Sunteți pe pagina 1din 34

3. PRINCIPIUL ÎNTÂI AL TERMODINAMICII

3.1 Introducere

Primul principiu al termodinamicii este legea care se refer la transformarea i

termodinamicii este legea care se refer la transformarea i forme distincte. Diferite domenii ale tiin ei

forme

distincte. Diferite domenii ale tiin ei studiaz anumite forme particulare de energie. De exemplu mecanica se ocup de studiul energiei cinetice a unui sistem aflat în mi care fa de un s istem de referin considerat fix i a energiei poten iale a unui sistem aflat sub ac iunea câmpului gravita ional terestru. În electrom agnetism sunt introduse alte forme de energie asociate câmpului electric i magnetic. În chimie se studiaz formele de energie asociate

de leg tur moleculare, atomice i nucleare. Toate acestea sunt de obicei studiate

for elor

conservarea energiei. Este cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe

cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în
cunoscut faptul c energia este prezent în natur în multe independent unele de altele. Termodinamica în

independent unele de altele. Termodinamica în general coreleaz toate formele de energie i descrie varia iile energiei unui sistem în func ie de interac iunile care au loc prin frontierele

în func ie de interac iunile care au loc prin frontierele acestuia. Se poate deci deduce

acestuia. Se poate deci deduce c legile termodinamicii au o aplicabilitate vast .

Legea conserv rii ene rgiei cinetice a fost enun at în 1686 de Leibnitz (pe baza teoriei

elaborat

Primul principiu al termodinamicii a fost formulat pentru prima dat ca enun are a echivalen ei dintre c ldur i lucru mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns

mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa
mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa
mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa
mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa
mecanic într-o lucrare din 1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa

e în 1657 de Huygens, Wa

1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa llis, Wren i Mariotte).
1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa llis, Wren i Mariotte).
1832 a lui Carnot, publicat îns e în 1657 de Huygens, Wa llis, Wren i Mariotte).

llis, Wren

i Mariotte).

r i de
r i de

postum abia în 1882, când acest principiu era deja larg c unoscut i acceptat. Echivalen a dintre

c ldur

deja larg c unoscut i acceptat. Echivalen a dintre c ldur i lucru mecanic apare pentru
deja larg c unoscut i acceptat. Echivalen a dintre c ldur i lucru mecanic apare pentru

i lucru mecanic apare pentru

Echivalen a dintre c ldur i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit
Echivalen a dintre c ldur i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit
Echivalen a dintre c ldur i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit

amicii este necesar

prima oar

i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de
i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de
i lucru mecanic apare pentru amicii este necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de

explicit în lucr rile publicate de Maye

necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de Maye Colding determina echivalentul caloric al c
necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de Maye Colding determina echivalentul caloric al c
necesar prima oar explicit în lucr rile publicate de Maye Colding determina echivalentul caloric al c

Colding

determina echivalentul caloric al c ldurii. Pe baza lucr rilor anterioare, în special ale lui Joule (din 1843), în 1847 von Helmholtz prezint public, la edin a Societ ii de fizic din Berlin, principiul întâi al termodinamicii sub forma generalizat de lege universal a naturii i anume legea transform rii i conserv rii energiei. Pentru a putea formula enun urile i scrie expresiile matematice ale principiulu i întâi al

termodin

tern . În

(1842÷1843), mai mul i savan i efectuând ulterior cercet ri experimentale pentru a

savan i efectuând ulterior cercet ri experimentale pentru a introducerea unui nou parametru de stare numit

introducerea unui nou parametru de stare numit energie in

a introducerea unui nou parametru de stare numit energie in plus, se m ai introduce un

plus, se m ai introduce un parametru de stare derivat (entalpia), un parametru de proces specific te rmodinamicii (c ldura) i mai multe tipuri de lucru mecanic specifice termodinamicii.

mai multe tipuri de lucru mecanic specifice termodinamicii. 3.2 Energia intern Conceptul de energie a fost

3.2 Energia intern

lucru mecanic specifice termodinamicii. 3.2 Energia intern Conceptul de energie a fost utilizat pe parcursul dezvolt

Conceptul de energie a fost utilizat pe parcursul dezvolt rii mecanicii clasice sub denumirea de “for vie” introdus de Leibnitz în 1686. Denumirea de ENERGIE a fost dat de Young în 1817. Prin energie total a unui sistem fizic se în elege capacitatea acestuia de a ac iona asupra altor sisteme prin diferite forme de interac iune: mecanic , termic , chimic , electric , magnetic etc. Energia total se noteaz cu “E” i unitate sa de m sur în Sistemul Interna ional se nume te Joule (nota ie [J]). Dac un sistem trece dintr-o stare ini ial 1 intr-o stare final 2, în care are energiile E 1 i respectiv E 2 , dup care revine în starea ini ial 1, varia ia total a energiei va fi nul , deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci:

(3.1)

deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este
deoarece energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este

0

energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este un
energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este un
energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este un
energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este un

energia revine la valoarea E 1 . Atunci: (3.1) 0 d E adic energia este un

dE

adic energia este un parametru de stare.

de suma energiilor tuturor subsistemelor care

compun sistemul, deci energia total depinde de masa sistemului, fiind un parametru de stare

depinde de masa sistemului, fiind un parametru de stare Energia total a unui sistem este dat

Energia total

masa sistemului, fiind un parametru de stare Energia total a unui sistem este dat 25 You

a unui sistem este dat

un parametru de stare Energia total a unui sistem este dat 25 You created this PDF
un parametru de stare Energia total a unui sistem este dat 25 You created this PDF

25

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

extensiv. Se poate defini un parametru de stare intensiv numit energie specific scurt energie specific ) astfel:

numit energie specific scurt energie specific ) astfel: e E m J kg masic (sau pe

e

E

m

J kg
J
kg
specific scurt energie specific ) astfel: e E m J kg masic (sau pe   (3.2)

masic

masic (sau pe

(sau pe

 

(3.2)

Forma de energie specific termodinamicii, deci care nu este definit în nici un alt domeniu al tiin ei, este energia intern , notat “U”. Energia intern este un parametru de stare intensiv care reprezint capacitatea unui sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui

sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a
sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a
sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a
sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a
sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a
sistem de a interac iona cu alte sisteme în cadrul unui proces termodinamic Energia intern a

proces termodinamic Energia intern a fost denumit i energie caloric i înc se mai utilizeaz denumirea de energie termic . Conceptul de energie intern a fost introdus de von Helmholtz în 1847, sub forma de energie cinetic i poten ial a particulelor, în cadrul analizei cinetico-moleculare a principiului întâi al termodinamicii. Acest concept a fost ulterior clar definit de Clausius în 1859, sub denumirea de con inut de c ldur , iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la

iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total
iar denumirea de energie intern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total

1860.

Cum energia total

a unui sistem cuprinde toate formele posibile de energie, pentruintern a fost dat de Rankine pe la 1860. Cum energia total cazurile întâlnite uzual în

cazurile întâlnite uzual în termotehnic se poate scrie :

cazurile întâlnite uzual în termotehnic se poate scrie : unde: E = E c + E

unde:

E = E c + E p + U + E o

[J]

E

c

E p

U

E 0

[J]

[J]

[J]

[J]

- energia mecanic cinetic ; - energia mecanic poten ial ; - energia intern ;
- energia mecanic
cinetic ;
- energia mecanic
poten ial ;
- energia intern ;

- suma tuturor celorlalte forme de energie.

(3.3)

Sau energia specific masic , respectiv pentru unitatea de mas a sistemului:

masic , respectiv pentru unitatea de mas a sistemului: e E m e c e p
masic , respectiv pentru unitatea de mas a sistemului: e E m e c e p
masic , respectiv pentru unitatea de mas a sistemului: e E m e c e p

e

E

m

e

c

, respectiv pentru unitatea de mas a sistemului: e E m e c e p J

e

p

J u e 0 kg
J
u
e
0 kg

(3.4)

unde:

e c = E c /m [J/kg]

e p = E p /m [J/kg]

[J/kg]

e

u = U/m

- energia cinetic

E p / m [J/kg] [J/kg] e u = U / m - energia cinetic specific

specific ;

m [J/kg] [J/kg] e u = U / m - energia cinetic specific ; specific ;

specific ;

- energia poten ial

- energia intern

specific ;

0 = E 0 /m [J/kg] - suma tuturor celorlalte forme de energie specific .

