MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI
CATEDRA DE ŞTIINŢE FIZICE ŞI INGINEREȘTI

REFERAT

FENOMENE FIZICE. CHIMICE, BIOLOGICE ȘI

SOCIALE.

Autor:
Studenta grupei TP11Z
Tirnovetchi Cristina
Controlat:
Dr. hab., conf. univ. Vasilii Șaragov

BĂLŢI, 2021

1
 CUPRINS
 INTRIDUCERE
 FENOMENELE FIZICE
 FENOMENE CHIMICE
 FENOMENE BIOLOGICE
 FENOMENE SOCIALE
 CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

Un fenomen este ceea ce este perceput de un subiect conștient, în

natură. Fenomenul este un aspect al naturii în mișcare; formă exterioară
a lucrurilor prin care se manifestă esența lor și care poate fi percepută
direct prin organele senzoriale. De asemenea fenomenul este un proces,
o transformare, o evoluție din natură și din societate.

Scopul consta in caracterizarea cu fenomenele fizice, chimice, biologice

și sociale .

Obiecte de cercetare: fenomene fizice, chimice, biologice și sociale.

Metode de cercetare. La elaborarea lucrării date s-au folosit metode de

cercetare precum: metoda studiului bibliografic.

Studiul dat reprezintă o analiză generală a fenomenelor fizice, chimice,

biologice și sociale și de asemenea purtătorul elementar al acestora.
Aceasta poate servi ca material suport pentru profesorii și studenții la
orele ciclului real de învățămînt.

Structura și volumul. Lucrarea data are 23 pagini, conține introducerea,

4 capitole, concluziile și bibliografia.

3
 FENOMENELE FIZICE

Fenomenul fizic este transformarea de stare și formă a corpurilor, fără

schimbarea compoziției substanțelor din care provin. Substanțele se află
în diferite stări fizice (solidă, lichidă, gazoasă), numite stări de agregare.

 Fenomenele fizice pot fi:

 fenomene mecanice,
 fenomenele legate de mișcarea corpurilor sau a sistemelor
fizice,fenomene legate de interacțiunea dintre corpuri.

Fenomene termice- fenomene ce caracterizează starea de încălzire,

starea de agregare a unui sistem fizic și procesele care duc la
modificarea acestor stări.

Fenomene magnetice- fenomene produse de magneți, electromagneți și

anumite corpuri cerești, cum este Pământul.

Fenome optice- fenomene specifice luminii.

Fenomene electrice- fenomene referitoare la proprietatea de electrizare

a corpurilor și fenomene specifice curentului electric ce parcurge
circuitele electrice.

Trecerea unei substanțe din stare solidă în stare lichidă se numește

topire. Fenomenul invers se numește solidificare.

Substanțele solide sunt alcătuite din particule strâns unite între ele.
Unele corpuri solide se topesc prin încălzire, trecând în stare lichidă;
spațiile dintre particulele componente se măresc, iar forțele de atracție
dintre particule devin mai mici.

4
Un corp în stare lichidă se vaporizează prin încălzire, trecând în stare
gazoasă. Între particule acționează forțe de atracție foarte mici.

Cuvântul fizică provine din grecescul ,,pyhis" care înseamna natură.

Fizica= știința fundamentală a naturii care studiază formele de existență
ale materiei și mișcările ei . Prin materie se înțelege realitatea obiectiva
care există în mod independent de conștiința umană și este reflectată
adecvat de aceasta . Atributul fundamental al materiei, modul său de
existență, este mișcarea. Prin mișcare se înțelege orice schimbare sau
proces: deplasare mecanică în spațiu, reacție chimică, radiație
electromagnetică, proces biologic, gândire.

