GAZUL PERFECT

PROIECT FIZICA,CLASA A 9-A,SEMESTRUL 2

 GAZUL PERFECT ESTE UN MODEL TEORETIC DE GAZ, FORMAT DIN „MOLECULE” DE
DIMENSIUNE NEGLIJABILĂ ȘI FĂRĂ FORȚEINTERMOLECULARE.[1] CONCEPTUL DE GAZ PERFECT
ESTE FOLOSIT ÎN CADRUL FIZICII ATOMICE ȘI MOLECULARE CA O IDEALIZARE A STĂRII
GAZOASE A SUBSTANȚELOR, ȘI SE PRETEAZĂ LA ANALIZA CU MIJLOACELE 
MECANICII STATISTICE.

GAZUL PERFECT NU ARE VISCOZITATE, PROPRIETĂȚILE SALE NU DEPIND DE PRESIUNE SAU 

TEMPERATURĂ ȘI NU SE LICHEFIAZĂ.

LITERATURA DE SPECIALITATE DEOSEBEȘTE, ÎN PRINCIPIU, TREI TIPURI ALE MODELULUI

GAZULUI PERFECT: GAZUL BOLTZMANN, GAZUL BOSE ȘI GAZUL FERMI. ACESTE MODELE SUNT
PARTICULARIZATE ȘI TRATATE DIFERIT, FIE ÎN CADRUL MECANICII STATISTICE CLASICE, FIE ÎN
CADRUL MECANICII STATISTICE CUANTICE. PRIN APLICAREA ASUPRA ACESTOR MODELE A
METODELOR STATISTICII MAXWELL-BOLTZMANN, BOSE-EINSTEIN SAU FERMI-DIRAC, SE
REGĂSESC LEGILE TERMODINAMICII ȘI SE POT EXPLICA O SERIE DE PROPRIETĂȚI FIZICE ALE
MATERIEI.

COMPORTAREA GAZULUI PERFECT ESTE FOARTE ASEMĂNĂTOARE CU A GAZULUI IDEAL, CARE

ÎNSĂ ESTE DEFINIT ÎN MOD DIFERIT DE GAZUL PERFECT. ACEASTĂ COMPORTARE
ASEMĂNĂTOARE POATE DUCE LA CONFUNDAREA ACESTOR DOUĂ NOȚIUNI, CHIAR ÎN LUCRĂRI
PRESTIGIOASE MAI ALES CĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL APLICAȚIILOR TEHNICE FAPTUL CĂ
SUNT DEFINITE DIFERIT ADESEA NU DERANJEAZĂ.

