Sunteți pe pagina 1din 11

Politici privind piata unui produs

-Ciocolata-

Student: Tanca Debra Gabriela Profesor coordonator: Boghita Eduard


Specializare: P.C.M.
Grupa: 510
Cuprins

1.Informatii generale despre ciocolata.


2.Efecte benefice
2.Piata ciocolatei
3.Principalii producatori
4.Preferintele romanilor in materie de ciocolata
5.Producatori la nivel mondial
6.Concluzie
Ciocolata- prezentare generala

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec


de cacao, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de
obicei, sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de
cofetărie.
Tipuri de ciocolata
Ciocolata neagră
Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și
unt de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de
fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată.
Ciocolata cu lapte
Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE impuse, un minim
de 25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general
lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de
elvețianul Daniel Peter în 1875.
Ciocolata alba
Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie
și alte arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare
apropiată de alb.
Istoria ciocolatei

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui
de cacao era practicată în America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de
cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare
atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.
În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma,
conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao,
numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El
i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam
amară pentru gustul său.
Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul
vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită
fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat,
servit cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei
băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul
de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea
Regală din Franța și apoi din Marea Britanie.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de
cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu
efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de
cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape
100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria
ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere
a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un
ingredient nou: laptele.
Efecte benefice
Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată
cacao/ciocolată amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator]. Alte
studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator
cerebral, inhibitor al tusei și inhibitor al diareei. În ciuda beneficiilor posibile,
consumul excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului
zaharat. Un studiu prezentat de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în
gură, creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac
crește mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de patru
ori mai mult.
Sistemul circulator
Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de
ciocolată amăruie și cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural,
protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau
băuturi bogate în antioxidanți polifenolici.
Procesarea cacauei cu substanțe alcaline distrug flavonoidele. Unele studii
clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale și de
îmbunătățire a dilatației vaselor de sânge datorate circulației sporite ca urmare a
consumului zilnic de ciocolată. In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect
neuroprotectiv în accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic. Chiar a existat o
dietă numită "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de
capsule de ciocolată și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată
albă, laptelui gras cu ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din
aceste produse.
Alte beneficii
Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite
forme de cancer la persoanele care consumă, în mod curent și în cantități
apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puține dovezi care să
indice proprietăți favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul
ciocolatei bogate în flavonoide. Rezultate obținute în laboratoare dovedesc
proprietăți anticancerigene ale flavonoidelor conținute în boabele de cacao și
cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de dulciuri, cheltuiește anual
sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla în
tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament
bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao.
Piata ciocolatei

Consumul de ciocolată a prins aripi în România, pe fondul creșterii puterii


de cumpărare a românilor, a dezvoltării ofertelor și mai ales a investițiilor
semnificative în marketing și promovare, potrivit experților de la KeysFin. Astfel,
piața de profil va atinge în acest an un nivel istoric, ce ar putea depăși granița de 5
miliarde de lei (aproximativ 1 mld.euro), susțin experții de la KeysFin.
Afacerile din piața de ciocolată au atins în 2016 nivelul de 4,5 miliarde de
lei, iar datele preliminarii privind evoluția din 2017 indică un avans de peste 20%.
Potrivit experților de la KeysFin, perspectivele lui 2018 sunt foarte optimiste,
creșterea afacerilor din acest sector indicând o depășire a graniței de 5 miliarde
lei.
Potrivit studiului KeysFin, care a analizat evoluția pieței din 2012 până în
prezent, principalul indicator care susține dinamica sectorului îl reprezintă
profitabilitatea pieței.
Dacă în 2012, cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din
ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că
acesta a fost de 306, 1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.
"Piața ciocolatei a trecut printr-un proces de consolidare, de maturizare,
eficientizarea business-ului fiind în prim-plan. Astfel s-a ajuns ca, la o cifră de
afaceri relativ constantă în acest interval, profitul firmelor să crească de peste
două ori. Firmele și-au diminuat creanțele cu peste 300 mil.lei, datoriile comerciale
s-au redus de la 829,5 mil.lei la 675,3 milioane de lei în 2016, iar pierderile nete au
scăzut de la 138,7 mil. la 79,7 mil. lei”, afirmă analiștii KeysFin.
Evoluția pozitivă a pieței a venit pe fondul creșterii economice, propulsată
de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor și mai ales a
investițiilor semnificative în marketing și promovare, românii s-au arătat tot mai
interesați de ciocolată.
“Potrivit Eurostat, un român mănâncă în medie pe an 2,2 kilograme de
ciocolată, însă cele mai noi date din piață arată că nivelul de consum a crescut
semnificativ în ultimii 2-3 ani. Raportat la țările occidentale, consumul la noi este
încă foarte redus. Spre comparație, elvețienii, campionii europeni în materie,
consumă 11 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, iar media UE este de 10
Kg.”, au explicat analiștii.
Principalii producatori
Potrivit studiului realizat de KeysFin, principalul jucător din piața
românească, pe segmentul de producție, este Nestle, cu o cifră de afaceri de
783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanță, de Kandia Dulce SA, cu
161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller și Prietenii
(19,1 mil.lei) și Marco Polo (18 mil.lei).
Pe segmenul de distribuție, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu
afaceri de 390,8 mil.lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 mil.lei),
D.R.I.M Daniel SRL (268,7 mil.lei), Wrigley România (133,7 mil. lei) și Almira Trade
SRL (130,3 mil.lei).
Pe ansamblu, cele mai multe companii din piața de ciocolată activează în
București (127), acolo unde, de altfel, și consumul este cel mai mare din țară,
dovadă cifra de afaceri de 870 milioane lei înregistrată de aceste firme în 2016.
Urmează județul Ilfov, cu 54 de companii și afaceri de 540 mil.lei, Prahova, cu 8
companii cu un business total de 401,8 mil.lei, Argeș (22 firme/396,8 mil.lei),
Timiș (19/150,8 mil.lei), Brașov (13/90,4 mil.lei) și Buzău (10/87,5 mil.lei). La polul
opus se află județele Alba, Hunedoara și Călărași.
Preferintele romanilor in materie de ciocolata

