Sunteți pe pagina 1din 3

Starile de agregare ale materiei Atomii, moleculele, ioni-forme relativ simple de organizare a materieinuexista ac entitati individuale ci fac parte

dintr-o organizare superioara a materiei. Infunctie de conditiile exterioare (temperatura, presiune), materia exista in diferite staride agregare: gazoasa, lichida, solida Starile de agregare a materiei sunt determinate atat de natura particulelor cat side interactiile care se stabilesc intre particule. Starile de agregare se deosebesc intreele prin tipul de miscare al particulelor una fata de alta. Starile de agregare pot treceuna in alta. De exemplu prin racirea unei substante gazoase, aceasta poate trece instare lichida iar mai departe, printr-o racire avansata in stare solida, sau invers prinincalzirea unei substante solide aceasta poate ajunge la o anumita temperatura in starelichida sau mai deparete in stare gazoasa. Starea gazoaza Daca intre particule nu exista interactiuni puternice iar volumul acestora esteneglijabil in raport cu volumul ocupat, atunci proprietatile macroscopi ce alesistemului dat sunt guvernate de agitatia termica si reprezinta starea de gaz ideal. Inrealitate acesta posibilitate nu exista, deorece in gaze exista slabe inetractiuni intre particule.Gazele se caracterizeaza prin tendinta de expansiune, pot ocupa tot spatiul pusla dispozitie. Nu au volum propriu, nici forma proprie, prezinta cea mai mare Expansibilitate dar si cea mai mare compresibilitate. Fortele de atractie dintre particulele unui gaz sunt slabe, intre particulele degaz coeziunea este foarte mica, la fel ca si densitatea.Daca presiunea unui gaz creste, atunci gazul poatelichefia. Gazele sunt perfect miscibile, adica se amesteca in orice proportie si au proprietatea de adifuza. Viteza de difuzie este invers proportionala cu masa particulelor si direct proportionala cu presiunea gazului. Trecerea gazelor prin orificii fixe (pereti porosi) poarta numelede efuziune. Starea lichida Starea de agregare lichida se caracterizeaza prin:-densitate cuprinsa intre starea gazoasa si cea solida-mobilitate mai mica decat a gazelor care creste odata cu cresterea temperaturii-difuzeaza, dar mai lent decat gazele-se manifesta unele forte de inetractiune interoleculara care duc la aparitiafenomenului de coeziune-sunt miscibile dar acesta proprietate depinde de natura lichidelor, de concentratie side temperaturaUn lichid care unple partial un recipient inchis se afla in echilibru cu vaporii sai.Acesti vapori se numesc saturati. La echilibru numarul moleculelor care condenseazaeste egal cu numarul de molecule care se volatilizeaza.

Presiunea la care coexistagazul cu lichidul la o anumita temperatura se numeste presiune de vapori. Esteindependenta de volumul gazului in care se afla lichidul.Procesul prin care lichidul trece in stare de vapori se numeste evaporare. Candevaporarea are loc in toata masa lichidului procesul se numeste fierbere. Procesul detrecere a vaporilor in stare lichida se numeste condensare. Cantitatea de caldura necesara pentru a transfiorma un mol de substanta lichida invapori se numeste caldura molara de vaporizare.Asupra lichidelor se manifesta tensiunea superficiala- forta care se orienteaza dinstreexteriorul lichidului spre interior si tinde sa micsoreze suprafata lichidului. O altaforta care se manifesta in lichide este persiunea interna care reprezinta forta deatractie a moleculelor din stare gazoasa pana la o distanta mai mica decat raza deactiune a fortelor intermoleculare. Capilaritatea reprezinta procesul de ridicare a lichidelor in tuburi inguste cu formarede suprafete curbe numite meniscuri.In functie de tensiunea de adeziune a lichidului la peretii vasului se formeazameniscuri concave si convexe. Curgerea proprietate specifica lichidelor- stratul din vecinatatea peretelui vasuluiramane stationar, celelalte curg cu viteza crescanda pana la atingerea vitezei maxime.Deplasarea lichidelor este contracarata de persiunea interna si de vascozitatealichidelor. Vascozitatea unui lichid se exprima prin coeficientul de vascozitate carereprezinta forta de frecare ce se exercita intre doua straturi paralele de lichid indeplasare relativa pe unitatea de suprafata. Starea solida -forte de atractie intre componente-rezistenta la deformare emcanica si termicaSe impart in Cristaline-caracterizate printr-o distributie ordonata a particulelor Amorfe-distributie lipsita de regularitate a particulelor Substantele cristaline Particulele sunt organizate in retele cristaline. Cristalele sunt limitate de fete si muchiicare se intalnesc in colturi. Nr fete + nr colturi= nr Muchii + 2. Cristalochimia Factori care influenteaza structura cristalina-volumul particuleor -polarizarea-natura fortelor de interactiune electrovalente- covalentelegatura metalica-van der Waals-legatura de hidrogenPentru constituirea retelei consideram atomii sau ionii constituenti ca fiind particulerigide. Impachetarea cristalina Particulele se aranjeaza in asa fel incat sa ocupe complet spatiul pus la dispozitie,rezultand structuri compacte , ceea ce inseamna numar maxim de particule asezate incel mai mic spatiu posibil.

Structuri din particule cu raza egala Intr-un strat, Fiecare sfera este inconjurata de alte 6 sfere. Intre doua straturi de particule se formeaza doua randuri de goluri triunghiulare.Centrul sferelor din cel de al treilea strat coincide cu centrul sferelor din primul strat.Intr-o structura tridimensionala compacta de acest tip fiecare sfera este in contact cualte 12 sfere situate astfel: 6 sfere in acelasi pla, 3 sfere din planul de deasupra si 3sfere din planul de desupt.Celula elementara pentru acest tip de retea este cub fete centrate.

S-ar putea să vă placă și