ÎN AFARĂ DE MODELUL GAZULUI PERFECT ȘI MODELUL GAZULUI IDEAL, ÎN FIZICĂ ȘI TEHNICĂ

 SE MAI SE MAI FOLOSESC MODELELE GAZULUI SEMIPERFECT ȘI CEL AL GAZULUI REAL.
• MODELUL GAZULUI PERFECT POSTULEAZĂ URMĂTOARELE DESPRE STRUCTURA ȘI DINAMICA
PARTICULELOR GAZULUI PERFECT:[7]
• A) GAZUL PERFECT CONSTĂ DINTR-UN NUMĂR FOARTE MARE DE PARTICULE, IDENTICE, CU
ACEEAȘI MASĂ {\DISPLAYSTYLE M_{0}\,}, NUMITE CONVENȚIONAL ÎN CONTINUARE MOLECULE.
NUMĂRUL ACESTOR MOLECULE ÎNTR-UN VOLUM DE DIMENSIUNI MICROSCOPICE ESTE
SUFICIENT DE MARE PENTRU A PERMITE FOLOSIREA METODELOR DE ANALIZĂ STATISTICĂ.
• B) VOLUMUL FIECĂREI MOLECULE ESTE CONSIDERAT AȘA DE MIC ÎNCÂT ELE POT FI IDEALIZATE
CA PUNCTE MATERIALE (COVOLUMUL ESTE ZERO).
• C) MIȘCAREA FIECĂREI MOLECULE ARE LOC ÎN CONFORMITATE CU LEGILE 
MECANICII NEWTONIENE. ÎN ANSAMBLU MOLECULELE AU O MIȘCARE DEZORDONATĂ,
NEEXISTÂND NICIO DIRECȚIE PRIVILEGIATĂ.
• D) ÎNTRE MOLECULE AU LOC CIOCNIRI PERFECT ELASTICE. PROCESUL PROPRIU-ZIS DE
INTERACȚIUNE ÎNTRE MOLECULE ÎN TIMPUL CIOCNIRII ESTE IGNORAT. ÎNTRE CIOCNIRI (RELATIV
RARE DATORITĂ DIMENSIUNILOR LOR FOARTE MICI) SE CONSIDERĂ CĂ MOLECULA ARE O
MIȘCARE RECTILINIE UNIFORMĂ.
 POSTULATELE DE MAI SUS SUNT ÎNDEPLINITE RELATIV BINE DE GAZELE AFLATE LA
PRESIUNI MICI. DATELE EXPERIMENTALE ARATĂ BUNA CONCORDANȚĂ CU
REALITATEA LA PRESIUNI SUB 5×106 PA ȘI TEMPERATURI MULT SUPERIOARE CELEI
CRITICE.[7] VERIFICAREA EXPERIMENTALĂ A CONCORDANȚEI DINTRE PREMISELE
GAZULUI PERFECT ȘI COMPORTAMENTUL GAZELOR REALE A FOST FĂCUTĂ PRINTR-O
SERIE DE EXPERIENȚE DIN DOMENIUL FIZICII MOLECULARE. ASTFEL, O PRIMĂ
VERIFICARE CALITATIVĂ DIRECTĂ A MIȘCĂRII RECTILINII ȘI A EXISTENȚEI HAOSULUI
MOLECULAR (A MIȘCĂRII TERMICE) A FOST REALIZATĂ ÎN 1911 DE CĂTRE 
LOUIS DUNOYER PRIN EXPERIMENTUL CARE ÎI POARTĂ NUMELE[8]. O DOVADĂ
INDIRECTĂ A MIȘCĂRII COMPLET DEZORDONATE A MOLECULELOR UNUI GAZ AFLAT
ÎN STARE DE ECHILIBRU TERMIC O REPREZINTĂ MIȘCAREA BROWNIANĂ CUNOSCUTĂ
ÎNCĂ DIN 1827 ȘI EXPLICATĂ DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV DE CĂTRE 
ALBERT EINSTEIN ÎN 1905 PRIN EFECTUL CIOCNIRILOR ÎNTÂMPLĂTOARE DINTRE
MOLECULELE UNUI FLUID [9]. ÎN 1920, OTTO STERN IMAGINEAZĂ ȘI REALIZEAZĂ UN 
EXPERIMENTPENTRU DETERMINAREA VITEZEI MOLECULELOR CARE A PERMIS PE
LÂNGĂ DETERMINAREA CANTITATIVĂ A VITEZEI MEDII ȘI O APRECIERE CALITATIVĂ
A DISTRIBUȚIEI MOLECULELOR DUPĂ VITEZĂ [10][11]. LA PROPUNEREA LUI STERN, ÎN 
1927[12], COSTA, SMITH ȘI COMPTON EFECTUEAZĂ UN ALT EXPERIMENT PRIN CARE SE
CONFIRMA VALABILITATEA LEGII DE DISTRIBUȚIE A LUI MAXWELL [13]. DEZVOLTAREA
TEHNICII ȘI INGINERIEI SISTEMELOR DE MĂSURARE A FĂCUT POSIBIL ÎN 1955 CA
MILLER ȘI KUSCH SĂ REIA IDEEA LUI STERN ȘI SĂ FACĂ O VERIFICARE
EXPERIMENTALĂ DE ÎNALTĂ PRECIZIE A VALABILITĂȚII DISTRIBUȚIEI LUI MAXWELL.
REZULTATELE ACESTOR EXPERIENȚE AU ARĂTAT CĂ TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ
A GAZULUI PERFECT ÎN FORMA ELABORATĂ DE CLAUSIUS, MAXWELL ȘI BOLTZMANN
 DESCRIU CU PRECIZIE FOARTE BUNĂ COMPORTAMENTUL GAZELOR REALE ÎN
ANUMITE CONDIȚII FIZICE[14].
• CU TOATE CĂ DISTRIBUȚIA LUI MAXWELL A VITEZELOR MOLECULELOR UNUI GAZ PERFECT
CONCORDĂ REMARCABIL CU CONSTATĂRILE EXPERIMENTALE FĂCUTE PENTRU CONDIȚII
FIZICE OBIȘNUITE, EA NU MAI ESTE VALABILĂ LA DENSITĂȚI MARI (CEEA CE CORESPUNDE
FIE UNOR PRESIUNI MARI, FIE UNOR TEMPERATURI EXTREM DE SCĂZUTE), CÂND
IPOTEZELE TEORIEI CINETICE CLASICE NU MAI SUNT VALABILE. PENTRU ACESTE DOMENII,
DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI GAZULUI SE POATE FACE FOLOSIND DISTRIBUȚIILE DE
VITEZĂ BAZATE PE PRINCIPIILE MECANICII CUANTICE, ADICĂ DISTRIBUȚIILE FERMI-DIRAC
ȘI BOSE-EINSTEIN. DISTRIBUȚIILE CUANTICE CONCORDĂ BINE CU DISTRIBUȚIA LUI
MAXWELL ÎN DOMENIUL CLASIC (ADICĂ PENTRU DENSITĂȚI MICI ALE GAZULUI) ȘI
CONCORDĂ CU EXPERIENȚA ACOLO UNDE DISTRIBUȚIA CLASICĂ NU MAI ESTE VALABILĂ.
• DATORITĂ ACESTUI ASPECT, SE DEOSEBESC ÎN PRINCIPAL TREI VARIANTE
DE GAZ PERFECT. PRIMUL MODEL ESTE CEL CLASIC, SAU GAZUL PERFECT
MAXWELL-BOLTZMANN ȘI DOUĂ GAZE PERFECTE CUANTICE: GAZUL
FERMI RESPECTIV GAZUL BOSE. PENTRU FIECARE DIN ACESTE MODELE,
POSTULATELE ENUNȚATE MAI SUS SUNT VALABILE, DIFERENȚA DINTRE ELE
CONSTÂND ÎN DISTRIBUȚIA VITEZELOR PARTICULELOR ASOCIATĂ.
MODELELE CUANTICE AU UN GRAD MARE DE GENERALITATE ÎN SENSUL
CĂ, PRIN TRECEREA LA LIMITĂ PENTRU CAZUL CLASIC, ELE SE REDUC LA
MODELUL GAZULUI PERFECT CLASIC.
 GAZ PERFECT CLASIC
• UN GAZ PERFECT CLASIC, NUMIT ȘI GAZ BOLTZMANN-MAXWELL ESTE UN
MODEL AL GAZULUI LA CARE SUNT ÎNDEPLINITE POSTULATELE GAZULUI
PERFECT ȘI MIȘCAREA MOLECULELOR PUNCTUALE SE SUPUN EXCLUSIV
LEGILOR MECANICII NEWTONIENE. PORNIND DE LA LEGILE DINAMICII CARE
GUVERNEAZĂ MIȘCAREA MOLECULELOR, PRIN FOLOSIREA UNOR METODE
MATEMATICE DE MEDIERE STATISTICĂ A PARAMETRILOR CINEMATICI ȘI
DINAMICI (VITEZĂ, IMPULS, FORȚĂ, ENERGIE CINETICĂ, ETC) AI MOLECULELOR,
SE DEDUC LEGILE TERMODINAMICII GAZULUI IDEAL. STUDIUL GAZULUI
PERFECT CLASIC A FOST DEZVOLTAT DE CĂTRE LUDWIG BOLTZMANN ÎN CADRUL
TEORIEI CINETICE A GAZELOR.
• RELAȚIILE MATEMATICE PE CARE ACEASTĂ TEORIE O STABILEȘTE EXPLICĂ ÎN
MARE MĂSURĂ LEGĂTURA DINTRE PARAMETRI MACROSCOPICI (PRESIUNE,
TEMPERATURĂ, ENERGIE INTERNĂ, ETC.) AI UNUI SISTEM TERMODINAMIC
FORMAT DINTR-UN GAZ IDEAL ȘI PARAMETRI MICROSCOPICI AI
CONSTITUENȚILOR GAZULUI (MASA MOLECULEI, VITEZA MEDIE, ENERGIA
CINETICĂ MEDIE, ETC.) MODELUL GAZULUI PERFECT CLASIC NU ȚINE CONT DE
EFECTE RELATIVISTE SAU DE CARACTERUL CUANTIC AL PARTICULELOR
CONSTITUENTE. ACEST ASPECT LIMITEAZĂ APLICABILITATEA MODELULUI, ÎN
SENSUL CĂ REZULTATELE TEORIEI CINETICE A GAZULUI IDEAL NU MAI SUNT ÎN
CONCORDANȚĂ CU OBSERVAȚIILE EMPIRICE PENTRU DOMENII DE TEMPERATURI
FOARTE JOASE SAU FOARTE ÎNALTE ȘI NICI PENTRU PRESIUNI FOARTE MARI. DE
ASEMENEA, MODELUL NU POATE FI APLICAT SISTEMELOR DE PARTICULE LA CARE
EFECTELE CUANTICE SUNT SEMNIFICATIVE (ELECTRONI, FOTONI, ETC.).
 ECUAȚIA TERMICĂ DE STARE A GAZULUI
PERFECT
• FIE UN NUMĂR MARE N DE MOLECULE AFLATE ÎNTR-O INCINTĂ CUBICĂ CU
LATURA L, CU PEREȚI PERFECT ELASTICI, ÎN CARE SUNT ÎNDEPLINITE PREMISELE
DE MAI SUS. MACROSCOPIC, SISTEMUL ESTE ÎN ECHILIBRU TERMODINAMIC LA
TEMPERATURA  T. MICROSCOPIC, ESTE ÎNTR-O STARE STAȚIONARĂ. CONFORM 
LEGII LUI PASCAL PRESIUNEA ESTE ACEEAȘI PE TOATE FEȚELE CUBULUI.
ENERGIA U A SISTEMULUI ESTE CONSTANTĂ, IAR ENERGIA EPSILON  A UNEI
MOLECULE VARIAZĂ ALEATORIU ÎN URMA CIOCNIRILOR, ÎNSĂ STATISTIC
ENERGIA SA MEDIE ESTE:
INTERPRETAREA STATISTICĂ A
TEMPERATURII
 CAPACITĂȚILE TERMICE ALE GAZULUI
PERFECT

