STARI DE AGREGARE

- STAREA GAZOASA
- LEGILE GAZELOR

Autor: CRISTINA VIIU 1

 MATERIE - SUBSTANTE CHIMICE

O2 H2 Cl2 cupru carbon sulf

SUBSTANTE SIMPLE

MATERIE
ELEMENT
CHIMIC
SUBSTANTA PARTICULE
CHIMICA ATOM FUNDAMENTALE
(ELEMENTARE)

HCl Clorura de sodiu Apa H2O

NaCl
SUBSTANTE COMPUSE
Autor: CRISTINA VIIU 2
ATOMUL
 Cea mai mica particula de materie, care pastreaza proprietatile fizice si chimice ale
acesteia
 Particula care nu poate fi divizata prin procedee chimice si fizice obisnuite (se poate
diviza doar prin procedee fizice-nucreare – dezintegrare radioactiva).
 Neutru din punct de vedere electric

MOLECULA
 Cea mai mica particula dintr-o substanta, care pastreaza proprietatile fizice si chimice
ale acesteia.
 Rezulta prin unirea (in anumite conditii si dupa anumite reguli) a doi sau mai multi
atomi. Autor: CRISTINA VIIU 3
Moleculele pot fi:

• Simple, formate din acelasi fel de atomi

(Cl2, H2, O2, P4 )

• Compuse, formate din atomi diferiti

(HCl, H2O, CO2, MgO, ZnCl2, SO2, H2O)

Autor: CRISTINA VIIU 4

SUBSTANTA = Tip omogen de materie, cu o compozitie
chimica bine definita.
 Substante simple (formate din acelasi fel de atomi) – ex.:
Oxigen (O2), hidrogen (H2), carbon (C), azot (N2), sodiu (Na),
etc.
 Substante compuse ( formate din atomi diferiti) – ex.: apa
(H2O), dioxid de carbon (CO2), acid clorhidric (HCl), metan
(CH4), clorura de sodiu (NaCl), etc.

Amestec
AMESTECURI = contine 2 sau mai multe
substante
 Omogen = are aceeasi compozitie si proprietati in
toata masa sa
 Neomogen (eterogen) = are compozitie si proprietati
diferite in masa sa Substanta pura
Autor: CRISTINA VIIU 5
 Solutie de clorura Granule de polistiren si de
Sulf Sulfat de cupru 6
Autor: CRISTINA VIIU
de sodiu plastic in apa
STARI DE AGREGARE
Stare de agregare = formă a materiei caracterizată prin anumite proprietăți
fizice calitative, care se traduc printr-o anumită comportare fizica la 
scară macroscopică.

Uzual sunt cunoscute patru stări de agregare, descrise prin proprietățile de

„volum” și „formă”:
 în stare solidă materia are volum și formă fixă,
 în stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile,
 în stare gazoasă materia ocupă întregul volum disponibil, luând forma
corespunzătoare,
 în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici volum propriu, și este
ionizată, răspunde la forțe electromagnetice și emite radiații
electromagnetice.
Autor: CRISTINA VIIU 7
MATERIA = Realitate obiectiva, care exista independent de constiinta
noastra.
SOLID LICHID GAZ PLASMA

- TEMPERATURA +

Autor: CRISTINA VIIU 8

TRANSFORMĂRI DE STĂRI DE AGREGARE

1. Topire = trecerea unei substanțe din stare solidă în lichidă se numește topire.
2. Solidificarea = fenomenul invers topirii și constă în trecerea unei substanțe din stare
lichidă în cea solidă.
În general, topirea are loc prin absorbție de caldură (încălzire), iar solidificarea are loc prin
cedare de caldură (răcire).
Legile topirii și solidificării:
a) Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea ramâne constantă. La fel și
pentru solidificare;
b) Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;
c) În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul substanței se modifica astfel: majoritatea
substanțelor își măresc volumul la topire și și-l micsorează la solidificare; excepții:
apa, fonta și bismutul se comportă invers.

Autor: CRISTINA VIIU 9

3. VAPORIZAREA = trecerea unei substante din stare lichidă în stare de vapori (gazoasă)
se numește vaporizare.
4. CONDENSAREA (LICHEFIEREA) = trecerea unei substanțe din stare de vapori în stare
lichidă = fenomenul invers vaporizarii
5. FIERBEREA = vaporizarea care are loc în toată masa lichidului.
6. EVAPORAREA = vaporizarea care are loc doar la suprafața lichidului.

Factori ce influențează evaporarea:

 temperatura;
 suprafața de întindere - cu cât este mai mare, evaporarea are loc mai repede.
 agitația aerului din jurul corpului sau substanței (vântul) grăbește evaporarea.
 natura substanței - substanțe ca acetona, eterul, benzina etc. se evaporă foarte repede și
se numesc de aceea volatile.