[J/kg] - suma tuturor celorlalte forme de energie specific . No iunea de energie intern este

No iunea de energie intern este legat de structura microscopic a materiei. O parte a energiei interne, numit energie intern cinetic (notat U cin ) reprezint energia cinetic a particulelor care au o mi care complex în interiorul sistemului i anume o deplasare relativ fa de limitele siste mului datorit interac iunii cu acestea i a interac iunii cu celelalte particule ale sistemului, o mi care de spin (de rota ie în jurul axei proprii) i o mi care de vibra ie. Deoarec e între particulele unui sistem exist for e de leg tur (de atrac ie i respectiv de respingere), energia intern asociat acestui câmp de for e se nume te energie intern poten ial (notat U pot ). O alt parte a energiei interne a sistemului (notat U 0 ) o reprezint suma energiilor asociate for elor de leg tur din interiorul moleculelor i atomilor, aceasta r mânând constant dac nu se modific natura chimic a sistemului. În cadrul u nui proces termodinamic în care n u au loc reac ii chimice se pot deci modifica numai U cin i U pot , suma acestora fiind denumit energie intern sensibil (notat U sens ). Atunci se poate scrie:

(3.5)

(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =
(notat U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U =

sens

U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U
U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U

[J]

U s e n s ). Atunci se poate scrie: (3.5) sens [J] U = U

U = U

cin

+ U

pot

+ U

0

= U

+ U

0

Ca parametri de stare intensivi (specifici masici), respectiv pentru o mas

stare intensivi (specifici masici), respectiv pentru o mas unitar : u = u c i n

unitar :

(specifici masici), respectiv pentru o mas unitar : u = u c i n + u

u = u cin + u pot + u 0 = u sens + u 0

[J/kg]

(3.6)

26

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Valoarea absolut a energiei interne nu poate fi stabilit decât atribuind o valoare arbitrar energiei interne a sistemului într-o stare de referin . În calculele termodinamice nu intereseaz valoarea absolut a energiei interne, ci doar varia ia acesteia în timpul unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2:

unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU
unui proces în care sistem ul sufer o transformare 1 2: doar ene 2 U dU

doar ene

2 U dU 1
2
U
dU
1

U

2

U 1

(3.7)

Pentru un sistem, dat componenta U 0 a energiei interne r mâne constant , deci vari az

rgia intern

cineticenergiei interne r mâne constant , deci vari az rgia intern U pot U U cin

U

r mâne constant , deci vari az rgia intern cinetic U pot U U cin i

pot

U U cin
U U
cin

i energia intern

vari az rgia intern cinetic U pot U U cin i energia intern U s e

U sens

intern cinetic U pot U U cin i energia intern U s e n s poten

poten ial , adic

pot U U cin i energia intern U s e n s poten ial , adic
pot U U cin i energia intern U s e n s poten ial , adic

energia intern

energia intern U s e n s poten ial , adic energia intern sensibil : (3.8)

sensibil :

U s e n s poten ial , adic energia intern sensibil : (3.8) 3.3 En
U s e n s poten ial , adic energia intern sensibil : (3.8) 3.3 En

(3.8)

3.3 En talpia

Constatând c în multe cazuri întâlnite în studiul termodinamicii apare des suma dintre energia intern i produsul dintre presiune i volum, în 1869 Kamerlingh a ar tat c este convenabil s se utilizeze un nou parametru de stare pe care l-a numit entalpie i l-a notat cu “H” (în termotehnic se utilizeaz i nota ia “I”), care are aceea i unitate de m sur cu energia (Joule - [J]) i este definit ca:

(3.9)

(sau pe scurt entalpie

Parametrul de sta re intensiv numit entalpie specific specific Parametrul de sta re intensiv numit ) definit prin rapor tare la masa sistemului este: ) definit prin rapor tare la masa sistemului este:

(3.10)

i entalpi a

(respectiv entalpia specific ) este un parametru de stare.

a energiei, entalpia nu are în general un sens fizic. Ea este doar o

care este unitatea de m sur

fiind avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea,

Joule,

avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V
avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V
avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V
avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V
avantajoas deoarece simplific nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V

I = H = U + p·V

[J]

nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V [J] masic i

masic

nu numai scrierea, Joule, I = H = U + p · V [J] masic i

i = h =

u + p·v

[J/kg]

i V (respectiv v) sunt parametri de stare, este evident c

V (respectiv v ) sunt parametri de stare, este evident c Deoarece U , p De

Deoarece U, p

v ) sunt parametri de stare, este evident c Deoarece U , p De i are
v ) sunt parametri de stare, este evident c Deoarece U , p De i are

De i are ca unitate de m sur

este evident c Deoarece U , p De i are ca unitate de m sur nota

nota ie, o

c i

Deoarece U , p De i are ca unitate de m sur nota ie, o c

i calcul

Fi

m

rime de calcul, folosirea eip De i are ca unitate de m sur nota ie, o c i i calcul

ele,

i nd parametru de stare

ap rând uzual în t

ei ele, i nd parametru de stare ap rând uzual în t abele i diagrame termotehnice.

abele i diagrame termotehnice.

, entalpia are toate propriet

ile parametrilor de stare:abele i diagrame termotehnice. , entalpia are toate propriet di du d p v du p

di du d p v du p d i 0 2 i d i i
di
du
d
p
v
du
p
d
i
0
2
i
d
i
i
i
2
1
1

dv

v
v

dp

u u 2 1
u
u
2
1

p

2

d i 0 2 i d i i i 2 1 1 d v v d

v

2

p

1

v 1
v
1

(3.11)

3.4

i 2 1 1 d v v d p u u 2 1 p 2 v

C ldura

C

1 d v v d p u u 2 1 p 2 v 2 p 1

ldura este unul din principalii parametri defini i i utiliza i în studiul termodinamicii.

parametri defini i i utiliza i în studiul termodinamicii. No iunile de “c ldur ” i

No iunile de “c ldur ” i “frig” au existat în limbajul comun cu mult timp înainte de dezvoltarea

în limbajul comun cu mult timp înainte de dezvoltarea termodinamicii ca tiin . Cu toate acestea,

termodinamicii ca tiin . Cu toate acestea, definirea conceptului de c ldur în forma sa actual

a

termodinamicii statistice. U tilizarea termenului “c ldur ” f r o defini ie clar i uneori impropriu, a dus la confuzii de lim baj, dintre care unele s-au perpetuat pân în prezent.

Teoria aproape unanim acceptat pentru explicarea proceselor termice observate empiric a fost teoria caloricului, elaborat de Lavoisier în 1788. C onform acestei teorii,

c ldurii, sau caloricul, era considerat un fluid material indestructibil care putea trece

la un corp la altul, fiind un element simplu fundamental al naturii (Petrescu, S. i Valeria

principiul

fost un proces lun g, finalizat abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea

abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an
abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an

de

abia spre sfâr itul secolului XIX, dup dezvoltarea de 27 You created this PDF from an

27

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Petrescu , 1983). Cu toate c teoria caloricului este în prezent dep it , aceasta a permis

caloricului este în prezent dep it , aceasta a permis dezvoltarea calorimetriei într-o doctrin simpl ,
caloricului este în prezent dep it , aceasta a permis dezvoltarea calorimetriei într-o doctrin simpl ,

dezvoltarea calorimetriei într-o doctrin simpl , coerent i eficient . În pl us, unii termeni au

r mas în limbajul tehnic actual: calorimetrie, calorimetru, calorie, capacitate caloric

Dup cum am v zut în cazul experien elor cu ajutorul c rora s-a introdus parametrul de stare tem peratur , între sistemele termodinamice se poate schimba energie f r ca acestea s interac ioneze mecanic, la scar macroscopic . Acest tip de interac iune, care are loc la scar microscopic , a fost denumit interac iune termic . În urma interac iunii termice între dou sisteme se modific în general temperatura ambelor sisteme, sau cel pu in a unuia, dac cel lalt sistem are masa mult mai mare, caz în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic.

în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are
în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are
în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are

în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are

în care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are

etc.

care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc
care joac rolul de termostat fa de sistemul mai mic. etc. Interac iunea termic are loc

Interac iunea termic are loc în principal prin transmiterea energiei cinetice prin ciocnire între particulele celor dou sisteme i a peretelui diatermic dintre acestea. Particulele sistemului cu temperatur mai mare au o vitez mai mare de deplasare, deci o energie cinetic mai mare. Prin ciocnire cu particulele peretelui desp r itor, ele cedeaz o parte din energia lor cinetic particulelor peretelui, ca re la rândul lor o cedeaz , tot prin ciocnire, particulelor

sistemului cu temperatur mai mic

(U cin , respectiv u cin pentru unitatea de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea

de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
de mas ) a celor dou sisteme, ceea ce duce si la modificarea . În consecin
.
.

În consecin , se modific mai ales energia intern cinetic

. În consecin , se modific mai ales energia intern cinetic temperaturii acestora. Interac iun ea
. În consecin , se modific mai ales energia intern cinetic temperaturii acestora. Interac iun ea

temperaturii acestora. Interac iun ea termic înceteaz dup un anumit timp, numit timp de relaxare, atunci când temperaturile celor dou sisteme devin egale.