În teoria gazului perfect fiecare moleculă considerată punctuală se poate mișca în trei direcții
(corespunzătoare celor trei dimensiuni ale spațiului), deci are i=3 grade de libertate.

Teoria poate fi extinsă și pentru molecule care nu sunt considerate punctuale, de exemplu cele
biatomice, reprezentate ca niște haltere.

În acest caz, molecula, în afară de cele trei posibilități de translație are și trei posibilități de rotație, însă
cea din jurul axei care unește cei doi atomi nu este percepută drept schimbare de poziție, astfel că se consideră
că molecula are i=5 grade de libertate.
 AMESTECURI DE GAZE PERFECTE
• ÎN PRACTICĂ, AGENȚII TERMICI GAZOȘI SUNT AMESTECURI ÎN DIVERSE PROPORȚII ALE UNOR
SPECII DIFERITE DE GAZE; DE EXEMPLU AERUL ATMOSFERIC, GAZELE DE ARDERE, GAZUL DE
FURNAL. ÎN ANUMITE CONDIȚII FIZICE DE TEMPERATURĂ ȘI PRESIUNE AMESTECURILE DE GAZE
AU UN COMPORTAMENT FOARTE APROPIAT DE CEL AL GAZULUI PERFECT. TERMODINAMICA
STUDIAZĂ AMESTECURILE DE GAZE ÎN IPOTEZA CĂ ÎNTRE COMPONENȚI NU EXISTĂ REACȚII
CHIMICE, PRIN URMARE COMPOZIȚIA AMESTECULUI ESTE CONSIDERATĂ CONSTANTĂ.
AMESTECURILE DE GAZE PERFECTE SE POT DEFINI DIFERIT ÎN BAZA A DOUĂ IPOTEZE:[19]
• COMPONENTELE AMESTECULUI SUNT RĂSPÂNDIȚI ÎN ÎNTREGUL VOLUM, ADICĂ FIECARE GAZ
OCUPĂ ACELAȘI VOLUM ȘI ARE ACEEAȘI TEMPERATURĂ CA ȘI AMESTECUL, DAR PRESIUNILE
PARȚIALE ALE COMPONENȚILOR SUNT DIFERITE;[19]
• GAZELE COMPONENTE SE CONSIDERĂ SEPARATE PRIN INTERMEDIUL UNOR PEREȚI
NEPERMEABILI IMAGINARE, FIECARE AVÂND ACEEAȘI PRESIUNE ȘI TEMPERATURĂ CA ȘI
AMESTECUL DAR VOLUMELE PARȚIALE ALE COMPONENȚILOR SUNT DIFERITE.[19]
• CELE DOUĂ IPOTEZE CONDUC LA ACELEAȘI REZULTATE, LEGĂTURA ÎNTRE
PARAMETRUL AMESTECULUI ȘI CEL AL COMPONENTELOR ESTE DAT ÎN
CONDIȚIILE PRIMEI IPOTEZE DE LEGEA LUI DALTON CARE AFIRMĂ CĂ ÎNTR-UN
AMESTEC DE GAZE FIECARE GAZ CE INTRĂ ÎN COMPONENȚA AMESTECULUI SE
RĂSPÂNDEȘTE UNIFORM ÎN ÎNTREGUL VOLUM OCUPAT DE AMESTEC, IAR
PRESIUNEA TOTALĂ ESTE EGALĂ CU SUMA PRESIUNILOR PARȚIALE ALE
GAZELOR COMPONENTE. .. ÎN IPOTEZA A DOUA, LEGĂTURA ESTE
DATĂ DE LEGEA LUI AMAGAT, CONFORM CĂRUIA VOLUMUL OCUPAT DE UN
AMESTEC DE GAZ ESTE EGAL CU SUMA VOLUMELOR PARȚIALE OCUPATE DE
GAZELE COMPONENTE, CONSIDERATE LA PRESIUNEA ȘI TEMPERATURA
AMESTECULUI:
VERIFICAREA LEGII LUI DALTON
VERIFICAREA LEGII LUI AMAGAT
GAZUL SEMIPERFECT
 GAZ PERFECT BOSE
• UN GAZ PERFECT BOSE ESTE UN GAZ FORMAT DIN PARTICULE CU SPINII ÎNTREGI,
NUMITE BOSONI, AFLATE ÎN STARE DE ECHILIBRU TERMODINAMIC ȘI CARE SE
SUPUN LEGILOR STATISTICII BOSE-EINSTEIN DIN CADRUL MECANICII STATISTICE
CUANTICE[22]. GAZUL PERFECT BOSE ÎN STATISTICA CUANTICĂ, ESTE CONSIDERAT
CA FIIND FORMAT DIN MOLECULE PUNCTIFORME, ENERGIA LUI SE REDUCE
ASTFEL LA FORMA TRANSLAȚIONALĂ[23][22]. UTILIZÂND FUNCȚIA DE DISTRIBUȚIE
BOSE-EINSTEIN