Autor: CRISTINA VIIU 10

Legile condensării:
a) Condensarea are loc cu degajare de caldură (este
echilibrul intre evaporare si condensare si devin vapori

CRESTE ENERGIA SUBSTANTEI

saturați)
b) Presiunea vaporilor saturați ai unei substanțe depinde
doar de temperatură
c) Ca obiectele condensării să aibă elemente comune
d) În elementele supuse condensării să existe elemente
contrare
7. SUBLIMAREA = proprietatea de a trece din stare solidă
direct în stare de vapori. Substanțe ca iodul, naftalina,
camforul, acidul benzoic și altele au Se spune că ele
sublimează.
8. DESUBLIMAREA = transformare din stare de vapori direct
în stare solidă = fenomenul invers sublimarii

Autor: CRISTINA VIIU 11

GAZELE
 Sunt fluide care ocupă întreg volumul în care se află și au o
compresibilitate ridicată.
 La gaze, forțele de atracție intre moleculară sunt foarte mici, practic
neglijabile.
 Moleculele se deplaseaza liber unele în raport cu celelalte
 Deplasările moleculelor sunt însoțite de ciocniri elastice intre
molecule.
 Distanța dintre molecule este mult mai mare în raport cu
dimensiunile acestora
CONSECINTA = în stare gazoasa materia ocupă întregul volum
disponibil, luând forma corespunzătoare vasului / corpului / spatiului in
care este gazul.
Autor: CRISTINA VIIU 12
Ciocniri elastice intre
molecule de gaz

Autor: CRISTINA VIIU 13

LEGILE GAZELOR 
= ecuatii matematice între presiune, temperatură și volum care sunt
aplicabile cu aproximație pentru toate gazele.

 Legea generala a gazelor ideale

 Legea Boyle-Mariotte
 Legea lui Gay Lussac
 Legea lui Charles
 Ecuația de stare a unui gaz ideal 
 Legea lui Avogadro
 Legea lui Dalton (legea presiunilor parțiale)

Autor: CRISTINA VIIU 14

LEGILE GENERALA A GAZELOR

 Gazele = substanțe care ocupă tot volumul recipientelor inchise în care se

află. 

Parametrii de stare ai unui gaz sunt: 𝐏𝐕

 presiunea (P) =𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭
 temperatura (T) 𝐓
 volumul (V)
Legea generală a gazelor 
𝒎=𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭

= = …. =

Autor: CRISTINA VIIU 15

Legea generala a gazelor devine in condițiile normale de temperatură și
presiune :
           To = 273,15 K (sau 0° C) =R
           Po = 1 atm

Volumul molar = Vm = 22,4 L/mol = V0 = = volumul pe care îl ocupă un mol din
orice gaz în condiții normale de presiune și temperatură.

𝐏𝐨 𝐕 𝐨 𝟏 𝐚𝐭𝐦 ∙ 𝟐𝟐 . 𝟒 𝐋 𝐋 ∙𝐚𝐭𝐦
𝐑= = =𝟎 .𝟎𝟖𝟐
𝐓𝐨 𝟏 𝐦𝐨𝐥 ∙ 𝟐𝟕𝟑 𝐊 𝐦𝐨𝐥 ∙ 𝐊

Unde:
R = Constanta generala a gazelor perfecte (ideale)

Autor: CRISTINA VIIU 16

In Sistemul International de Unitati
unitatea de presiune este pascalul (Pa).
1 Pa = 1 N ∙ m-2
Alte unitati de masura utilizate in practica sunt:
1 atm = 1,013 ∙ 105 Pa
1 atm = 760 torr (mmHg)
t = temperatura in oC
T = temperatura in K ( grade Kelvin)
T = toC + 273 K

Autor: CRISTINA VIIU 17

LEGEA BOYLE-MARIOTTE =
LEGEA COMPRIMARII GAZELOR LA
TEMPERATURA CONSTANTA = LEGEA TRANSFORMĂRII IZOTERME
T = CONSTANT

La temperatură constantă, volumul unui

gaz variază invers proporțional cu
creșterea presiunii.
PV = constant
T = constant
m = constant respectiv  = constant
unde 
P =  presiunea, [atm]
V = volumul masei de gaz, [L]
T = temperature, [K]; unde 0 oC = 273 K
m = masa de gaz [g[
 = numar de moli corespunzatori masei de gaz
[mol]

P1V1 = P2V2 =…. = PiVi = constant

Autor: CRISTINA VIIU 18
LEGEA GAY-LUSSAC = LEGEA INCALZIRII GAZELOR LA PRESIUNE
CONSTANTA = LEGEA TRANSFORMĂRII IZOBARE
P = constant
Un gaz incalzit, la presiune constanta, sufera o variatie a unitatii de volum direct proportionala
cu variatia temperaturii, indiferent de natura gazului.