1.1 Exemple de fenomene fizice

1. Ruperea hârtiei

2. Spargerea sticlei

3. Dizolvarea zahărului în ceai

5
Ruperea hartiei Spargerea
sticlei

Dizolvarea ceiului

Fenomene fizice optice

TRASNETUL - este o descărcare electrică disruptivă, care se produce

în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în timpul furtunilor.
Majoritatea trăsnetelor au loc la altitudine (în interiorul aceluiași nor sau
între diferiți nori) și, de obicei, nu sunt observate. Trăsnetele care se
produc între nor și pământ sunt numite negative sau positive. Descărcari

6
electrice de mare amploare au loc de asemenea în straturile înalte ale
atmosferei.

FULGERUL - este un arc luminos rezultat în urma unui proces de

descărcare electrică (trăsnet) cauzat de o diferență de potențial
electrostatic. Acestfenomen meteorologic are loc în natură între nori
încărcați cu sarcini electrice diferite sau între nor și pământ.

PLOAIA - este o parte importantă a circuitului apei în natură și are loc

după ce apa care s-a evaporat din râuri, lacuri, oceane, ș.a.m.d. se
condensează ajungând picături de apă și cade pe pământ, întorcându-se
înapoi în pârâuri, râuri, lacuri. Procesul formării ploii este numit și
efectul Bergenon.

ZAPADA - numită și omăt sau nea este o formă solidă de precipitație,

care este nimic altceva decât apă înghețată, aflată în starecristalină
constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor
sub formă de zăpadă se numește "ninsoare". Deoarece este compusă din
particule mici, zăpada este un material granular. Are o structură deschisă
și moale, cu o densitate scăzută. Supusă unei presiuni densitatea zăpezii
poate crește, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare ale
unei cantități mari de zăpadă. Zăpada se formează de obicei când vaporii
de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi
mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).

7
ROUA - este un fenomen metereologic care face parte din categoria
precipitațiilor. Ea se formează de obicei seara sau în cursul dimineții,
prin răcirea aerului vaporii de apă existenți la suprafața solului se
condensează formându-se pe diferite obiecte de pe sol picături de apă.
Acest fenomen este influențat de gradul de saturare al aerului cu vapori
de apă și de temperatura aerului, care trebuie să asigure anumite valori
pentru a atinge punctul de condensare. Acest proces este asemănător cu
alte fenomene metereologice care au loc în aer, ca ceața sau norii.

CURCUBEUL este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care

se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat
atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din
atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul [1] se observă după ploaie,
când soarele este apropiat de orizont. Centrul curcubeului este în partea
opusă soarelui față de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face
continuu, dar în mod tradițional curcubeul este descris ca având un
anumit număr de culori; acest număr
diferă de la o cultură la alta, de
exemplu în tradiția românească
secvența culorilor este adesea
prezentată astfel: roșu, portocaliu
(oranj), galben, verde, albastru, indigo și violet, și memorată sub forma
acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roșu în exteriorul
arcului la violet în interior.

8
 Modificări fizice

Ce este un fenomen fizic? Orice modificări care apar într-o substanță

fără a-i schimba compoziția chimică sunt fizice. Se caracterizează prin
modificări ale atributelor fizice și ale stării materiale (solid, lichid sau
gazos), densitate, temperatură, volum, care apar fără a-și modifica
structura chimică fundamentală. Crearea de noi produse chimice sau
modificări ale masei totale nu are loc. În plus, acest tip de schimbare este
de obicei temporar și, în unele cazuri, complet reversibil.

Totul este format din atomi. Când se combină atomii, se formează

diferite molecule. Diversele proprietăți pe care obiectele le moștenesc
sunt rezultatul diverselor structuri moleculare sau atomice. Principalele
proprietăți ale unui obiect depind de aranjamentul lor molecular.
Modificările fizice apar fără a schimba structura moleculară sau atomică
a obiectelor. Pur și simplu transformă starea obiectului fără a-i schimba
natura. Topirea, condensul, schimbarea volumului și evaporarea sunt
exemple de fenomene fizice.