• APLICÂND APARATUL MATEMATIC PROPRIU STATISTICI CUANTICE SE DEDUC

ENERGIA GAZULUI PERFECT, ECUAȚIA DE STARE TERMICĂ, RESPECTIV EXPRESIA
ORICĂRUI ALT PARAMETRU DE STARE MACROSCOPIC.
ECUAȚIA TERMICĂ DE STARE A GAZULUI PERFECT BOSE
• DIN ACEASTĂ RELAȚIE REZULTĂ CĂ DEGENERAREA GAZULUI ESTE MAI PRONUNȚATĂ PENTRU
PARTICULE DE MASĂ MICĂ, LA TEMPERATURI JOASE ȘI LA VOLUME MICI, ADICĂ LA PRESIUNI RIDICATE.
ÎN GENERAL, PENTRU CELE MAI MULTE GAZE FACTORUL {\DISPLAYSTYLE \SCRIPTSTYLE {\FRAC {1}
{B}}\APPROX 10^{-5}}[22] LA TEMPERATURA ȘI PRESIUNEA ORDINARĂ. ABATERILE LOR DE LA
COMPORTAREA IDEALĂ, DATORATĂ DEGENERĂRII SUNT CU MULT MAI MICI DECÂT ABATERILE
DATORATE FORȚELOR INTERMOLECULARE ȘI DECI NU POT FI OBSERVATE[25].
• EFECTUL DEGENERĂRII POATE FI OBSERVAT ÎN CAZUL HELIULUI CARE ARE O PONDERE MOLECULARĂ
REDUSĂ, PUNCT DE FIERBERE COBORÂT (-4,2 K); LA PRESIUNEA ATMOSFERICĂ, REZULTĂ PENTRU
HELIU {\DISPLAYSTYLE \SCRIPTSTYLE {\FRAC {1}{B}}=0,134}, VALOARE SUFICIENT DE MARE PENTRU CA
ABATEREA DE LA COMPORTAREA CLASICĂ SĂ FIE SESIZABILĂ[25][22].
• PRESIUNEA ȘI ENERGIA UNUI GAZ BOSE SUNT MAI MICI DECÂT ALE UNUI GAZ PERFECT CLASIC
(BOLTZMANN), LA ACEEAȘI TEMPERATURĂ ȘI ACELAȘI VOLUM [25]. ACESTE PROPRIETĂȚI POT FI
OBSERVATE DIRECT DIN EXPRESIA PRESIUNII ȘI A ENERGIEI, ELE FIIND CONSECINȚE ALE FORMEI
PARTICULARE A FUNCȚIEI DE DISTRIBUȚIE. PENTRU NIVELE DE ENERGIE RIDICATE, UNITATEA POATE FI
NEGLIJATĂ ÎN COMPARAȚIE CU {\DISPLAYSTYLE \SCRIPTSTYLE BE^{\FRAC {\EPSILON }{KT}}} ȘI
NUMĂRUL MOLECULELOR CU ENERGII CUPRINSE ÎNTR-UN DOMENIU ESTE IDENTIC CU CEL DIN
MECANICA STATISTICĂ CLASICĂ[22]. PENTRU STĂRI DE ENERGIE MAI COBORÂTE, PREZENȚA
TERMENULUI -1 LA NUMITORUL FUNCȚIEI DE DISTRIBUȚIE MĂREȘTE NUMĂRUL DE MOLECULE DIN
GAZUL BOSE PENTRU ACELAȘI DOMENIU ENERGETIC FAȚĂ DE CAZUL CLASIC[25]. CEL MAI IMPORTANT
EFECT AL STATISTICII BOSE-EINSTEIN ÎN CAZUL GAZULUI PERFECT, CONSTĂ ÎN SUPRAPOPULAREA
NIVELELOR DE ENERGII JOASE. LA TEMPERATURI FOARTE SCĂZUTE ȘI PRESIUNI MARI ARE LOC O
DEGENERARE EXTREMĂ A GAZULUI ÎN URMA CĂRUIA SE PRODUCE O CONDENSARE A GAZULUI CARE
NU SE DATOREAZĂ ACȚIUNII FORȚELOR INTERMOLECULARE[25], FENOMEN CUNOSCUT SUB DENUMIREA
DE CONDENSARE EINSTEIN, IAR GAZUL AFLAT ÎNTR-O ASEMENEA STARE ENERGETICĂ SE NUMEȘTE
CONDENSATUL LUI EINSTEIN.
ECUAȚIA TERMICĂ DE STARE A GAZULUI PERFECT FERMI
ENERGIE FERMI
TRANSFORMĂRILE SIMPLE ALE GAZULUI PERFECT
MĂRIMI FIZICE ALE AMESTECURILOR DE GAZE PERFECTE
• GAZUL IDEAL ESTE UN MODEL TEORETIC DE GAZ, CARACTERIZAT PRINTR-O
ECUAȚIE DE STARE SIMPLĂ DIN PUNCT DE VEDERE MATEMATIC. NICIUN 
GAZ REAL NU SE COMPORTĂ EXACT AȘA.[1] MODELUL GAZULUI IDEAL ESTE
FOLOSIT DE INGINERII CARE LUCREAZĂ CU GAZE DEOARECE ESTE SIMPLU ȘI
APROXIMEAZĂ BINE PE UN DOMENIU LARG AL PARAMETRILOR COMPORTAREA
GAZELOR ÎN TIMPUL TRANSFORMĂRILOR TERMODINAMICE.[2]
• COMPORTAREA GAZULUI IDEAL ESTE FOARTE ASEMĂNĂTOARE CU A 
GAZULUI PERFECT, CARE ÎNSĂ ESTE DEFINIT ÎN MOD DIFERIT DE GAZUL IDEAL.
ACEASTĂ COMPORTARE ASEMĂNĂTOARE POATE DUCE LA CONFUNDAREA
ACESTOR DOUĂ NOȚIUNI, CHIAR ÎN LUCRĂRI PRESTIGIOASE, MAI ALES CĂ DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL APLICAȚIILOR TEHNICE, FAPTUL CĂ SUNT DEFINITE
DIFERIT ADESEA NU DERANJEAZĂ.
• GAZUL REAL ESTE O EXPRESIE PRIN CARE ÎN TERMODINAMICĂSE PRECIZEAZĂ EXPLICIT CĂ MODELUL
MATEMATIC SE REFERĂ LA GAZE A CĂROR COMPORTARE NU POATE FI DESCRISĂ SATISFĂCĂTOR DE LEGILE 
GAZULUI IDEAL. ABATEREA DE LA IDEALITATE SE DATOREAZĂ ACȚIUNII FORȚELOR INTERMOLECULARE ȘI
VOLUMULUI PROPRIU AL MOLECULELOR, ELEMENTE NEGLIJATE SAU PRESUPUSE NEGLIJABILE DE
MODELUL GAZULUI IDEAL. ABATEREA DE LA COMPORTAMENTUL GAZULUI IDEAL SE POATE EXPRIMA
CANTITATIV PRIN COEFICIENTUL DENUMIT FACTOR DE COMPRESIBILITATE.
• MODELELE MATEMATICE (ECUAȚIILE DE STARE) ALE ACESTOR GAZE IAU ÎN CONSIDERARE, DE LA CAZ LA
