Lucrarea nr.

6
DETERMINAREA POTENIALULUI DE IONIZARE AL ATOMILOR.
EXPERIMENTUL FRANCK- HERTZ
Autor: Munteanu Mariana

Profesor: Ionu Topal

UAIC IAI
Facultatea de fizic, Laboratorul de FAM

Scopul lucrrii:

Determinarea potenialului de ionizare al atomilor

Realizarea experimentului Franck- Hertz

Principiul metodei:
Potenialul de ionizare I
Apariia ionilor pozitivi ai unui gaz, cind atomii gazului sunt
bombardai cu electroni de anumite viteze, este un indiciu ca potentialul de
accelerare al electronilor a ajuns sa fie egal cu potentialul de ionizare al
gazului, iar determinarea potentialului de ionizare se reduce la determinarea
acestui potential de accelerare.
catod si grila, electronii sunt

Intre
accelerai. Daca sa

considera ca

electronii sunt emisi de

catod cu

energie cinetica

neglijabila, cind ajung pe

grila acestia vor avea

energia cinetica :

unde VGK
este diferenta
de potential grila catod.
Fig. 1- Schema instalaiei folosite

Experimentul Franck- Hertz II

Ei au studiat procesele de ciocnire dintre electroni si atomi de mercur,
folosind un tub de sticl care gzduiete un catod emitor de electroni, dou
grile succesive, separate de o anumita distanta, aflate la un potential pozitiv
fa de catod i un electrod (plac) situat foarte aproape de a doua grila
(Fig. 4). Intre cele doua grilele exista un spatiu de ciocnire, in care se aflau
vapori de mercur la o presiune joasa. Numarul electronilor care ajung la
placa este direct corelat cu intensitatea curentului afisat de galvanometru.
ntre a doua grila i placa se aplic o tensiune de frnare (ex. 5 V). Dac un
electron trece prin a doua grila cu o energie mai mic dect 5eV atunci el nu
va ajunge la placa.
. Studiile spectrale au artat c energia strilor fundamentale a

atomilor studiai in experimente de tip Franck-Hertz difer de energia celei

mai apropiate stri excitate cu exact diferenele (exprimate in eV) dintre
maximele curent din caracteristica curent tensiune. Este astfel demonstrat
caracterul discret al nivelurilor energetice ale atomilor

Modul de lucru I

Se realizeaza montajul din Fig.3 folosind o trioda cu gaz (tiratron), cu

grila G aproapiata de catod.
Se alimenteaza filamentul de la sursa de alimentare "Didactica 4V" si
se conecteaza sursele cu care se aplica diferentele de potential placagrila si respectiv grila-catod.
Se creste diferenta de potential grila-catod, VGK , si se noteaza curentul
electric din circuitul
placii, masurat cu ajutorul microampermetrului, pentru cel putin doua
valori ale diferentei
de potential catod-plac.
Datele experimentale se trec intr-un tabel.
Se traseaza curbele IP = f(VGK) .
Se extrapoleaza diferenta de potential VGK pentru care IP , de pe grafic,
creste brusc. Se prelungesc cele doua portiuni corespunzatoare
punctului de intersectie, si se obtine o tensiune care este egala cu
potentialul de ionizare Vi .
Se calculeaza potentialul de ionizare mediu, Vi , pentru fiecare gaz si
se calculeaza eroarea relativa:

Modul de lucru II
Se realizeaza montajul din Fig. 5 folosind un tub cu neon.

Fig.5

Se alimenteaza filamentul la o tensiune de aproximtaiv 8 V.

ntre catodul incandescent K i grila G se aplic o diferen de potenial
U = 9 V, care accelereaz electronii emii de catodul.

ntre grila A si grila G se aplic o diferen de potenial variabila intre 070 V.

ntre grila A i placa E se aplic o tensiune de frnare (5V).
Se modificat succesiv diferenta de potential dinte grile, in pasi de 1 V si
se noteaza curentul electric din circuitul placii, masurat cu ajutorul unui
nanoampermetru.
Datele experimentale se trec intr-un tabel.
Se traseaz caracteristica curent-tensiune IE = f(VAG) si se obtine
intervalul de tensiune dintre maximele curentului.

Prelucrarea datelor experimentale:

I (P. Ionizare):
UKP(V)

0,4

Vi = 16,92 V

VGK(V)

Ip(u.a)

U(V)

I(nA)