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), un român a


consumat lunar în 2016, în medie, 157 de grame de ciocolată, bomboane, rahat și
alte produse zaharoase, pe care a cheltuit 3,17lei.
Cel mai mare consum a fost realizat de salariați, respectiv 175 de grame lunar, iar
cel mai mic la șomeri - 106 grame. În ceea ce privește consumul de dulceață, gem,
compot, jeleuri, datele INS arată că o persoană a consumat, în medie, 20 de
grame lunar.
Datele statistice arată că ciocolata cu lapte este preferata a 77% dintre
români, restul de aproximativ 30% fiind împărțiți între ciocolata simplă și cea cu
creme de diverse sortimente. Ciocolata alba reprezintă numai 7,4% din totalul
vânzărilor.
„Consumul de ciocolată în România este relativ scăzut comparativ cu cel de pe alte
piete, ridicându-se la circa 2,2-2,5 kilograme per capita. Comparativ, în Austria
sau Germania consumul este de aproximativ 8 kilograme pe cap de locuitor, iar în
Polonia este de 5 kilograme. Există însă potenţial de creştere. Oamenii vor să
încerce produse diversificate, mai multe arome şi reţete, nu doar ciocolată
realizată industrial“, declarau, recent, reprezentanții unui jucător din piață.
Dacă în România se consumă 2,2 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor,
ungurii mănâncă aproape dublu. Grecii consumă, în medie, 3 Kg pe cap de
locuitor, iar în Portugalia consumul mediul este aproape de cel de la noi, de 2,25
kg. de ciocolată.
Statisticile arată că pe piața românească există, în prezent, peste 90 de
branduri de ciocolată, pe toate cele trei segmente de preț - premium, mediu şi
economic).
Raportat la nivel de sex, cei mai mulți clienți sunt femeile, în proporție de
60%.
“Există un studiu faimos în lumea științifică care face o legătură directă între
consumul de ciocolată dintr-o țară și numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce
atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel
obţinute și se spune că o contribuție semnificativă o au flavonoidele care se găsesc
în ciocolată, dar şi în vin, și care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul
pentru cunoaștere, intuiția. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un
produs care și în România devine semnificativ, iar investițiile în domeniul sunt pe
măsură. Piața are un potențial de creștere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu
siguranță, această tendință”, au mai spus experții KeysFin.

Producatori de ciocolata la nivel mondial

Africa reprezintă principalul furnizor de cacao din lume. Coasta de Fildeș


acoperă 30% din cererea globală, urmată de Ghana, Indonezia și Nigeria.
Cel mai mare exportator de ciocolată din lume este Germania (4,5 mld.dolari),
urmată de Belgia (2,9 mld.dolari), Olanda (1,8 mld.dolari) și Italia (1,7
mld.dolari). Elveția ocupă abia locul 10 în clasamentul global potrivit datelor
World’s Top Exports pe 2016.
Cel mai mare producător de ciocolată din lume este Mars (afaceri de 18
mld. dolari), urmat de Ferrero (12 mld.dolari), Mondelez (11,6 mld.dolari), Meiji
(9,6 mld.dolari) și Nestle (8,8 mld.dolari). Urmează în clasament Hershey’s, Lindt,
Glico, Haribo și Arcor.
Împreună, cei mai mari 10 producători de ciocolată din lume au avut
vânzări de peste 80 de miliarde de dolari în 2016.
Potrivit experților, piața ciocolatei se concentrează, în prezent, pe
dezvoltarea unor produse cât mai variate (arome, ingrediente etc.), multe în ediții
limitate, unul dintre trendurile actuale fiind legat de producția ciocolatei organice,
vegane, fără zahăr sau gluten.
Bibleografie
1. http://www.horeca.ro/food-beverage/5141-analiza-piata-locala-de-
ciocolata-va-atinge-un-nivel-istoric-in-2018.html
2. http://www.business24.ro/articole/piata+ciocolata
3. https://www.wall-street.ro/articol/Companii/218137/piata-de-ciocolata-
din-romania-ar-putea-atinge-un-nivel-istoric-anul-acesta-de-peste-5-
miliarde-lei.html
4. https://www.capital.ro/piata-ciocolatei-inregistreaza-o-crestere-anuala-
de-aproximaiv-20-23039.html
5. https://www.youtube.com/watch?v=Hen6Lz7LDWQ