Exemple suplimentare de schimbări fizice: un metal care se extinde

atunci când este încălzit, transmite sunetul prin aer, înghețând apa în
gheață în timpul iernii, cuprul este atras în fire, argilă se formează pe
diverse obiecte, înghețata se topește în lichid, încălzirea metalului și
transformarea lui într-o altă formă, sublimarea iodului când încălzirea,
căderea oricărui obiect sub acțiunea gravitației, cerneala este absorbită
de cretă, magnetizarea unghiilor de fier, un om de zăpadă topit la soare,
lămpi incandescente strălucitoare, levitație magnetică a obiectului.

9
Proprietățile fizice descriu caracteristici care nu modifică o substanță.
De exemplu, puteți schimba culoarea hârtiei, dar este totuși hârtie. Puteți
fierbe apa, dar când colectați și condensați aburul, acesta este încă apă.
Puteți determina masa unei foi de hârtie și este încă hârtie.

Starea fizică a materiei

Substanțele pot exista în mai multe stări de agregare, dintre care trei vă
sunt cunoscute: solid, lichid, gazos. De exemplu, apa în natură există în
toate cele trei stări de agregare: solide (sub formă de gheață și zăpadă),
lichide (apă lichidă) și gazoase (vapori de apă). Se cunosc substanțe
care nu pot exista în condiții obișnuite în toate cele trei stări de agregare.
De exemplu, o astfel de substanță este dioxidul de carbon. La
temperatura camerei este gaz inodor și incolor. La o temperatură de -79
° C această substanță „îngheață” și trece într-o stare solidă de agregare.
Denumirea casnică (banală) a unei astfel de substanțe este „gheață
uscată”. Acest nume este dat acestei substanțe datorită faptului că
„gheața uscată” se transformă în dioxid de carbon fără topire, adică fără
o tranziție la starea lichidă de agregare, care este prezentă, de exemplu,
în apă. Astfel, se poate ajunge la o concluzie importantă. În timpul
trecerii de la o stare de agregare la alta, o substanță nu se transformă în
alte substanțe.
Schimbarea stării de agregare:
 Topire
 Evaporare
 Sublimare
 Desublimare
 Condensare
10
  Solidificare
FENOMENELE CHIMICE

Fenomenele chimice - acestea sunt fenomene, în urma cărora se

formează alte substanțe din aceste substanțe. În fenomenele chimice,
materiile prime se transformă în alte substanțe cu proprietăți diferite.

Exemple de fenomene chimice:

arderea piliturii de aluminiu;

încălzirea oxidului de mercur;
arderea lemnului;
râncezirea grăsimilor;
ruginirea fierului;
coclirea aramei;
obţinerea oţetului din vin;
fotosinteza.

11
 Tipuri de reacții

Fig. Tipuri de reacții

Semnele reacției chimice:

1. Schimbarea culorii;

2. Apariția sau dispariția mirosului;

3. Eliminarea unui gaz;

4. Degajarea sau absorbția căldurii;

5. Formarea sau dizolvarea precipitatului;

6. Schimbarea gustului.

12
 Reacții de combinare:
3Fe + 2O2 → Fe3O4
C + O2 → CO2
4Al + 3O2 → 2Al2O3
CaO + CO2 → CaCO3
NH3 + H2O → NH4OH
S + O2 → SO2

Reacții de descompunere:
electroliză
2H2O → 2H2 + O2
Ca(HCO3 )2 → CaCO3 + CO2 + H2O
CaCO3 → CaO + CO2

Reacții de schimb:
Ca(OH)2 + CO2 → CaCO3 + H2O

Remedii care „sting” arsurile la stomac:

Al(OH)3 + 3 HCl → AlCl3 + 3H2O

13
 Mg(OH)2 + 2 HCl → MgCl2 + 2H2O

Reacții de substituție

Regenerare industrială

Fe2O3 + 3H2 → 2Fe + 3H2O

2Fe2O3 + 3C → 4Fe + 3CO2

CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu

2HCl + Fe → FeCl2 + H2

Fotosinteza
lumină/ căldură
6CO2 + 6H2O → C6H12O6 + 6O2

14
 Condiții de reacții chimice

Faptul că în timpul reacțiilor chimice unele substanțe se transformă în

altele poate fi apreciat de semne exterioare: evoluția căldurii (uneori
ușoare), decolorarea, mirosul, precipitatul, evoluția gazelor.