Cantitatea de energie s h imbat

în generaldou sisteme devin egale. Cantitatea de energie s h imbat c cu ld ur , se

c

cu

ldegale. Cantitatea de energie s h imbat în general c cu ur , se noteaz litera

ur , se noteaz

de energie s h imbat în general c cu ld ur , se noteaz litera de

litera

energie s h imbat în general c cu ld ur , se noteaz litera de un
energie s h imbat în general c cu ld ur , se noteaz litera de un
energie s h imbat în general c cu ld ur , se noteaz litera de un

de un sistem prin interac iune termic se nume te

c

schimbat de unitatea de mas a unui sistem se nume te c ldur specific masic , se noteaz cu

“Q” i are unitatea de m sur a energiei [J]. C ldura

cu “ Q ” i are unitatea de m sur a energiei [J]. C ldura “

“q” i ar e unitatea de m sur a energiei specifice masice, deci [J/kg].

unitatea de m sur a energiei specifice masice, deci [J/kg]. În sistemul tehnic de unit i

În

sistemul tehnic de unit i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria

i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),
i de m sur , unitatea de m sur pentru c ldur este caloria (simbolizat [cal]),

(simbolizat [cal]), definit ca fiind c ldura necesar pentru a modifica temperatura unui gram

de ap înt re 19,5°C i 20,5°C. În 1948, la A IX-a Conferin General de M suri i Greut i,

În 1948, la A IX-a Conferin General de M suri i Greut i, caloria a fost

caloria a fost definit ca fiind exact egal cu 4,1868 J, valoare adoptat i la a V-a Conferin Interna ional asupra Propriet ilor Aburului din 1950 de la Londra i acceptat i în prezent. Trebuie remarcat faptul c sintagma “cantitate de c ldur ” este de evitat, fiind un pleonasm, deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie.

deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie. ldura nu este un param
deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie. ldura nu este un param
deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie. ldura nu este un param
deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie. ldura nu este un param
deoarece c ldura este prin defini ie o cantitate de energie. ldura nu este un param

ldura nu este un param etru de stare. Ea nu define te starea unui sistem i nu depinde

de st rile extreme (ini ial i f inal ) ale transform rii suferite de sistem în timpul unui proces care are loc cu schimb de c ldur , ci de modul în care se desf oar procesul, respectiv de st rile intermediare prin care trece sistemul (de drumul transform rii). În consecin , c ldura este un

C

drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece
drumul transform rii ). În consecin , c ldura este un C parametru de proces, deoarece

parametru de proces, deoarece caracterizeaz natura procesului i de altfel are sens numai în cazul i pe durata unui proces de interac iune termic . Ca orice parametru de proces, c ldur a nu accept diferen ial total . În cazul unui proces elementar, în timpul c ruia un sistem interac ioneaz termic cu un alt sistem, c ldura elementar schimbat se noteaz Q, iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q.

Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,
Q , iar c ldura ele mentar specific masic se noteaz q . Într-un proces finit,

Într-un proces finit, în timpul c ruia sistem ul sufer

q . Într-un proces finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2,
q . Într-un proces finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2,
q . Într-un proces finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2,
q . Într-un proces finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2,

o transformare 1

finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2, c ldura total schimbat
finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2, c ldura total schimbat
finit, în timpul c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2, c ldura total schimbat

2, c ldura total

c ruia sistem ul sufer o transformare 1 2, c ldura total schimbat este practic egal

schimbat este practic egal cu suma tuturor c ldurilor elementare schimbate în timpul tuturor

procesel or elementare care compun procesul finit considerat i se scrie:

elementare care compun procesul finit considerat i se scrie: Q 12 2 1 Q (3.12) Spre
elementare care compun procesul finit considerat i se scrie: Q 12 2 1 Q (3.12) Spre
elementare care compun procesul finit considerat i se scrie: Q 12 2 1 Q (3.12) Spre
elementare care compun procesul finit considerat i se scrie: Q 12 2 1 Q (3.12) Spre

Q

12

2

care compun procesul finit considerat i se scrie: Q 12 2 1 Q (3.12) Spre deosebire

1

Q

(3.12)

Spre deosebire de parametrii de proces, care pe parcursul unei transform ri finite sufer

de proces, care pe parcursul unei transform ri finite sufer schimbat o Integrala din rela ia

schimbat

care pe parcursul unei transform ri finite sufer schimbat o Integrala din rela ia 3.12 are
care pe parcursul unei transform ri finite sufer schimbat o Integrala din rela ia 3.12 are
care pe parcursul unei transform ri finite sufer schimbat o Integrala din rela ia 3.12 are
care pe parcursul unei transform ri finite sufer schimbat o Integrala din rela ia 3.12 are

o

Integrala din rela ia 3.12 are sensul unei s ume infinite, iar simbolul integralei este i el diferit

având limitele de integrare notate în dreptul

fa de cel utilizat în cazul parametrilor de stare,

pe parcursul unui proces finit este o cantitate finit .

varia ie fini t , c ldura total

este o cantitate finit . varia ie fini t , c ldura total (sau uneori chiar
este o cantitate finit . varia ie fini t , c ldura total (sau uneori chiar

(sau uneori chiar la stânga) semnului integralei, nu la dreapta acestuia.

28

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

S-a constatat experimental c , în cazul unui proces elementar, c ldura elementar Q schimbat de sistem este propor ional cu masa m a sistemului i cu varia ia elementar a temperaturii dT, conform rela iei de mai jos, numit i ecua ia calorimetriei:

(3.13)

acitate caloric specific masic , sau

calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T
calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T
calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T
calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T
calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T

calorimetriei : (3.13) acitate caloric specific masic , sau Q = m · c ·d T

Q =

m·c·dT

Constanta de propor ionalitate

, sau Q = m · c ·d T Constanta de propor ionalitate c se nume

c se nume te cap

· c ·d T Constanta de propor ionalitate c se nume te cap capacitate termic specific
· c ·d T Constanta de propor ionalitate c se nume te cap capacitate termic specific
· c ·d T Constanta de propor ionalitate c se nume te cap capacitate termic specific

capacitate termic specific masic (sau uneori, impropriu, c ldur specific ), rela ia sa de defini ie în form diferen ial i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei:

i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei: c 1 Q J m
i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei: c 1 Q J m
i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei: c 1 Q J m
i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei: c 1 Q J m
i unitatea sa de m sur rezultând din ecua ia calorimetriei: c 1 Q J m

c

1 Q J m d T kg K
1
Q
J
m
d
T
kg K

sau

J kg C
J
kg
C

(3.14)

Unitatea de m sur a capacit ii calorice se poate raporta la Kelvin sau la grad Celsius

ii calorice se poate raporta la Kelvin sau la grad Celsius deoarece la numitorul rela iei
ii calorice se poate raporta la Kelvin sau la grad Celsius deoarece la numitorul rela iei

deoarece la numitorul rela iei de defini ie apare varianta elementar a temperaturii dT, adic o

ie apare varianta elementar a temperaturii d T , adic o i în scara Celsius. m
ie apare varianta elementar a temperaturii d T , adic o i în scara Celsius. m
ie apare varianta elementar a temperaturii d T , adic o i în scara Celsius. m

i în scara Celsius.

m:

diferen de temperatur care are aceea i valoare atât în scara Kelvin, cât Se poate defini capacitatea caloric total a unui sistem de mas

defini capacitatea caloric total a unui sistem de mas C c m J K sau J
defini capacitatea caloric total a unui sistem de mas C c m J K sau J

C

c

m

J K
J
K

sau

J 0 C
J
0
C

(3.15)

Ca sens fizic, capacitatea caloric specific masic reprezint

Ca sens fizic, capacitatea caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius,
Ca sens fizic, capacitatea caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius,
Ca sens fizic, capacitatea caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius,
Ca sens fizic, capacitatea caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius,

c ldura pe care trebuie s

caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius, sau cu un Kelvin.
caloric specific masic reprezint c ldura pe care trebuie s o Celsius, sau cu un Kelvin.

o

Celsius, sau cu un Kelvin. Capacitatea caloric specific masic este deci o caracteristic de material, ea având valori diferite pentru substan e diferite. În general capacit ile calorice specifice ale materialelor nu sunt constante, ele depinzând în principal de temperatur . Din ecua ia calorimetriei se observ c , deoarece masa i capacitatea caloric specific

schimbe o mas unitar dintr-un anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad

anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela
anumit sistem pentru a- i modifica temperatura cu un grad sunt numere pozitive, Q are acela

sunt numere pozitive, Q are acela i semn cu dT. Aceasta înseamn c dac sistemul prime te

c

i semn cu d T . Aceasta înseamn c dac sistemul prime te c ldur ,
i semn cu d T . Aceasta înseamn c dac sistemul prime te c ldur ,
i semn cu d T . Aceasta înseamn c dac sistemul prime te c ldur ,

ldur , temperatura lui cre te (dT > 0, deci Q > 0) i invers.

lui cre te (d T > 0, deci Q > 0) i invers. 3.5 Lucrul mecanic
lui cre te (d T > 0, deci Q > 0) i invers. 3.5 Lucrul mecanic

3.5 Lucrul mecanic

No iunea de lucru mecanic a fost introdus

Lucrul mecanic No iunea de lucru mecanic a fost introdus în 1826 de Poncelet pentru m

în 1826 de Poncelet pentru m rimea

mecanic a fost introdus în 1826 de Poncelet pentru m rimea definit matematic în mecanic prin

definit

matematic în mecanic

matematic în mecanic

definit matematic în mecanic prin produsul scalar dintre vectorul for i vectorul deplasare:

prin produsul scalar dintre vectorul for

prin produsul scalar dintre vectorul for

i vectorul deplasare:

L
L

dF dr

 

(3.16)

unde:

L
L

- lucrul mecanic elementar;

dF - vectorul for

dr

; - vectorul deplasare.

elementar; d F - vectorul for d r ; - vectorul deplasare. Un sistem termodinamic poate

