Maftei Samuel

Ungurianu Andrei-Alexandru

Starile de agregare
 Starea Solida
• Un obiect solid este un corp care se găsește într-o stare
de agregare a materiei (starea solidă) caracterizată printr-
o structură compactă (formă și volum propriu)
• Atomii sau moleculele care alcătuiesc solidul sunt
împachetate compact împreună. Solidul mai poate fi
definit ca un asemenea corp, în care distanțele relative
dintre punctele sale nu variază în timp.
 Starea Gazoasa
• Gazele sunt fluide care ocupă întreg volumul în care
se află și au o compresibilitate ridicată. Această
comportare se explică prin structura moleculară a
gazelor, care este diferită de cea a lichidelor.
• La gaze, forțele de atracție moleculară sunt practic
neglijabile, moleculele deplasându-se liber unele în
raport cu celelalte, deplasări însoțite de ciocniri
elastice. Distanța dintre molecule este mult mai mare
în raport cu dimensiunile acestora, cea ce explica
lipsa forțelor de atracție între moleculele gazelor.
 Starea Lichida
• Lichidele reprezinta o stare de agregare condensata a
substantei in care distanta dintre particulele
componente este mult mai mica decat la gaze si de
aceea lichidele sunt putin compresibile.
• Ca si in cazul gazelor miscarea termica este
dezordonata, insa la lichide fiecare molecula este in
interactiune simultana cu un numar mai mare de
molecule vecine.
 Topirea si solidificarea
• Trecerea unei substanțe din stare solidă în lichidă se numește
topire. Solidificarea este fenomenul invers topirii și constă în
trecerea unei substanțe din stare lichidă în cea solidă.
Legile topirii și solidificării:
Temperatura de topire ramâne constantă. La fel și pentru solidificare;
Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare;
În timpul topirii (respectiv a solidificării) volumul substanței se
modifica astfel: majoritatea substanțelor își măresc volumul la
topire și și-l micsorează la solidificare; excepții: apa, fonta și
bismutul se comportă invers.
 Evaporarea si Condensarea
• Fierberea este vaporizarea care are loc în toată masa lichidului.
Evaporarea este vaporizarea care are loc doar la suprafața lichidului.
Factori ce influențează evaporarea:
temperatura, suprafața de întindere: cu cât este mai mare,
evaporarea are loc mai repede. agitația aerului din jurul corpului
sau substanței (vântul) grăbește evaporarea. natura substanței;
substanțe ca acetona, eterul, benzina etc. se evaporă foarte
repede și se numesc de aceea volatile. Evaporarea se produce cu
absorbție de căldură. Trecerea unei substanțe din stare de vapori
în stare lichidă se numește condensare sau lichefiere.
 Legile condensării:
1. Condensarea are loc cu degajare de caldură (este
echilibrul intre evaporare si condensare si devine
vapori saturati)
2. Presiunea vaporilor saturați ai unei substanțe depinde
doar de temperatură
3. Ca obiectele condensării să aibă elemente comune
4. În elementele supuse condensării să existe elemente
contrare
 Sublimarea și desublimarea
Modificare:
• Substanțe ca iodul, naftalina, camforul, acidul
benzoic și altele au proprietatea de a trece din stare
solidă direct în stare de vapori. Se spune că ele
sublimează.
• Fenomenul invers, de transformare din stare de
vapori direct în stare solidă se numește desublimare.