= constant
P = constant
m = constant respectiv  = constant
unde 
P =  presiunea, [atm]
V = volumul masei de gaz, [L]
T = temperature, [K]; unde 0 oC = 273 K
m = masa de gaz [g[
 = numar de moli corespunzatori masei de gaz
[mol].

= =…. = = constant
Autor: CRISTINA VIIU 19
LEGEA CHARLES = LEGEA INCALZIRII GAZELOR LA VOLUM CONSTANT =
LEGEA TRANSFORMĂRIII IZOCORE
V = constant
= la volum constant, presiunea unui gaz
ideal este direct proporțională cu temperatura
absolută (Kelvin)
= constant
V = constant
m = constant respectiv  = constant
unde 
P =  presiunea, [atm]
V = volumul masei de gaz, [L]
T = temperature, [K]; unde 0 oC = 273 K
m = masa de gaz [g[
 = numar de moli corespunzatori masei de gaz
[mol]

= =…. = = constant
Autor: CRISTINA VIIU 20
=…= =…= =…=

Autor: CRISTINA VIIU 21

ECUAȚIA DE STARE  (ecuatia Clapeyron - Mendeleev)
 ecuația termică de stare a gazului ideal
 descrie dependența dintre parametrii de stare ai unui gaz ideal

P∙V=∙R∙T=  P= =
=n
unde:
= p = presiunea gazului ideal, [atm]
V = volumul gazului ideal, [L]
= ν = numărul de moli ai gazului ideal, [mol]
T = temperatura gazului ideal, [K]
R= (când presiunea este în atm) = densitatea gazului, [g / L]

Autor: CRISTINA VIIU 22

LEGEA LUI AVOGADRO 
 volume egale de gaze diferite, la aceeași temperature si presiune, conțin același număr
de particule (sau molecule) (sau numar de moli).
 numărul moleculelor dintr-un volum specific de gaz este independent de mărimea
sau masa moleculelor de gaz.

= constant
P = constant
T = constant

Numărul de molecule dintr-un mol de substanță este numărul lui Avogadro = NA

NA = constanta lui Avogadro
 
NA = 6.02214  1023   6,022  1023 particule / mol
Autor: CRISTINA VIIU 23
Numărul lui Avogadro = reprezintă numărul de particule prezente într-
un mol de substanță (NA= 6,022  1023 particule / mol).

Masa moleculara Numar particule / mol

Mol substanta particule
substanta substanta
1 atg S  32 g 6,022  1023  atomi de S
1 atg Na  23 g 6,022  1023  atomi Na
6,022  1023  molecule O2
1 mol O2  32 g
2  6,022  1023  atomi de O
6,022  1023  molecule H2O
1 mol H2O  18 g 6,022  1023  atomi de O
2  6,022  1023  atomi de H
6,022  1023  perechi de ioni
1 mol Na+Cl-  58.5 g 6,022  1023  ioni Na+
6,022  1023  ioni Cl-
Autor: CRISTINA VIIU 24
LEGEA LUI DALTON = legea presiunilor parțiale 
= La temperatură constantă, presiunea unui amestec de gaze este egală cu suma presiunilor
pe care le-ar avea fiecare din gazele componente dacă ar ocupa singur volumul total
(presiune partiala)
= presiunea amestecului de gaze este egală cu suma presiunilor parțiale ale gazelor pure
care îl compun).

…
unde

Unde:
p1 , p2 , p3 , ... , pn = presiunile parțiale ale fiecărei gaz component in Amestec
x1 , x2 , x3 , ... , xn = fractii molare gaze component in Amestec
Autor: CRISTINA VIIU 25
FRACTIA MOLARA, xi

In cazul unui amestec compus din:

 n1 moli de component A
 n2 moli din component B
 n3 moli din component C
 nn moli din substanta N

Se defineşte fractia molara a comonentului i, xi

Suma fractiilor molare ale tuturor componentelor solutiilor este egala cu unitatea.