Un sistem termodinamic poate interac iona mecanic, la scar macroscopic , cu un alt sistem sau cu mediul exterior. Cantitatea de energ ie schimbat prin interac iune mecanic se nume te lucru mecanic, se noteaz cu L i a re unitatea de m sur [J]. În sistemul tehnic, unitatea de m s ur pentru lucrul mecanic este kilogram for metru (simbolizat [kgf·m]), definit ca fiind lucrul mecanic necesar pentru a ridica cu 1 m o greutate de 1 kgf, deci un corp cu masa de 1 kg aflat în câmpul gravita ional terestru. Ca i c ldura, lucrul mecanic ex ist numai în cadrul unui proces, deci depinde de

imbat de un

sistem într-un proces elementar se noteaz

drumul transform rii, fiind un parametru de proces.

noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În
noteaz drumul transform rii, fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În

Lucrul mecanic elementar sch

fiind un parametru de proces. Lucrul mecanic elementar sch L . În cazul unui proces finit,

L. În cazul unui proces finit, în care sistemul sufer

sch L . În cazul unui proces finit, în care sistemul sufer o trans mecani ce
sch L . În cazul unui proces finit, în care sistemul sufer o trans mecani ce

o trans

mecani ce elementare i se noteaz :

formare 1

sufer o trans mecani ce elementare i se noteaz : formare 1 2, lucrul mecan ic

2, lucrul mecan

mecani ce elementare i se noteaz : formare 1 2, lucrul mecan ic tota l schimbat
mecani ce elementare i se noteaz : formare 1 2, lucrul mecan ic tota l schimbat

ic tota

l schimbat de sistem este suma tuturor lucrurilor

29

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

L

12

2

L 12 2 L 1 J (3.17) Lucrul mecanic este un par ametru de proces extensiv.

L

1

J
J

(3.17)

Lucrul mecanic este un par ametru de proces extensiv. Se poate defini lucrul mecanic specific masic, ca parametru intensiv, prin raportare la masa sistemului:

l

12

L

12

m

1 2 L m
1
2
L
m

1 1

l
l

(3.18)

În termodinamic

se definesc trei tipuri diferite de lucru mecanic, în func ie tipurile

sistemelor

diferite de lucru mecanic, în func ie tipurile sistemelor i de condi iile particulare în care

i de condi iile particulare în care are loc interac iunea mecanic .

iile particulare în care are loc interac iunea mecanic . 3.5.1 Lucrul mecanic exterior (al transform

3.5.1

Lucrul mecanic exterior (al transform rii)

mecanic . 3.5.1 Lucrul mecanic exterior (al transform rii) Consider m un sistem închis i izolat

Consider m un sistem închis

exterior (al transform rii) Consider m un sistem închis i izolat termic (adiabatic). Sistemul este format
exterior (al transform rii) Consider m un sistem închis i izolat termic (adiabatic). Sistemul este format

i izolat termic (adiabatic). Sistemul este format dintr-un

gaz închis de un piston într-un cilindru (figura 3.1). Consider m c pistonul închide etan

cilindrul, c se poate deplasa f r poate face cu o vitez infinit mi

i c
i c
c se poate deplasa f r poate face cu o vitez infinit mi i c frecare
c se poate deplasa f r poate face cu o vitez infinit mi i c frecare

frecare pe oglinda cilindrul c , deci într-un timp infinit

ui

deplasarea pistonului se

c , deci într-un timp infinit ui deplasarea pistonului se lung. În aceste condi ii, orice

lung. În aceste condi ii, orice

transformare poate fi considerat cva sistatic .

ii, orice transformare poate fi considerat cva sistatic . Lucrul mecanic schimbat de un sistem închis

Lucrul mecanic schimbat de un sistem

închis prin interac

iune mecanic cu mediul

de un sistem închis prin interac iune mecanic cu mediul înconjur tor, proces în timpul c

înconjur tor, proces în timpul c ruia sistemul sufer exterior sau lucru mecanic al transform rii.

sufer exterior sau lucru mecanic al transform rii . o transformare, se nume te lucru mecanic
sufer exterior sau lucru mecanic al transform rii . o transformare, se nume te lucru mecanic
sufer exterior sau lucru mecanic al transform rii . o transformare, se nume te lucru mecanic
sufer exterior sau lucru mecanic al transform rii . o transformare, se nume te lucru mecanic

o transformare, se nume te lucru mecanic

F P, V, T dx
F
P, V, T
dx

Pentru a deplasa pistonul pe o distan elementar

Pentru a deplasa pistonul pe o distan elementar
Pentru a deplasa pistonul pe o distan elementar
Pentru a deplasa pistonul pe o distan elementar

dx în sensul comprim rii gazului, asupra pistonului trebuie s

d x în sensul comprim rii gazului, asupra pistonului trebuie s

ac ioneze din exterior o for F. Neglijând infini ii mici de ordin superior, se poate considera c în urma acestei transform ri elementare presiunea r mâne constant , iar lucrul mecanic exterior elementar efectuat asupra sistemului este:

mecanic exterior elementar efectuat asupra sistemului este: Figura 3.1: Sistem închis L = F ·d x
mecanic exterior elementar efectuat asupra sistemului este: Figura 3.1: Sistem închis L = F ·d x
mecanic exterior elementar efectuat asupra sistemului este: Figura 3.1: Sistem închis L = F ·d x
mecanic exterior elementar efectuat asupra sistemului este: Figura 3.1: Sistem închis L = F ·d x

Figura 3.1: Sistem închis

L = F ·d x = F·dx

Notând cu A aria suprafe ei frontale a pistonului, se cunoa te din mecanic

suprafe ei frontale a pistonului, se cunoa te din mecanic i aria s uprafe ei asupra
suprafe ei frontale a pistonului, se cunoa te din mecanic i aria s uprafe ei asupra

i aria s uprafe ei asupra c reia aceasta se exercit :

i aria s uprafe ei asupra c reia aceasta se exercit : presiunii ca fiind raportul
i aria s uprafe ei asupra c reia aceasta se exercit : presiunii ca fiind raportul

presiunii ca fiind raportul dintre for

p

F

A

(3.19)

defini ia

(3.20)

Înlocuind în rela ia 3.19 expresia for ei rezultat din rela ia de defini ie a presiunii i observând c prod usul dintre aria suprafe ei frontale a pistonului (A [m ]) i deplasarea elementar dx reprezint volumul elementar dV, respectiv modificarea elementar a volumului sistemului, se ob ine forma diferen ial a rela iei de defini ie a lucrului mecanic exterior:

(3.21)

o transformare

cvasistatic

exterior: ( 3 . 2 1 ) o transformare cvasistatic 2 L p A d x
exterior: ( 3 . 2 1 ) o transformare cvasistatic 2 L p A d x
exterior: ( 3 . 2 1 ) o transformare cvasistatic 2 L p A d x
2
2
exterior: ( 3 . 2 1 ) o transformare cvasistatic 2 L p A d x
exterior: ( 3 . 2 1 ) o transformare cvasistatic 2 L p A d x
L p A
L p
A

dx

p dV

Pentru un proces finit reversibil, în cadrul c ruia sistemul sufer

un proces finit reversibil, în cadrul c ruia sistemul sufer 1 2, lucrul mecanic exterior schimbat
1
1

2, lucrul mecanic exterior schimbat de sistem este:

sufer 1 2, lucrul mecanic exterior schimbat de sistem este: L 12 2 2 L p

L

12

2 2

L2, lucrul mecanic exterior schimbat de sistem este: L 12 2 2 p 1 1 d

p

1 1

mecanic exterior schimbat de sistem este: L 12 2 2 L p 1 1 d V

d

V

(3.22)

iar lucrul mecanic exterior specific masic este:

30

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

l

12

L

m

2 2

l
l

1 1

2 2 L V p d p m m
2
2
L
V
p d
p
m
m

1

1

d

v

(3.23)

Rela iile 3.21

i 3.22 pot fi integrate numai dac

d v (3.23) Rela iile 3.21 i 3.22 pot fi integrate numai dac se cunoa te
d v (3.23) Rela iile 3.21 i 3.22 pot fi integrate numai dac se cunoa te
d v (3.23) Rela iile 3.21 i 3.22 pot fi integrate numai dac se cunoa te
d v (3.23) Rela iile 3.21 i 3.22 pot fi integrate numai dac se cunoa te

se

cunoa te func ia de varia ie a

pot fi integrate numai dac se cunoa te func ia de varia ie a de stare
pot fi integrate numai dac se cunoa te func ia de varia ie a de stare

de stare a sistemului respectiv.

Aceste rela ii pot fi integrate direct numai în cazul particular al unei transform ri în timpul

mâne constant , caz în care se ob ine:

c reia presiunea sistemului r

presiunii cu volumul, deci dac se cunoa te ecua ia termic

r presiunii cu volumul, deci dac se cunoa te ecua ia termic L 12 p 2
r presiunii cu volumul, deci dac se cunoa te ecua ia termic L 12 p 2

L

12

p

2

p ct.
p
ct.

1

d V

i respectiv:

l 12

p

2

p ct.
p
ct.

1

d v

p

p

V V 2 1
V
V
2
1

p

p1 d V i respectiv: l 12 p 2 p ct. 1 d v p p

ct.

ct.