Pentru a începe multe reacții chimice este necesar să se introducă

reactanți de contact apropiați . Pentru a face acest lucru, sunt zdrobite și
amestecate; zona de contact a substanțelor care reacționează crește. Cea
mai fină zdrobire a substanțelor apare atunci când acestea sunt dizolvate,
astfel că multe soluții sunt efectuate în soluții.

Măcinarea și amestecarea substanțelor este doar una dintre condițiile

pentru apariția unei reacții chimice. De exemplu. Când rumegușul de
lemn vine în contact cu aerul la temperatura normală, rumegușul nu se
aprinde. Pentru a începe o reacție chimică, în multe cazuri este necesar
să se încălzească substanțele la o anumită temperatură.

Este necesar să distingem între concepte "Condiții de apariție" și

"Condiții pentru curgerea reacțiilor chimice" . Deci, de exemplu, pentru
a începe arderea, încălzirea este necesară doar la început, iar apoi reacția
continuă cu eliberarea de căldură și lumină, iar încălzirea suplimentară
nu este necesară. Și în cazul descompunerii apei, fluxul de energie
electrică este necesar nu numai pentru a începe reacția, ci și pentru
continuarea acesteia.

Cele mai importante condiții pentru apariția reacțiilor chimice sunt:

 măcinarea și amestecarea minuțioasă a substanțelor;
 preîncălzirea substanțelor la o anumită temperatură.
15
 Valoarea fenomenelor chimice

De mare importanță sunt reacțiile chimice. Acestea sunt utilizate pentru

a produce metale, materiale plastice, îngrășăminte minerale,
medicamente, etc., de asemenea, servesc ca sursă de diferite tipuri de
energie. Deci, la arderea combustibilului, se degajă căldură, care este
folosită în viața de zi cu zi și în industrie.

Toate procesele vitale (respirație, digestie, fotosinteză etc.) care apar în

organismele vii sunt, de asemenea, asociate cu diverse transformări
chimice. De exemplu, transformările chimice ale substanțelor conținute
în alimente (proteine, grăsimi, carbohidrați) continuă cu eliberarea de
energie, care este utilizată de organism pentru a asigura procesele vitale.

Pentru ultima 200 de ani de umanitate a studiat proprietățile

substanțelor mai bine decât în întreaga istorie a dezvoltării chimiei. În
mod natural, cantitatea de substanțe crește rapid, acest lucru se datorează
în primul rând dezvoltării diverselor metode de obținere a substanțelor.
În viața de zi cu zi, ne confruntăm cu multe substanțe. Printre ele se
numără apa, fierul, aluminiul, plasticul, soda, sarea și multe altele.
Substanțele existente în natură, de exemplu, oxigenul și azotul, conținute
în aer, substanțe dizolvate în apă și având o origine naturală, se numesc
substanțe naturale. Nu există în natură aluminiu, zinc, acetonă, var,
săpun, aspirină, polietilenă și multe alte substanțe. Acestea sunt primite
în laborator, iar industria produce. Substanțele artificiale nu se găsesc în
natură, ci sunt create din substanțe naturale. Unele substanțe care există
în natură pot fi obținute și într-un laborator chimic. Deci, la încălzirea
permanganatului de potasiu, se eliberează oxigen, iar la încălzirea cretei

16
dioxid de carbon. Oamenii de știință au învățat să transforme grafitul în
diamant, să crească cristale de rubin, safir și malachit. Deci, alături de
substanțe de origine naturală, există un număr mare de substanțe create
artificial care nu se găsesc în natură. Substanțele care nu se găsesc în
natură sunt produse la diverse întreprinderi: fabrici, plante, combine, etc.
În condițiile epuizării resurselor naturale ale planetei noastre, chimiștii
au acum o sarcină importantă: să dezvolte și să punem în aplicare
metode prin care să putem obține artificial, într-un laborator sau în
producție industrială, substanțe care sunt analoge ale substanțelor
naturale. De exemplu, rezervele de combustibil din natură se termină.
Poate veni momentul în care epuizăm petrolul și gazele naturale. Deja,
se dezvoltă noi tipuri de combustibili care sunt la fel de eficiente, dar nu
poluează mediul înconjurător.

