora inceteaza atunci cand presiunea indicata de manometru se stabilizeaza , de aceasta data intre
nivelele lichidului din ramurile manometrului existand denivelarea h ( care se citeste si se noteaza )
Starea finala de echilibru a aerului din balon va fi caracterizata de presiunea P3 g ( H h ) si
temperatura T1 a camerei.
Experienta se repeta de zece ori , schimbnd de fiecare data tresiunea h.
Nr.crt. h ( mm ) h ( mm ) h-h ( mm ) h
h h