(3.24)

(3.25)

Transformarea 1

v p p V V 2 1 p p ct. ct. (3.24) (3.25) Transformarea 1 continu

continu

V V 2 1 p p ct. ct. (3.24) (3.25) Transformarea 1 continu 2 fiind cvasistatic

2 fiind cvasistatic , aceasta poate fi reprezentat

1 continu 2 fiind cvasistatic , aceasta poate fi reprezentat p - v ca o curb

p-v ca o curb

(figura 3.2).

aceasta poate fi reprezentat p - v ca o curb (figura 3.2). într-o diagram p 1

într-o diagram

reprezentat p - v ca o curb (figura 3.2). într-o diagram p 1 2 l p
p 1 2 l p d v 12 1 l = p·dv p 2 0
p
1
2
l
p
d
v
12
1
l = p·dv
p
2
0
v
v
dv
v
1
2

Figura 3.2:

Reprezentarea lucrului

mecanic exterior specific masic

în diagrama p-v

Pentru o transformare elementar , lucrul mecanic exterior elementar este reprezenta în

diagrama p-v de aria unui dreptunghi de l ime dv i

în diagrama p - v de aria unui dreptunghi de l ime d v i în
în diagrama p - v de aria unui dreptunghi de l ime d v i în

în l ime p (constant). Lucrul mecanic exterior total

v i în l ime p (constant). Lucrul mecanic exterior total este egal cu aria cuprins

este egal cu aria cuprins între curba transform rii i abscis (axa volumelor), respectiv aria (v 1 12v 2 ). Se poate observa grafic c dac transformarea are

loc pe un alt drum, atunci l 12 va avea alt valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde

valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul
valoare, deci este evident c lucrul mecanic exterior depinde de drumul transform rii, deci de modul

de drumul transform rii, deci de modul în care se

i

nu un param tru de stare. Deoarece în

se poate repr ezenta grafic lucrul mecanic sub forma unei suprafe e, aceast diagram se mai nume te diagram m ecanic .

diagrama p-v

desf oar procesul, fiind un parametru de proces

p - v desf oar procesul, fiind un parametru de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de
p - v desf oar procesul, fiind un parametru de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de

e

p - v desf oar procesul, fiind un parametru de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de
p - v desf oar procesul, fiind un parametru de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de
p - v desf oar procesul, fiind un parametru de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de

3.5.2 Lucrul mecanic de deplasare (de dislocare)

de proces e 3.5.2 Lucrul mecanic de deplasare (de dislocare) Consider m un sistem termodinamic deschis

Consider m un sistem termodinamic deschis

(de dislocare) Consider m un sistem termodinamic deschis i izolat adiabatic, prin care circul un i
(de dislocare) Consider m un sistem termodinamic deschis i izolat adiabatic, prin care circul un i
(de dislocare) Consider m un sistem termodinamic deschis i izolat adiabatic, prin care circul un i
(de dislocare) Consider m un sistem termodinamic deschis i izolat adiabatic, prin care circul un i

i izolat adiabatic, prin care circul

termodinamic deschis i izolat adiabatic, prin care circul un i d. o e o fluid f

un

i

d.

o

e

o

fluid f r a suferi o transformare termodinamic

anume o conduct cilindric cu pere i adiabatici de sec i

. Un exemplu este prezentat în figura 3.3

une constant , prin care curge un flui

în figura 3.3 une constant , prin care curge un flui ec iunile transversale 1-1 sec

ec iunile transversale 1-1 sec iuni). Consider m c

un flui ec iunile transversale 1-1 sec iuni). Consider m c r, deci sistemul i 2-2)
un flui ec iunile transversale 1-1 sec iuni). Consider m c r, deci sistemul i 2-2)

r, deci sistemul

transversale 1-1 sec iuni). Consider m c r, deci sistemul i 2-2) i curgerea ar nu

i 2-2)

i

curgerea ar

nu sufer

Consider m c r, deci sistemul i 2-2) i curgerea ar nu sufer Sistemul este delimitat

Sistemul este delimitat de dou frontiere

ar nu sufer Sistemul este delimitat de dou frontiere imaginare (s frontier real (peretele interior al

imaginare (s

frontier real (peretele interior al conducte i între aceste

r
r

loc f

real (peretele interior al conducte i între aceste r loc f frecare i f r schimb

frecare i f r

schimb de c ldur

i între aceste r loc f frecare i f r schimb de c ldur cu mediul
i între aceste r loc f frecare i f r schimb de c ldur cu mediul

cu mediul înconjur to

transform are termodinamic . Pentru a înlocui toat cantitate de fluid aflat

. Pentru a înlocui toat cantitate de fluid aflat în sec iunea 2-2, deci pe distan
. Pentru a înlocui toat cantitate de fluid aflat în sec iunea 2-2, deci pe distan

în sec iunea 2-2, deci pe distan a x.

de fluid aflat în sec iunea 2-2, deci pe distan a x . în volumul de

în volumul de control la un moment dat,de fluid aflat în sec iunea 2-2, deci pe distan a x . se deplaseze Se

se deplaseze

Se poate considera c , pentru a se putea deplasa,

stratul de fluid aflat pe sec iunea 1-1 (în afara sistemului considerat) trebuie s

pân

fluidul din amonte ac ioneaz

considerat) trebuie s pân fluidul din amonte ac ioneaz ca un piston asupra celui din aval.
considerat) trebuie s pân fluidul din amonte ac ioneaz ca un piston asupra celui din aval.

ca un piston asupra celui din aval.

31

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

1 2 p 1 x 2
1
2
p
1
x 2

Figura 3.3: Sistem deschis

În concluzie, lucrul mecanic consumat

pentru deplasarea masei de fluid aflate la un moment dat într-un sistem deschis, numit lucru mecanic de deplasare sau lucru mecanic de dislocare i notat L d , este:

sau lucru mecanic de dislocare i notat L d , este: L d = F ·

L d = F·x = p·A·x = p·V

[J]

iar pentru o mas unitar (lucrul mecanic de deplasare specific masic):

o mas unitar ( lucrul mecanic de deplasare specific masic ): l d = L /
o mas unitar ( lucrul mecanic de deplasare specific masic ): l d = L /

l d = L/m = p·v

[J/kg]

Formele diferen iale ale rela iilor de defini ie rezult

Formele diferen iale ale rela iilor de defini ie rezult evide nt din rela iile 3.26

evide nt din rela iile 3.26

rela iilor de defini ie rezult evide nt din rela iile 3.26 i 3.27: L d

i 3.27:

de defini ie rezult evide nt din rela iile 3.26 i 3.27: L d d p

L d

d d

pd p v p d d v v V d p V

d p v
d
p
v

p

d

d

v

v

V

d

p

V
V
p d p v p d d v v V d p V

d

p

(3.28)

(3.29)

Fiind produsul a doi parametrii de stare (p i V, respectiv v), lucrul mecanic de deplasare are expresia matematic a unui parametru de stare. Ca sens fizic, lucrul mecanic de deplasare este un parametru de stare numai în cazul în care reprezint cantitatea de energie introdus cu unitatea de mas de substan în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie

în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d
în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d
în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d
în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d
în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d
în sistem (când se nume te lucru mecanic de admisie i se noteaz l a d

i se noteaz l ad ) i respectiv evacuat cu unitatea de mas de substan din sistem (când se nume te lucru mecanic de evacuare i se noteaz l ev ).

te lucru mecanic de evacuare i se noteaz l e v ). 3.5.3 Lucrul mecanic tehnic
te lucru mecanic de evacuare i se noteaz l e v ). 3.5.3 Lucrul mecanic tehnic
te lucru mecanic de evacuare i se noteaz l e v ). 3.5.3 Lucrul mecanic tehnic
te lucru mecanic de evacuare i se noteaz l e v ). 3.5.3 Lucrul mecanic tehnic

3.5.3 Lucrul mecanic tehnic

1 l t 2
1
l
t
2

Figura 3.4: Sistem deschis în care fluidul de lucru

sufer

2 Figura 3.4: Sistem deschis în care fluidul de lucru sufer o transformare Consider m un

o transformare

Consider m un sistem termodinamic deschis prin care curge un fluid. Sistemul este izolat adiabatic, iar fluidul de lucru

transformare din starea 1, cu

care intr în sistem, pân în starea 2, cu care iese din sistem. Multe din ma inile termice utilizate în practic sunt sisteme de acest tip. Ca exemplu, în figura 3.4 este reprezentat o ma in

sufer în interiorul sistemului o

este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o
este reprezentat o ma in sufer în interiorul sistemului o term ic motoare i anume o

term ic motoare i anume o turbin .

interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid
interiorul sistemului o term ic motoare i anume o turbin . În turbin intr un fluid

În turbin intr un fluid cu starea 1 ( p 1 , v 1 , T 1 ), care curge printre paletele turbinei i se destin de, ie ind cu starea 2

2 , v 2 , T 2 ). În general p 2 < p 1 i v 2 > v 1 . În interiorul turbinei,

(p

fiecare unitate de mas de fluid de lucru produce un lucrul mecanic exterior (l 12 ) i consum un lucru mecanic de deplasare

( l 1 2 ) i consum un lucru mecanic de deplasare ( l d 1

(l d12 ) pentru a curge prin turbin de la sec iunea de intrare pân la sec iunea de ie ire.

de la sec iunea de intrare pân la sec iunea de ie ire. Lucrul mecanic utilizabil

Lucrul mecanic utilizabil în afara sistemul

ui, sau lucrul mecanic furnizat la ar

borele

turbinei,

mecanic

l

se nume te ucru mecanic t

eh

nic

, s

e noteaz

cu L

cu L

furnizat la arborele turbinei de unitatea de mas

t
t

i are unitatea de m sur

[J].
[J].