CAZ:[1]
• FENOMENELE DE COMPRESIBILITATE;
• VARIAȚIA CAPACITĂȚILOR TERMICE MASICE CU PARAMETRII SISTEMULUI TERMODINAMIC;
• FORȚELE VAN DER WAALS;
• TRANFORMĂRILE TERMODINAMICE ÎN CONDIȚII DE NON-ECHILIBRU TERMODINAMIC;
• ASPECTE ALE DISOCIERII MOLECULARE ȘI ALE ECHILILIBRULUI REACȚIILOR CHIMICE.
• SE CUNOSC SUTE DE ECUAȚII TERMICE DE STARE, APLICABILE PENTRU ANUMITE CATEGORII DE GAZE ȘI
DOMENII DE TEMPERATURĂ ȘI PRESIUNE
• TITLUL MENȚIONAT MAI SUS E MAI POTRIVIT DEOARECE ARTICOLUL SE REFERĂ LA
ASPECTE TERMODINAMIC STATISTICE: STATISTICA CLASICĂ BOLTZMANN ȘI
STATISTICILE CUANTICE FERMI-DIRAC ȘI BOSE-EINSTEIN.--HLFHJWLRDGLSP (
DISCUȚIE) 20 IULIE 2010 14:34 (EEST)
• ACEST ARTICOL A FOST CREAT ÎN INTENȚIA DE A TRATA NOȚIUNEA DE „GAZ
PERFECT”, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TERMODINAMICII. DACĂ CONSIDERAȚI CĂ
O PARTE A CONȚINUTULUI POATE FACE OBIECTUL ALTUI ARTICOL O PUTEȚI
SEPARA, DAR NU LA TITLUL PROPUS MAI SUS, EXPRESIA NEFIIND CONSACRATĂ. AM
SENZAȚIA CĂ PROPUNEREA DV. ARE SCOP DOAR DISCREDITAREA TITLULUI, CU
CARE NU SUNTEȚI DE ACORD. SPER CĂ NU LUPTAȚI SĂ LIMITAȚI TERMODINAMICA
LA TERMODINAMICA CHIMICĂ. --TURBOJET 20 IULIE 2010 16:24 (EEST)
• PARTICULELE GAZULUI PERFECT SUNT PAR EXCELLENCE „INDEPENDENTE”, DE’ N-AR FI AȘA
NICI GAZUL PERFECT NU AR MAI FI „PERFECT”. ARTICOLUL ARE CA OBIECT MODELUL FIZIC AL
GAZULUI PERFECT ÎN CARE SE EVIDENȚIAZĂ CELE TREI VARIANTE PRINCIPALE:GAZELE
FORMATE DIN BOLTZONI, FERMIONI ȘI BOZONI. DACĂ ÎN CAZUL GAZULUI CLASIC (DE
BOLTZONI) TRATAREA PARȚIALĂ ESTE POSIBILĂ PE CALE PUR TERMODINAMICĂ, ÎN CAZUL
GAZULUI FERMI SAU BOSE NUMAI TRATAREA STATISTICĂ POATE CONDUCE LA STABILIREA
FORMELOR ECUAȚIEI DE STARE TERMICĂ ȘI CALORICĂ (ENERGETICĂ) DECI, CÂND PREZENTĂM
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ACESTOR GAZE NU PUTEM FACE ABSTRACȚIE DE
METODELE MATEMATICE CARE CONDUC LA ACESTEA. NU, NU TREBUIE SEPARATE PĂRȚI, CI
TREBUIE SCRISE ARTICOLE SEPARATE CU SUBIECTE PRECUM: MECANICĂ STATISTICĂ
MAXWELL-BOLTZMANN, MECANICĂ STATISTICĂ BOSE-EINSTEIN, MECANICĂ STATISTICĂ FERMI-
DIRAC, APOI CA APLICAȚII ALE ACESTORA: GAZUL PERFECT CLASIC, GAZUL BOSE, GAZUL FERMI
ȘI MULTE ALTE APLICAȚII ALE STATISTICII CLASICE ȘI CUANTICE; CAM AȘA SE PROCEDEAZĂ LA
CELELATE WIKIPEDII. ÎN ACEST ARTICOL NICI VORBĂ SĂ FIE DESCRISE METODELE GENERALE
SAU PARTICULARE ALE STATISTICILOR, DUPĂ CUM PUTEȚI OBSERVA, SE PREZINTĂ DESTUL DE
SINTETIC REZULTATELE METODELOR PENTRU CELE TREI TIPURI DE GAZE PERFECTE.
• ÎN CHESTIUNEA DESCRIERII COMPORTAMENTULUI GAZELOR PERFECTE ESTE IMPOSIBILĂ
SEPARAREA NETĂ DINTRE TRATAREA MACROSCOPICĂ (ADICĂ TERMODINAMICĂ) ȘI CEA
MICROSCOPICĂ (STATISTICĂ) FIINDCĂ AM OCOLI CHIAR ESENȚA MODELULUI: ACEEA A LEGĂTURII
CAUZALE DINTRE LEGILE MACROSCOPICE ȘI CELE MICROSCOPICE ALE MIȘCĂRII ANSAMBLULUI DE
PARTICULE CONSTITUENTE ALE SISTEMULUI TERMODINAMIC, ADICĂ TOCMAI RAȚIUNEA PENTRU
CARE A FOST CONCEPUT DE CĂTRE PĂRINȚII TEORIE CINETICO-MOLECULARE--ZOLTAN(DISCUȚIE) 20
IULIE 2010 19:28 (EEST).DENUMIREA DE GAZ PENTRU SUBIECTUL ACESTUI ARTICOL E IMPROPRIE, IN
ACEST SENS A SE VEDEA EXPRESIA GAZ ELECTRONIC CARE NU SE REFERĂ LA UN GAZ PROPRIU-ZIS.
ASTFEL DENUMIREA ALTERNATIVĂ PROPUSĂ MAI SUS E PERFECT CORESPUNZĂTOARE ȘI E
INTÂLNITĂ ÎN LUCRĂRILE DE FIZICĂ STATISTICĂ.--HLFHJWLRDGLSP (DISCUȚIE) 21 IULIE 2010 22:10
(EEST)DE CE ESTE IMPROPRIE? CINE SPUNE CĂ UN GAZ ELECTRONIC SAU PROTONIC AR FI UN GAZ
ADEVĂRAT? DE UNDE REZULTĂ CĂ GAZUL PERFECT SAU IDEAL AR FI UN GAZ PROPRIU-ZIS? NU
CUMVA VORBIM DE UN MODEL TEORETIC? ESTE ADEVĂRAT CĂ STATISTICA PARTICULELOR
INDEPENDENTE E UN CAPITOL APARTE ÎN MECANICA STATISTICĂ (ȘI ÎNCĂ UNA FOARTE IMPORTANTĂ),
DAR SUBIECTUL ACESTUI ARTICOL NU ESTE METODA STATISTICĂ. DACĂ DORIȚI SĂ DEZVOLTAȚI
