De:Teodora

STARI DE AGREGARE Olaru si David

Cozma
prezentare
CE REPREZINTA STARILE DE AGREGARE?

 În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă a

materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice
calitative , care se traduc printr-o anumita comportare
la scară macroscopică .
 Starile de agregare sunt de trei tipuri:
-solid
-lichid
-gazos
 Această clasificare este însă incompletă și aproximativă:
există stări de agregare cu proprietăți noi sau intermediare,
cum sunt stările de cvasicristal, coloid, puloid și condensat
Bose-Einstein și cristal lichid.
 STAREA SOLIDA

 în stare solidă materia are volum și formă fixe .

 Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare de agregare a
materiei ,caracterizată printr-o structură compactă (formă și volum
propriu)
 La scară microscopică, un corp solid are următoarele trei proprietăți de
bază:

Atomii sau moleculele care alcătuiesc solidul sunt împachetate

compact împreună. Solidul mai poate fi definit ca un asemenea corp, în
care distanțele relative dintre punctele sale nu variază în timp. Domeniul
științei, care cercetează mișcarea de translație și rotație a solidului,
inclusiv în câmpuri de forță externe, se numește mecanica corpului solid.
Aceste elemente constituente (atomi, molecule) au poziții în
spațiu bine precizate în raport cu celelalte elemente, caracter ce
determină rigiditatea solidului
 STAREA LICHIDA

in stare lichida, un corp are volum fix, dar are forme

variabile

 Un lichid este o substanță aflată în stare de agregare

intermediară între starea solidă și cea gazoasă. Într-un câmp
de forțe gravitațional curge și ia forma vasului în care se află .
 STAREA GAZOASA

 Gazele sunt fluide care ocupă întreg volumul în care se află și

au o compresibilitate ridicată. Această comportare se explică
prin structura moleculară a gazelor, care este diferită de cea
a lichidelor.

 La gaze, forțele de atracție moleculară sunt practic

neglijabile, moleculele deplasându-se liber unele în raport cu
celelalte, deplasări însoțite de ciocniri elastice.

 Distanța dintre molecule este mult mai mare în raport cu

dimensiunile acestora, ceea ce explica lipsa forțelor de
atracție între moleculele gazelor.
 TRECERILE DE LA O STARE DE
AGREGARE LA ALTA
 Trecerile de la o stare la alta se numesc:
-topirea(trecerea de la solid la lichid)
-vaporizarea(trecerea de la lichid la gaz)
-solidificarea(trecerea de la lichid la solid)
-condensarea(trecerea de la gaz la lichid)
-sublimarea(trecerea de la solid la gaz)
-desublimarea(trecerea de la gaz la solid)
 TOPIREA SI SOLIDIFICAREA

 Trecerea unei substanțe din stare solidă în lichidă se numește topire.

Solidificarea este fenomenul invers topirii și constă în trecerea unei
substanțe din stare lichidă în cea solidă.

 În general, topirea are loc prin absorbție de caldură (încălzire), iar

solidificarea are loc prin cedare de caldură (răcire).
 Legile topirii și solidificării:
-Temperatura de topire rămâne constantă, dacă presiunea ramâne
constantă. La fel și pentru solidificare;

-Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;

-În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul substanței se modifica

astfel: majoritatea substanțelor își măresc volumul la topire și și-l
micsorează la solidificare; excepții: apa, fonta și bismutul ce se comport ă
invers
 VAPORIZAREA

 Trecerea unei substante din stare lichidă în stare de vapori

(gazoasă) se numește vaporizare.
Fierberea este vaporizarea care are loc în toată masa
lichidului. Evaporarea este vaporizarea care are loc doar la
suprafata.
 Factori ce influențează evaporarea:

temperatura;
suprafața de întindere: cu cât este mai mare, evaporarea are loc
mai repede.
agitația aerului din jurul corpului sau substanței (vântul) grăbește
evaporarea.
natura substanței; substanțe ca acetona, eterul, benzina etc. se
evaporă foarte repede și se numesc de aceea volatile.
 CONDENSAREA

Condensarea este trecerea unei substanțe din stare de

vapori în stare lich ida
Legile condensării:

 Condensarea are loc cu degajare de caldură

 Presiunea vaporilor saturați ai unei substanțe depinde
doar de temperatură

 obiectele condensării au elemente comune

 SUBLIMAREA SI DESUBLIMAREA

 Substanțe ca naftalina, camforul, acidul benzoic și altele au

proprietatea de a trece din stare solidă direct în stare de
vapori. Se spune că ele sublimează.

 Fenomenul invers, de transformare din stare de vapori direct

în stare solidă se numește desublimare.

 Fenomenul de sublimare este endotermic, adică are loc cu

absorbție de căldură.
 Fenomenul de desublimare este exotermic, adică are loc cu
cedare de căldură
 ALTE STARI DA AGREGARE

 Cele trei stari de agregare mentionate nu sunt singurele stari

existente. Ele sunt cele mai importante si cele intalnite in viata de zi
cu zi.exista si alte stari de agregare, intalnite numai in anumite
conditii, une dintre ele fiind:
 plasma
 zero absolut
Plasma este considerată, într-o bună aproximație, un mediu neutru
format din particule pozitive și negative fiind constituită din ioni,
electroni și particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic
neutri

Zero absolut (temperatura de 0 K) este limita minimă pe scara de

temperatură. Nu se mai poate extrage căldură din sistem .
Temperatura de 0 K corespunde la scara Celsius temperaturii de
−273,15 °C, iar la scara Fahrenheit la −459,67 °F.
 UN MIC TEST ,ACUM >:)))

Cum se numeste trecerea de la stare de solid, la cea de

gaz?
a)topire b)sublimare c)desublimare

 Ce temperatura in grade celsius este atinsa de o

substanta ,in starea de zero absolut?(aproximativ)
a)-273*C b)-476*C c) 0*C

 Cum se numeste domeniul științei, care cercetează

mișcarea de translație și rotație a solidului,
inclusiv în câmpuri de forță externe?