Lucrul

de fluid de lucru se nume te lucru

mecanic tehnic specific masic, se noteaz

se nume te lucru mecanic tehnic specific masic , se noteaz cu l t i are

cu l t

i are unitatea de m sur

unitar
unitar

[J/kg].

, se noteaz cu l t i are unitatea de m sur unitar [J/kg]. Consider m

Consider m un proces elementar prin care trece o mas

[J/kg]. Consider m un proces elementar prin care trece o mas l. de lucru mecanic de
l.
l.

de lucru mecanic de deplasare specific elementar

3.21

i 3.29, rez

ult

:
:

de fluid de lucru în

Prin destindere, fluidul de lucru produce lucrul mecanic exterior specific

interiorul ma inii.

elementar

form

lucrul m ecanic tehnic elementar specific disponibil la arborele ma inii

defini ie

Din acesta, o parte este consumat pentru deplasarea în interiorul ma inii sub

este consumat pentru deplasarea în interiorul ma inii sub l d . Suma algebric a acestora

l d .

Suma algebric

în interiorul ma inii sub l d . Suma algebric a acestora este l t .

a acestora esteîn interiorul ma inii sub l d . Suma algebric l t . Utilizând rela iile

l t . Utilizând rela iile de

32

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

l t = t =

Astfel, forma diferen ial

l - -

l t = Astfel, forma diferen ial l - l d = p ·d v -

l d = p·dv - d(p·v) = p·dv - p·dv - v·dp

= p ·d v - d( p · v ) = p ·d v - p

a rela iei de defini ie a lucrului mecanic tehnic specific este:

iei de defini ie a lucrului mecanic tehnic specific este: l t = - v ·d

l t = - v·dp

(3.30)

i 2 lucrul mecanic tehnic specific masic furnizat lamecanic tehnic specific este: l t = - v ·d p (3.30) Pentru procesul finit între

Pentru procesul finit între st rile 1

masic furnizat la Pentru procesul finit între st rile 1 arborele turbinei de unitatea de mas

arborele turbinei de unitatea de mas

de fluid de lucru este :

l t12

2 2

lde unitatea de mas de fluid de lucru este : l t12 2 2 v 1

v

1 1

unitatea de mas de fluid de lucru este : l t12 2 2 l v 1

d p

(3.31)

Rela ia 3.31 poate fi integrat

t12 2 2 l v 1 1 d p (3.31) Rela ia 3.31 poate fi integrat

numai dac

l v 1 1 d p (3.31) Rela ia 3.31 poate fi integrat numai dac se

se cunoa te func ia de varia ia a volumului

numai dac se cunoa te func ia de varia ia a volumului sdpecific cu presiunea, deci

sdpecific cu presiunea, deci dac se cunoa te ecua ia termic de stare a fluidului de lucru. Ea poate fi integrat direct numai în cazul particular când volumul specific r mâne constant, adic :

particular când volumul specific r mâne constant, adic : l t12 v =ct. 2 v 1
particular când volumul specific r mâne constant, adic : l t12 v =ct. 2 v 1
particular când volumul specific r mâne constant, adic : l t12 v =ct. 2 v 1
particular când volumul specific r mâne constant, adic : l t12 v =ct. 2 v 1

l t12

v =ct.

2

v
v

1

d p

Se mai observ

cconstant, adic : l t12 v =ct. 2 v 1 d p Se mai observ :

:
:

v

v =ct. =ct.

v

v =ct. =ct.

(3.32)

l

t1 2

2 2

l
l

1 1

l

d

2

2

p d v
p
d
v

1

1

d

p v
p
v

l

12

p v p v 2 2 1 1
p
v
p
v
2
2
1
1

(3.33)

Transformarea 1

curb

continup v l 12 p v p v 2 2 1 1 (3.33) Transformarea 1 curb

p v p v 2 2 1 1 (3.33) Transformarea 1 curb continu 2 fiind cvasistatic

2 fiind cvasistatic , aceasta poate fi reprezentat

continu 2 fiind cvasistatic , aceasta poate fi reprezentat Pentru o transformare elementar , lucrul într
continu 2 fiind cvasistatic , aceasta poate fi reprezentat Pentru o transformare elementar , lucrul într

Pentru o transformare elementar , lucrul

într -o diagram mecanic tehnic

elementar , lucrul într -o diagram mecanic tehnic i în l ime v p - v
i în l ime v
i în
l ime v

p-v ca o

(figura 3.5).

elementar este reprezenta în diagrama p-v de aria unui dreptunghi de l

reprezenta în diagrama p - v de aria unui dreptunghi de l între curba transform rii

între curba transform rii

- v de aria unui dreptunghi de l între curba transform rii i ordonat ime d
- v de aria unui dreptunghi de l între curba transform rii i ordonat ime d
- v de aria unui dreptunghi de l între curba transform rii i ordonat ime d

i ordonat

ime dp

dreptunghi de l între curba transform rii i ordonat ime d p (constant). Lucrul mecanic tehnic

(constant). Lucrul mecanic tehnic specif ic total schimbat în transformarea 1

cuprins

observa grafic c dac transformarea are loc pe un alt drum, atunci l t12 va avea alt valoare, deci

2 este egal cu aria

(axa presiunilor), respectiv aria (p 1 12 p 2 ). Se poate p 1 12p 2 ). Se poate

este evident c i lucrul mecanic tehnic depinde de drumul transform rii, fiind un parametru de proces.

de drumul transform rii, fiind un parametru de proces. p 1 p 1 l t =

p

1 p 1 l t = - v·dp 2 v dp l t12 1 2
1
p 1
l t = - v·dp
2
v
dp
l t12
1
2
p 2
0
v
v

dp

Figu ra 3.5: Reprezentarea lucrului mecanic tehnic specific m asic în diagrama p-v

p 1 p 1 2 p 2 0 v v v 1 2 Figura 3.6:
p
1
p
1
2
p
2
0
v
v
v
1
2
Figura 3.6: Reprezen tarea grafic
a

lucrurilor mecanice specifice m asice

în diagrama p-v

În diagrama p-v din figura 3.6 sunt reprezentate toate lucrurile mecanice specifice din

rela ia 3.33 pentru o transformare finit 1 2. La l 12 = aria (v 1 12v 2 ) se adaug dreptunghiul

i se scade dreptunghiul p 2 ·v 2 = aria (0p 2 2v 2 0), ob inându-se astfel l t12 =

p 2 2 v 2 0), ob inându-se astfel l t 1 2 = p 1
p 2 2 v 2 0), ob inându-se astfel l t 1 2 = p 1

p 1 ·v 1 = aria (0p 1 1v 1 0) aria (p 1 12p 2 ).

= aria (0 p 1 1 v 1 0) aria ( p 1 12 p 2

33

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

3.6

Enun uri ale principiului întâi al termodinamicii

3.6 Enun uri ale principiului întâi al termodinamicii P rincipiul întâi al termodinamicii a fost enun

P rincipiul întâi al termodinamicii a fost enun at pentru prima oar în 1832 de c tre Nicolas Sa di Carnot sub forma echivalen ei dintre c ldur i lucru mecanic. Lucrarea sa a fost îns publicat postum abia în 1882, când principiul întâi al termodinamicii era deja recunoscut ca lege fundamental a naturii.

1842 Julius Robert Mayer public pentru prima oar în mod explicit primul principiu

al termodinamicii tot ca echivalen

între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a

între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la

În

între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la
între c ldur i lucru mecanic ca forme de transmitere a În energiei i ridic la

energiei i ridic la rang de lege gen eral a proceselor termice legea conserv rii for ei vii din

eral a proceselor termice legea conserv rii for ei vii din m ecanic . În 1847
eral a proceselor termice legea conserv rii for ei vii din m ecanic . În 1847
eral a proceselor termice legea conserv rii for ei vii din m ecanic . În 1847
eral a proceselor termice legea conserv rii for ei vii din m ecanic . În 1847

m ecanic . În 1847 H. von Helmholtz a enun at pentru prima oar legea general a conserv rii

a enun at pentru prima oar legea general a conserv rii energiei . În 1865 Rudolf
a enun at pentru prima oar legea general a conserv rii energiei . În 1865 Rudolf

energiei. În 1865 Rudolf Clausius a reformulat ( i numerotat) principiile întâi i al doilea ale termodin amicii, dând principiului întâi celebrul enun : “Energia universului este constant ”.

celebrul enun : “ Energia universului este constant ”. Prima formulare, restrâns , a fost specific