SUBIECTE DIN DOMENIUL MECANICII STATISTICE SUNTEȚI BINEVENIT ÎN „GAȘCĂ”, PERSONAL, VĂ
ASIGUR DE TOT SPRIJINUL MEU.--ZOLTAN (DISCUŢIE) 21 IULIE 2010 23:15 (EEST)
• PENTRU UTILIZATOR:[Link] : MOISIL, CITAT ÎN TEXT CA SURSĂ DECLARĂ TEXTUAL CĂ CELE
PATRU PUNCTE A), B), C), D) SUNT „POSTULATE”. DV. DECLARAȚI CĂ SUNT „IPOTEZE” AFIRMÂND CĂ ESTE
O CHESTIUNE VERIFICABILĂ, DAR NU SPUNEȚI CARE SURSĂ SPUNE ASTA. DEOARECE CUVÂNTUL
„POSTULAT” ESTE SPUS CHIAR DE SURSA CITATĂ NU AVEȚI NICIUN DREPT SĂ-L ÎNLOCUIȚI CU ALT
TERMEN. EVENTUAL PUTEȚI PUNE UN TEXT GEN „POSTULATE (REF EXISTENTĂ), DESPRE CARE ALȚII
AFIRMĂ CĂ AR FI DOAR «IPOTEZE» (REF DV.)” ȘI SĂ VEDEM DACĂ CEILALȚI CARE LUCREAZĂ LA
ARTICOL ACCEPTĂ SURSA PROPUSĂ DE DV. CUM AȚI PUS, FĂRĂ SURSĂ, ESTE CERCETARE ORIGINALĂ , IAR
CUM AȚI REVENIT, FĂRĂ JUSTIFICARE, ESTE VANDALISM. MAI BINE AȚI LĂSA RĂZBOIUL ȘI AȚI SCRIE
PROPRIILE DV. ARTICOLE, BAZATE PE DOCUMENTAȚIA DE CARE DISPUNEȚI, ABORDÂND DIVERSE
SUBIECTE DIN CHIMIA FIZICĂ, CĂ SUNT O DROAIE. PE SCURT: N-O SĂ ÎNVĂȚĂM NOI FIZICA DIN CĂRȚILE
LUI MURGULESCU. EVENTUAL CHIMIA. --TURBOJET 20 IULIE 2010 20:40 (EEST)
• SURSA CITATĂ NU FOLOSEȘTE CUVANTUL "POSTULAT", CI VERBUL A POSTULA. SUNT PUȚINE ENUNȚURI
CU DENUMIREA EXPLICITĂ DE POSTULAT (V. POSTULATUL LUI EUCLID, POSTULATELE LUI BOHR,
POSTULATELE LUI EINSTEIN) AȘADAR SĂ NU SCOATEM POSTULATE DE UNDE NU SUNT INTERPRETÂND
ERONAT SURSA. PRESUPUNÎND CĂ CELE PATRU ENUNȚURI (CERINȚE) AR FI POSTULATE, INTREBAREA
IMEDIATĂ AR FI CINE LE-A DENUMIT EXPRES POSTULATE ȘI CÂND.--[Link] (DISCUȚIE) 19 AUGUST
2010 14:12 (EEST)
• ACELORA CARE TRATEAZĂ GAZUL PRIN PRISMA TEORIEI CINETICO-
MOLECULARE ȘI NU CONFUNDĂ DENUMIREA CU CEA A GAZULUI IDEAL.
CEILALȚI TREBUIE LĂSAȚI SĂ SE LĂMUREASCĂ. LA GAZUL PERFECT N-ARE CE
CĂUTA NOȚIUNEA DE CAPACITATE TERMICĂ MEDIE PE INTERVAL, IAR LA GAZUL
IDEAL TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ, NOȚIUNI CARE SUNT CARACTERISTICE
ȘI INCOMPATIBILE. --TURBOJET22 IULIE 2010 01:00 (EEST)PROPUN SĂ PUNEM
PUNCT ACESTEI DISCUȚII: PREA PUȚIN MĂ INTERESEAZĂ PROBLEMA IW.-URILOR
PENTRU ACEST SUBIECT, CÂTĂ VREME COLEGII NOȘTRII DE LA ALTE WIKIPEDII
NU AU SESIZAT DIFERENȚA CONCEPTUALĂ DINTRE CELE DOUĂ MODELE.
TURBOJET ESTE PRIMUL CARE PUNE ACEASTĂ PROBLEMĂ ÎNTR-UN MOD CÂT SE
POATE DE LOGIC ȘI FIRESC. VREAU SĂ DEZVOLT PUȚIN CHESTIUNEA DIFERENȚEI
ȘI A ECHIVALENȚEI PARȚIALE DINTRE MODELUL GAZULUI IDEAL ȘI AL GAZULUI
PERFECT PENTRU A NU LĂSA IMPRESIA EXISTENȚEI UNEI CONFUZII.
• ESTE VORBA ÎN PRIMUL RÂND DE DIFERENȚA DE PERSPECTIVĂ ÎN CE PRIVEȘTE
ABORDAREA PROBLEMATICII COMPORTĂRII GAZELOR. DIN PUNCT DE VEDERE
ISTORIC, AU FOST MAI ÎNTÂI LEGILE GAZELOR (GAY-LUSSAC, DALTON, BOYLE-
MARIOTTE) DESCOPERITE PE CALE EMPIRICĂ ÎNTR-O PERIOADĂ ÎN CARE NICI NU SE
PUNEA PROBLEMA STRUCTURII ATOMICE A SUBSTANȚEI, LEGI CARE ERAU
CONSIDERATE VALABILE ÎN ORICE CONDIȚII FIZICE ȘI PENTRU ORICE VARIETATE DE
GAZ. ODATĂ CU DEZVOLTAREA TERMODINAMICII S-AU CONTURAT CONCEPTELE DE
PARAMETRII ȘI FUNCȚII DE STARE ȘI MULȚUMITĂ LUI CLAPEYRON ȘI MENDELEEV
CELE TREI LEGI SIMPLE AU FOST UNIFICATE ÎN CEEA CE SE NUMEȘTE ASTĂZI ECUAȚIA
TERMICĂ DE STARE, DIN CARE, PRIN IMPUNEREA CONSTANȚEI PENTRU UNUL DIN
PARAMETRII, SE DEDUC LEGILE TRANSFORMĂRILOR SIMPLE. MODELUL GAZULUI
IDEAL A FOST „POSTULAT”(„DEFINIT”, „ENUNȚAT”, „AFIRMAT”, ETC.- NU ARE
IMPORTANȚĂ DENUMIREA MODALITĂȚII PRIN CARE A FOST INTRODUSĂ ÎN TEORIE),
PENTRU A AVEA UN OBIECT TEORETIC AL CERCETĂRILOR VIITOARE.
• S-A „AFIRMAT” CĂ UN GAZ IDEAL ESTE GAZUL CARE ÎN ORICE CONDIȚII SE
SUPUNE LEGILOR SIMPLE ALE GAZELOR, ADICĂ PENTRU ORICE STARE
TERMODINAMICĂ ESTE VALABILĂ ECUAȚIA TERMICĂ DE
STARE: {\DISPLAYSTYLE \SCRIPTSTYLE PV=\NU RT}. A FOST VORBA DE
EXTRAPOLAREA DOMENIULUI DE TEMPERATURĂ ȘI PRESIUNE PENTRU CARE
„GAZELE ADEVĂRATE” SE SUPUNEAU RIGUROS LEGILOR EMPIRICE (ÎN LIMITA