EXEMPLU: un amestec de 2 componenti:

• n1 moli gaz 1
• n2 mol gaz 2
atunci fractiile molare sunt: Autor: CRISTINA VIIU 26
In amestecurile gazoase pentru gazele componente:
 fractiile molare = fractiile volumetrice
 % molare = % volumetrice

Amestec Component in amestecul de gaze

Component 1 2 3 ….. n
Moli component  1 2 3 n
% volumetrice = C% 100 C1% C2% C3% ….. Cn%
% molare 100 1% 2 % 3% ….. n %
Fractie molara 1 x1 x2 x3 ….. xn
Fractie volumica 1 X1 X2 X3 ….. Xn
Autor: CRISTINA VIIU 27
EXEMPLU
Un amestec gazos format din 3 moli A, 2 moli B si 5 moli C ocupa la la presiune de 1 atmosfera volumul de 100 L.
Sa se afle compozitia procentuala molara respectiv volumica a amestecului si presiunile partiale ale gazelor
componente din amestec.
Ce stim? Rezolvare
Amestec A, B,C compozitia procentuala molara compozitia procentuala volumica
A = 3 moli 3 +2 + 5 = 10 moli gaze =  VA = A  22.4 = 3  22.4 = 67,2 L
B = 2 moli 10 moli …. 3 moli A….2 moli B...5 moli C VB = B  22.4 = 2  22.4 = 44.8 L
C = 5 moli 100….. x …………y …………… z
P = 1 atm VC = C  22.4 = 5  22.4 = 112 L
x = = 30%A y = = 20%B
V = 100L V = VA + VB + VC = 224 L
z = = 50%C (concemtratii % molare)
Ce se cere? Fractii molare 224L …67.2 L A …44.8 L B … 112 L C
C%A=? C%B = ? C xA = = = 0.3 100L …..a …………b …………c
%C= ? (molare) xB = = = 0.2 a = = 30%A b = = 20%B
C%A=? C%B = ? C c = = 50%C
xC = = = 0.5
%C= ? (volumice) Fractii volumice
pA=? pB=? pC=? Presiuni partiale xA = = = 0.3
= 0.3 atm
xB = = = 0.2
= 0.2 atm
= 0.5 atm xA = = = 0.5

Autor: CRISTINA VIIU 28

COMPOZIȚIA IN % VOLUMETRICE A AERULUI
AERUL = Aerul atmosferic este un
amestec natural de gaze in care
predomina O2 si N2

VN2  4  VO2
N2  4  O2
Vaer  5  VO2

Autor: CRISTINA VIIU 29

MASA MOLECULARA vs DENSITATE - DENSITATE RELATIVA

= MASA MOLARĂ = MASA UNUI MOL DE SUBSTANȚĂ exprimata in [g/mol]

= se noteaza cu M sau (miu) 
= Are valoarea numerică egală cu masa moleculară relativă exprimată în
unități atomice de masă.

Determinarea masei moleculare se poate realiza:

= cel mai bine prin metoda spectrometriei de masa.
= folosind densitatea relativa a substantei fata de densitatea altei substante
cunoscute

Autor: CRISTINA VIIU 30

Mol de atom = atom-gram = at. g.
= Un mol de atomi reprezintă cantitatea de substanţă care conţine 6.022 ∙ 1023 de atomi, =
cantitativ egal cu masa atomică exprimată în grame.
Mol de substanta = cantitate de substanță, [g], care conține un număr de particule egal cu
numărul lui Avogadro, NA, si este numeric egala cu masa moleculara exprimata in grame.

Numărul lui Avogadro

= reprezintă numărul de particule (atomi, molecule, ioni, etc.) conţinuţi într-un mol de atomi din
orice substanta.
𝐦[ 𝐠] 𝐧𝐫 . 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥𝐞
NA = 6.022 ∙ 1023 particule / mol = =
𝐠 𝐍𝐀
𝛍[ ]
𝐦𝐨𝐥
Mol = notat cu litera grecească ”niu”= 
Masa moleculara =  sau M, [g/mol]
= suma maselor atomice relative ale atomilor dintr-un compus chimic, exprimat in u.a.m..

𝒈
𝝁=∑ 𝑨𝒆𝒍𝒆𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒐𝒏𝒆𝒏𝒕𝒆 ∙ 𝒏𝒓 . 𝒂𝒕 . 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒆𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒇𝒆𝒍 ;[ ]
Autor: CRISTINA VIIU
𝒎𝒐𝒍 31
DENSITATEA (ρ)
= raportul dintre masa substantei (m) și volumul substantei respective (V).
ρ = densitatea substantei

In cazul gazelor:
Scriem relatia pentru 1 mol substanta in conditii normale:
T = 0oC = 273oK, respectiv P = 1 atm si = 22.4L/mol

Autor: CRISTINA VIIU 32

DENSITATEA RELATIVA (d) 
= o mărime fără dimensiuni ce definește densitatea unei substanțe A în raport
cu densitatea altei substanțe de referinta, B.
În cazul gazelor, densitatea relativă se exprimă, cel mai frecvent, în raport cu
densitatea aerului

= =

Generalizand pentru orice substanta de referinta, B

= =

Autor: CRISTINA VIIU 33

PURITATE

p%

= masa substanta impura, [g]

= masa substanta pura , [g]
= masa impuritati , [g]

Autor: CRISTINA VIIU 34