Prima formulare, restrâns , a fost specific

constant ”. Prima formulare, restrâns , a fost specific sistemului tehnic de unit i de m

sistemului tehnic

formulare, restrâns , a fost specific sistemului tehnic de unit i de m sur i întotdeauna

de unit i de m sur i

, a fost specific sistemului tehnic de unit i de m sur i întotdeauna c ldura

întotdeauna c ldura are un echivalent unic în lucrul mecanic, acestea putându-se

transforma reciproc din una în alta conform

(3.34)

Pentru o lung perioad de timp, problema principal a constat în determinarea experimental a raportului de echivalen , respectiv a constantei A. Valoarea acceptat ast zi este A = 427 kcal/kgf·m. Atunci rela ia de echivalen dintre unit ile de m sur este:

(3.35)

enun are general a principiului întâi al termodinamicii care exprim conservarea

afirma c

întâi al termodinamicii care exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m =

Q

întâi al termodinamicii care exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m =

unei rela ii de echivalen

care exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de
care exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de

m

exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de forma
exprim conservarea afirma c Q unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de forma

= 4186,8 J

afirma c Q unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal

de forma :

kcal A L
kcal
A
L
unei rela ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf

kgf

m
m
ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1
ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1
ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1
ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1
ii de echivalen m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1

1 kcal

O

427 kgf m

m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1 kcal O 427
m = 4186,8 J de forma : kcal A L kgf m 1 kcal O 427

427 9,80665 N

de forma : kcal A L kgf m 1 kcal O 427 kgf m 427 9,80665

energiei este: “Energia unui sistem termodinamic izolat este constant ”. De aici se poate ajunge la formularea specific termotehnicii i anume: “Un perpetuum mobile de spe a (sau de ordinul) întâi este imposibil”, adic nu poate exista o ma in termic motoare care s produc o anumit form de energie f r a consuma o cantitate egal din alte forme de energie. În 1900 Max Planck, studiind radia ia electromagnetic a corpului negru, introduce

cuantificarea energiei, demonstrând

energia nu poate varia continuu, ci doar discret, în

multipli de cuante de energie “ ” ( = h· , respectiv energia fotonului). În 1902 Gibbs a publicat Mecanica statistic , aceasta fiind i în prezent baza statisticii cuantice. S-a produs astfel prima revolu ie în fizic i mai ales în principiul conserv rii energiei. Aceasta a fost

ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în

c

ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în
ales în principiul conserv rii energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în

urmat la scurt timp, în 1905,

energiei . Aceasta a fost c urmat la scurt timp, în 1905, elaborat principiul conserv de

elaborat

principiul conserv

de o a doua revolu ie, cauzat de Teoriei relativit ii restrânse

a doua revolu ie, cauzat de Teoriei relativit ii restrânse de Albert Einstein, în cadrul c

de Albert Einstein, în cadrul c reia principiul conserv rii energiei a fost unit cu

c reia principiul conserv rii energiei a fost unit cu i energie: rii masei , pe
c reia principiul conserv rii energiei a fost unit cu i energie: rii masei , pe

i energie:c reia principiul conserv rii energiei a fost unit cu rii masei , pe baza celebrei

rii masei, pe baza celebrei rela ii de echivalen

între mas

(3.36)

unde: c = (2,99776 0,00004)·10 8 m/s - viteza luminii în vid.

La vitezele utilizate în practic , neglijabile în compara ie cu viteza luminii, efectele relativiste sunt neglijabile, masa r mâne practic constant , deci principiul conserv rii energiei este valabil (ca un caz particular).

E = m·c 2

este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru
este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru
este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru
este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru
este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru
este valabil (ca un caz particular). E = m · c 2 3.7 Exprimarea matematic pentru

3.7 Exprimarea matematic pentru sisteme închise

a principiului I al termodinamicii

sistemul

Consider un sistem termodinamic închis oarecare. Conform principiului întâi, dac

este izolat, deci dac nu schimb energ

întâi, dac este izolat, deci dac nu schimb energ ie prin nici un tip de interac
întâi, dac este izolat, deci dac nu schimb energ ie prin nici un tip de interac
întâi, dac este izolat, deci dac nu schimb energ ie prin nici un tip de interac
întâi, dac este izolat, deci dac nu schimb energ ie prin nici un tip de interac

ie prin nici un tip de interac iune, atunci energia

34

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

r,

cât

(3.37)

Un sistem închis dar neizolat poate schimba energie cu mediul înconjur tor prin mai multe ti puri de interac iuni, dintre care în cadrul termodinamicii se studiaz în principal cele termice i mecanice. Cantit ile de energie primite sau cedate su b form de c ldur i lucrul mecanic p roduc modificarea energiei interne a sistemului. Pentru exprimarea matematic a tuturor caz urilor posibile ar fi necesare patru rela ii matematice, care s eviden ieze faptul c sistemul prime te sau cedeaz c ldur i lucru mecanic respectiv toate variantele posibile din rela ia:

lui inter

n

respectiv toate variantele posibile din rela ia: lui inter n r mâne constant , adic varia

r mâne constant , adic

posibile din rela ia: lui inter n r mâne constant , adic varia ia acesteia este
posibile din rela ia: lui inter n r mâne constant , adic varia ia acesteia este
posibile din rela ia: lui inter n r mâne constant , adic varia ia acesteia este

varia ia acesteia este nul

inter n r mâne constant , adic varia ia acesteia este nul U = 0 atât

U = 0 = 0

n r mâne constant , adic varia ia acesteia este nul U = 0 atât pentru

atât pentru un proces elementa

ia acesteia este nul U = 0 atât pentru un proces elementa i pentru un proces

i pentru un proces finit. Aceste afirma ii se exprim

U = const.

un proces finit. Aceste afirma ii se exprim U = const. d U = 0 matematic

dU = 0

finit. Aceste afirma ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela
finit. Aceste afirma ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela
finit. Aceste afirma ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela
finit. Aceste afirma ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela

matematic prin rela iile:

ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U =
ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U =
ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U =
ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U =
ii se exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U =

U =

exprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U = Q L

Q

Lexprim U = const. d U = 0 matematic prin rela iile: U = Q Studiind

Studiind îns rela iile de defini ie, se constat c atât c ldura, cât i
Studiind îns rela iile de defini ie, se constat c atât c ldura, cât
i lucrul mecanic nu
sunt întotdeauna cantit
i pozitive, ci p ot avea i valori negative.
Din ecua ia calorimetriei (3.13) se observ c dac un sistem
prime te c ldur
i
tempera
tura sa cre te (dT > 0), atunci c ldura are valoare pozitiv
(
Q > 0), deoarece masa
i
capacitatea caloric
specific
pot avea numai valori pozitive. Dac
sistemul cedeaz
c ldur
i
temperatura sa scade (dT < 0), atunci c
ldura are valoare negativ
(
Q < 0).

acesta este

p

sistemul efectueaz

o parte din energia sa intern

efectueaz lucru mecanic asupra sistemului, producând comprimarea acestuia, deci

sc derea volumului (dV < 0), atunci lucrul mecanic exterior are valoare negativ ( L < 0). Analog, din rela ia de defini ie a lucrului mecanic tehnic (3.30) se observ c i acesta este pozitiv atunci când este efectuat de sistem asupra mediului ambiant i este negativ atunci când este efectuat de mediul ambiant asupra sistemului.

inând cont de semnele c ldurii i lucrului mecanic, pentru o transformare finit 1 2

ozitiv ( L > 0) atunci când sistemul se destinde i volumul s u cre te (dV > 0), deci atunci când

Din rela ia de def ini ie a lucrului mecanic exterior (3.21) se observ

de def ini ie a lucrului mecanic exterior (3.21) se observ lucru mecanic asupra mediului ambiant
de def ini ie a lucrului mecanic exterior (3.21) se observ lucru mecanic asupra mediului ambiant

lucru mecanic asupra mediului ambiant , adic

se observ lucru mecanic asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când

mediului ambiant sub form

asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru
asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru
asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru
asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru
asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru

c

asupra mediului ambiant , adic mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru

atunci când sistemul cedeaz

mediului ambiant sub form c atunci când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în

de lucru mecanic. Dac mediul

c atunci când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în principiul înt âi se
c atunci când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în principiul înt âi se
c atunci când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în principiul înt âi se
c atunci când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în principiul înt âi se

ambiant

când sistemul cedeaz de lucru mecanic. Dac mediul ambiant în principiul înt âi se poate exprima

în

principiul înt âi se poate exprima matematic printr-o singur

timpul c reia un sistem schimb

cu mediul ambiant c ldura Q 12 i lucrul mecanic exterior L 12 ,

c ldura Q 1 2 i lucrul mecanic exterior L 1 2 , rela ie i
c ldura Q 1 2 i lucrul mecanic exterior L 1 2 , rela ie i

rela ie

i anume:

(3.38)

Scris în aceast form , rela ia 3.38 eviden iaz clar faptul c varia ia parametrului de

U U 2
U
U
2
eviden iaz clar faptul c varia ia parametrului de U U 2 U 1 Q 12

U

1

iaz clar faptul c varia ia parametrului de U U 2 U 1 Q 12 L

Q

12

iaz clar faptul c varia ia parametrului de U U 2 U 1 Q 12 L

L

12

[J]

c varia ia parametrului de U U 2 U 1 Q 12 L 1 2 [J]
c varia ia parametrului de U U 2 U 1 Q 12 L 1 2 [J]

stare energie intern

de U U 2 U 1 Q 12 L 1 2 [J] stare energie intern este

este cauzat

de parametrii de proces c ldur

energie intern este cauzat de parametrii de proces c ldur i lucru mecanic. Ca parametrii intensivi,

i lucru mecanic.