ERORILOR DE MĂSURARE, FIREȘTE). FOLOSIREA MODELULUI GAZULUI IDEAL A
FOST INDISPENSABILĂ PENTRU DEZVOLTAREA ULTERIOARĂ A
TERMODINAMICII ȘI A TERMOTEHNICII. GAZUL IDEAL SE POATE CONSIDERA
DECI UN MODEL MACROSCOPIC, CONSTRUIT PE BAZE EMPIRICE CARE
„IDEALIZEAZĂ” COMPORTAMENTUL GAZELOR. ÎN PRACTICĂ, DIN CAUZA
FAPTULUI CĂ LA TEMPERATURI ȘI PRESIUNI „UZUALE” GAZELE ADEVĂRATE AU
UN COMPORTAMENT FOARTE APROPIAT DE CEL AL GAZULUI IDEAL, MODELUL
ESTE FUNDAMENTAL PENTRU RAMURILE INGINEREȘTI, MOTIV PENTRU CARE
TRATATELE TEHNICE NU INSISTĂ ASUPRA DIFERENȚEI CONCEPTUALE DINTRE
GAZUL IDEAL ȘI CEL PERFECT.
• GAZUL PERFECT ESTE MODELUL „NĂSCUT” DIN ABORDAREA MICROSCOPICĂ
TEORETICĂ, PORNIND DE LA APLICAREA STATISTICĂ A LEGILOR MECANICII
ASUPRA SISTEMULUI FORMAT DIN TOTALITATEA MOLECULELOR GAZULUI.
POSTULATELE GAZULUI PERFECT AU FOST „INVENȚII” (SIMPLIFICĂRI
MECANICISTE „GROSOLANE” ALE REALITĂȚII) CARE AU FĂCUT POSIBILĂ
APLICAREA LEGILOR MECANICII. ELE NU AU FOST EXTRASE DIN EXPERIENȚĂ,
NU S-AU BAZAT PE OBSERVAȚII CALITATIVE SAU MĂSURĂTORI CANTITATIVE,
PUR ȘI SIMPLU AU FOST „AFIRMATE”, DIN ACEST MOTIV FOLOSIREA DENUMIRII
DE „POSTULAT” ESTE PE DEPLIN JUSTIFICAT. PRIN APLICAREA ASUPRA
MODELULUI DAT DE ACESTE POSTULATE, A METODEI STATISTICE AL LUI
MAXWELL ȘI A EXTINDERILOR TEORETICE ALE LUI BOLTZMANN, PE CALE PUR
TEORETICĂ, SE DEDUCE ACEEAȘI ECUAȚIE DE STARE TERMICĂ, RESPECTIV
CALORICĂ CA ȘI ÎN TERMODINAMICA GAZULUI IDEAL.
• LUCRĂRILE DE TEORIA CINETICO-MOLECULARĂ SAU MECANICĂ STATISTICĂ
INSISTĂ, DESIGUR ASUPRA PROPRIULUI „OBIECT DE STUDIU” ȘI SE REFERĂ LA
MODELUL MACROSCOPIC AL GAZULUI IDEAL DIN TERMODINAMICĂ DOAR CA O
„CONFIRMARE EXTERNĂ” (EXPERIMENTALĂ) A PROPRIEI CONSTRUCȚII
TEORETICE. FAPTUL CĂ STATISTICA CLASICĂ (MAXWELL-BOLTZMANN)
CONDUCE LA ACELEAȘI ECUAȚII DE STARE, A CONDUS LA IGNORAREA, ÎN
FOARTE MULTE LUCRĂRI, A DIFERENȚEI CONCEPTUALE DINTRE CELE DOUĂ
MODELE. E ADEVĂRAT, CĂ ATUNCI CÂND LUCRĂM CU GAZE ADEVĂRATE ÎN
CONDIȚII FIZICE „COMUNE”, NE ESTE SUFICIENT SĂ CUNOAȘTEM ECUAȚIILE
CARE NE DAU COMPORTAMENTUL LOR ȘI PREA PUȚIN NE INTERESEAZĂ CALEA
PRIN CARE S-A AJUNS LA ELE (MACRO- SAU MICROSCOPIC), DAR ASTA NU
ÎNSEAMNĂ CĂ CLELE DOUĂ MODELE NU AR FI ESENȚIAL DIFERITE.
•
• GAZUL IDEAL ESTE UN MODEL FIZIC ALE CĂRUI CARACTERISTICI SUNT URMĂTOARELE:
•  ESTE ALCĂTUIT DINTR-UN NUMĂR FOARTE MARE DE PARTICULE NUMITE MOLECULE ALE CĂROR DIMENSIUNI SE
• CONSIDERĂ NEGLIJABILE ÎN RAPORT CU VOLUMUL CONTAINERULUI PE CARE ÎL OCUPĂ. MOLECULE SUNT
• CONSIDERATE PUNCTE MATERIALE.
•  MOLECULELE SUNT CONSIDERATE IDENTICE.
•  MIŞCAREA MOLECULELOR RESPECTĂ LEGILE MECANICII CLASICE. CA SISTEM ACESTEA SE MIŞCĂ HAOTIC, FĂRĂ
• A AVEA O DIRECŢIE PRIVILEGIATĂ DE MIŞCARE.
•  INTERACŢIUNILE DINTRE MOLECULE SE CONSIDERĂ NEGLIJABILE.
•  MOLECULELE INTERACŢIONEAZĂ CU PEREŢII VASULUI ÎN CARE SUNT PUSE PRIN CIONIRI PERFECT ELASTICE, CEEA
• CE DETERMINĂ PRESIUNEA.
• GAZUL IDEAL MODELEAZĂ DESTUL DE BINE COMPORTAREA GAZELOR REALE LA PRESIUNI REDUSE ŞI TEMPERATURI
MARI.
• MODELUL GAZULUI IDEAL PRESUPUNE ÎN ESENTĂ CONSIDERAREA MOLECULELOR CA PUNCTE MATERIALE ŞI
CONSIDERAREA
• COMPORTĂRII ACESTORA ÎN CONFORMITATE CU LEGILE MECANICII CLASICE.
• TRANSFORMARI ALE GAZULUI PERFECT
•             IN SITUATIILE IN CARE SE MODIFICA VALORILE UNUI SAU MAI MULTOR PARAMETRI DE STARE,
GAZUL STUDIAT TRECE DINTR-O STARE IN ALTA, DECI SUFERA O TRANSFORMARE.
•             VOM CONSIDERA, PE RAND, SITUATIILE IN CARE CATE UNUL DIN PARAMETRII DE STARE RAMAN
CONSTANTI.
•             DACA NUMARUL DE KILOMOLI RAMANE CONSTANT (MASA DE GAZ RAMANE CONSTANTA),
VORBIM DE O TRANSFORMARE GENERALA.
•             DACA TEMPERATURA T RAMANE CONSTANTA, VORBIM DE O TRANSFORMARE IZOTERMA.
•             DACA PRESIUNEA P RAMANE CONSTANTA, VORBIM DE O TRANSFORMARE IZOBARA.

• DACA VOLUMUL V RAMANE CONSTANT, VORBIM DE O TRANSFORMARE IZOCORA.

•             § 1 TRANSFORMAREA GENERALA
• ESTE CAZUL IN CARE MASA DE GAZ RAMANE CONSTANTA (NUMARUL DE KILOMOLI RAMANE CONSTANT)
SI SE MODIFICA CEILALTI TREI PARAMETRI DE STARE (PRESIUNEA, VOLUMUL SI TEMPERATURA).
• RELATIA MATEMATICA INTRE PARAMETRII DE STARE CARE SE MODIFICA SE OBTINE DIN (7.5), PUSA SUB
FORMA ECHIVALENTA.
•  IN CAZUL PARTICULAR IN CARE GAZUL STUDIAT TRECE DIN STAREA 1 CARACTERIZATA
DE DUBLETUL (P1; V1) IN STAREA 2CARACTERIZATA DE DUBLETUL (P2; V2), RELATIA INTRE
ACESTIA VA FI:
•             (1.3)    .
•             PENTRU A REPREZENTA GRAFIC DEPENDENTA (2.2),
REPREZENTAND PRESIUNEA (CA VARIABILA DEPENDENTA, CA SI Y DIN MATEMATICA)
IN FUNCTIE DE VOLUM (CA VARIABILA DEPENDENTA, CA SI X DIN MATEMATICA),
OBSERVAM CA, DIN PUNCT DE VEDERE MATEMATIC ESTE VORBA DE UN ARC DE
HIPERBOLA (FIG. 2.1).
• ACEST SISTEM DE COORDONATE ESTE CUNOSCUT SUB NUMELE DE SISTEMUL DE
COORDONATE CLAUSIUS CLAPEYRON.
•             IN MULTE CAZURI, CAND SE STUDIAZA ALTE DEPENDENTE, ESTE CONVENABIL
SA SE UTILIZEZE ALTE SISTEME DE COORDONATE.
•             SE UTILIZEAZA FUNCTII DE FORMA: P = P(T), V = V(T), SAU, DE LA CAZ LA CAZ,
ALTELE.
 SFÂRȘIT!
PROIECT REALIZAT DE FRÎNTU ELENA DIANA
CLASA A 9-A B, C.N.E.T.