Ca parametrii intensivi, respectiv pentru o mas unitar , se poate scrie:

u u 2
u
u
2

u

1

q

12

l

12

J kg
J
kg

(3.39)

Pentru un proces elementar, în timpul c ruia unitatea de mas

un proces elementar, în timpul c ruia unitatea de mas specific i lucrul mecanic specific elementar

specific

proces elementar, în timpul c ruia unitatea de mas specific i lucrul mecanic specific elementar a

i lucrul mecanic specific elementarproces elementar, în timpul c ruia unitatea de mas specific a sistemului schimb l , varia

unitatea de mas specific i lucrul mecanic specific elementar a sistemului schimb l , varia ia

a sistemului schimb l, varia ia elementar

a
a

c

energiei interne specifice este:

l , varia ia elementar a c energiei interne specifice este: ldura elementar d u Din

ldura elementar

du

Din rela ia de defini ie a entalpiei în form

=

q - -

d u Din rela ia de defini ie a entalpiei în form = q - l

l =

u Din rela ia de defini ie a entalpiei în form = q - l =

q - p·dv

du d p v du p
du
d p
v
du
p

di

dv

în form = q - l = q - p ·d v du d p v

dp

form = q - l = q - p ·d v du d p v du

diferen ial , respec tiv:

v du d p v du p d i d v d p diferen ial ,

(3.40)

înlocuind varia ia elementar

ial , respec tiv: (3.40) înlocuind varia ia elementar a energiei interne specifice (d u )

a energiei interne specifice (du) din rela ia 3.40, rezult :

energiei interne specifice (d u ) din rela ia 3.40, rezult : 35 You created this

35

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

di

q p dv p
q
p
dv
p

dv

v
v

dp

deci, cu rela ia de defini ie a lucrului mecanic tehnic elementar (3.30):

d

i

dde defini ie a lucrului mecanic tehnic elementar (3.30): d i p q l t Pentru

p

q l t
q
l
t

Pentru o transformare finit

i i i 2 1
i
i
i
2
1

q

12

l

t12

1
1
 

(3.41)

2 forma integral

2 forma integral a rela iei 3.41 este:

a rela iei 3.41 este:

 

(3.42)

În cazul în care în timpul procesului apar pierderi datorate for elor de frecare, o parte din energia intern va fi consumat sub form de lucru mecanic de frecare (pentru mas unitar lucru mecanic de frecare specific masic l f ). Lucru mecanic de frecare reprezint î ntotdeauna o pierdere p entru sistem (indiferent de sensul în care acesta schimb energie prin alte tipuri de interac i uni) i în final este disipat sub form de c ldur în mediul ambiant. Formele diferen iale i integrale ale expresiilor matematice ale principiului întâi în m rimi intensive devin:

(3.43)

ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
ale principiului întâi în m rimi intensive devin: (3.43) q l d u l f l
q l
q
l

d

u

l

f

l

f

d

i

q l t
q
l
t

(3.44)

(3.43) q l d u l f l f d i q l t (3.44) u

u

1

q

12

l

12

l f12

(3.45)

i i i 2 1
i
i
i
2
1

q l

12

t12

l

f

12

(3.46)

3.8

Exprimarea matematic pentru sisteme deschise

f 12 (3.46) 3.8 Exprimarea matematic pentru sisteme deschise a principiului I al termodinamicii turbin Consider

a principiului I al termodinamicii

turbin

sisteme deschise a principiului I al termodinamicii turbin Consider m un sistem deschis alc tuit dintr-o

Consider m un sistem deschis alc tuit dintr-o ma in termic motoare, de exemplu o

deschis alc tuit dintr-o ma in termic motoare, de exemplu o (figura 3.7), în care se
deschis alc tuit dintr-o ma in termic motoare, de exemplu o (figura 3.7), în care se

(figura 3.7), în care se destinde o mas

de exemplu o (figura 3.7), în care se destinde o mas unitar de fluid de lucru.
de exemplu o (figura 3.7), în care se destinde o mas unitar de fluid de lucru.

unitar de fluid de lucru.

3.7), în care se destinde o mas unitar de fluid de lucru. w 1 q 12
w 1 q 12 1 d 1 l t12 h 1 d 2 2 h
w 1
q 12
1
d 1
l t12
h 1
d 2
2
h 2
w 2
Figura 3.7: Ma in
ter mic

func ionând ca sistem deschis

Turbina este alimentat la în l imea h 1 cu fluid

Turbina este alimentat la în l imea h 1 cu fluid de lucru cu starea 1
Turbina este alimentat la în l imea h 1 cu fluid de lucru cu starea 1

de lucru cu starea 1 (p 1 , v 1 , T 1 ), care curge cu viteza w 1

prin conducta de admisie cu diametrul d 1 . În interiorul turbinei, fluidul de lucru se destinde pân la starea 2 (p 2 ,

v 2 , T 2 ), cu care este evacuat cu viteza w 2 prin conducta de evacuare cu diametrul d 2 i p r se te sistemul la în l imea h 2 . În timpul destinderii în turbin , fluidul de lucru pr oduce la arbore lucrul mecanic tehnic l t12 i mai poate

primi c ldura q 12 .

Conform principiului întâi al termodinamicii,

cantit ile de energie schim bate cu mediul ambiant prin diferite tipuri de interac iuni produc modificarea ene rgiei sistemului. Energia total a fluidului de lucru într-o stare oarecare este compus din energia cinetic (e c ), energia

poten ial (e p ), energia intern (u) i toate celelalte forme de energie care nu se modific (e 0 ), deci pentru unitatea de mas :

nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w
nu se modific ( e 0 ), deci pentru unitatea de mas : e 2 w

e

2

w

g h u
g
h
u

2

e

0

J kg
J
kg

36

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Varia ia energiei totale specifice ( e) între st rile 1

Varia ia energiei totale specifice ( e ) între st rile 1 i 2 este dat
Varia ia energiei totale specifice ( e ) între st rile 1 i 2 este dat
Varia ia energiei totale specifice ( e ) între st rile 1 i 2 este dat

i 2 este dat

totale specifice ( e ) între st rile 1 i 2 este dat de varia ia

de varia ia energiei

cinetice, a energiei poten iale i a energiei interne. Toate celelalte forme de energie a

i a energiei interne. Toate celelalte forme de energie a c ror sum este e 0

c ror

sum este e 0 r mân constante:

forme de energie a c ror sum este e 0 r mân constante: e e 2
forme de energie a c ror sum este e 0 r mân constante: e e 2
e e 2 e 1
e
e
2 e
1

w

2

2

w

1 2

2

J g h h u u 2 1 2 1 kg
J
g
h
h
u
u
2
1
2
1
kg

(3.47)

Varia ia energiei specifice (para metru de stare) este cauzat de schimbul de energie cu mediul ambiant prin interac iune termic i mecanic , deci de cantit ile de energie schimbate

termic i mecanic , deci de cantit ile de energie schimbate sub form de c ldur
termic i mecanic , deci de cantit ile de energie schimbate sub form de c ldur
termic i mecanic , deci de cantit ile de energie schimbate sub form de c ldur

sub form de c ldur i lucrul mecanic (parametri de proces). Sistemul schimb c ldura q 12 produce la arborele ma inii lucrul mecanic tehnic l t12 . În plus, el prim e te energie asociat cu

l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru
l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru
l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru
l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru
l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru
l t 1 2 . În plus, el prim e te energie asociat cu ui lucru

ui lucru mecanic de admisie

(l ) i c onsum un lucru mecanic de deplasare pentru evacuarea fluidului din sistem, numit lucru mecanic de evacuare (l ev ), pierzând practic energia con inut de fiecare kilogram de fluid de lucru evacuat.

fiecare kilogram

d e fluid de lucru introdus în sistem sub forma un

kilogram d e fluid de lucru introdus în sistem sub forma un ad e q 12
kilogram d e fluid de lucru introdus în sistem sub forma un ad e q 12

ad

e q 12
e
q
12

l

t12

de lucru introdus în sistem sub forma un ad e q 12 l t12 l ad

l

ad

l

ev

q

12

l

t12

psistem sub forma un ad e q 12 l t12 l ad l ev q 12

1

Egalând rela iile 3.47

i 3.48, rezult :

l ev q 12 l t12 p 1 Egalând rela iile 3.47 i 3.48, rezult :

2

w 2

w

2

1

2

g h h u u 2 1 2 1
g
h
h
u
u
2
1
2
1

q

12

v

1

p

2

v: 2 w 2 w 2 1 2 g h h u u 2 1 2

2

J k g
J
k
g

l

t12

v1 2 g h h u u 2 1 2 1 q 12 v 1 p

1

p

2

v 2
v
2

(3.48)

Separând parametrii de stare de parametrii de proces

i grupând convenabil termenii:(3.48) Separând parametrii de stare de parametrii de proces 2 w 2 w 2 1 2

2

w 2

w

2

1

2

g h h u p v u p v 2 1 2 2 2 1
g