FENOMENE BIOLOGICE

Forma biologică de mişcare a materiei caracterizează existența

organizmelor vii, iar purtătorul său elementar este celula.

Fenomenele biologice sunt fenomene obișnuite și, uneori, supranaturale,

meteorologice și climatice care apar în mod natural în toate părțile lumii.
Ele pot fi cele mai simple pentru mulți, cum ar fi ploaia sau zăpada și
pot fi distructive și incredibile, precum un cutremur sau o erupție
vulcanică. Cu toate acestea, chiar s-ar putea să nu fie foarte importante
pentru oameni dacă au trecut și nu au făcut aproape niciun rău. În caz
contrar, „titlul” dezastrului natural este acordat unui fenomen natural.
Fenomenele biologice au început să fie explorate în urmă cu multe
17
secole. Deși, poate, studiul lor a început în cele mai vechi timpuri.
Așadar, de exemplu, în secolul al XVII-lea, savantul natural Hilbert a
reușit să demonstreze că Pământul este un magnet mare cu poli, iar în
secolul 18 B. Franklin a descoperit electricitate atmosferică.

Exemple de fenomene biologice

 Înflorirea copacilor
 Creșterea plantelor
 Fermentația mustului
 Acrirea laptelui

Înflorirea copacilor- Liliacul trebuie udat regulat, mai ales dacă este
foarte cald. Îngrijirea presupune tăierea liliacului după înflorire,
reducând la jumătate tijele cu inflorescenţe trecute. Iarna sau primăvara
devreme, liliacul se curăţă bine de frunzele şi florile uscate. Liliacul din
grădină are tulpină subțire, deseori multiplă, coroană bogată și înaltă, iar
florile, în ciorchine, sunt foarte parfumate și pot fi de la albe la violet
închis. Există și liliac cu flori roz, dar este mai rar și depinde în bună
măsură de aciditatea solului.

Acrirea laptelui- Laptele poate prezenta uneori modificări ale

proprietăților sale organoleptice și fizico-chimice numite defecte, care
afectează în primul rînd culoarea, mirosul, gustul sau consistența sa.
Gust acru, amar, Nu se observă în laptele proaspăt, dar se accentuează în
timpul păstrării Descompunerea componentelor laptelui:lactozei:
acru;proteinele:amar,rău mirositor.grăsimea: rînced, săpunos. Spălarea și
dezinfectarea utilajelor; răcirea și păstrarea la rece a laptelui.

18
Fermentația vinului
Procesul de fermentație a vinului este cel în cadrul căruia drojdiile
consumă zahărul și îl transformă în alcool etilic și dioxid de carbon.
Drojdiile fermentează D-glucoza, D-fructoza, maltoza, zaharoza,
galactoza și o treime din rafinoză, iar drojdiile responsabile de
transformarea mustului în vin sunt: Saccharomyces cerevisiae varietatea
ellipsoideus, Saccharomyces oviformis Osterwalder, Saccharomyces
bayarius Saccharodo, Saccharomyces chevalieri Guillermoud,
Saccharomyces bailii Linder, Kloeckera apiculata, Kloeckera africana,
Kloeckera jeusenii și Kloeckera magna, Saccharomyces ludwigii,
Candida vini (Mycoderma vini), Candida mycoderma (Ress), Loddler și
van Rij, Pichia vini, Pichia membranaefaciens, Pichia fermentans,
Bretanomyces intermedius (Bretanomyces vini, Bretanomyces
schanderli).

Fermentația vinului se desfășoară în trei etape:

 fermentația inițială - 2-3 zile de la introducerea mustului în

vasele de fermentare și până la degajarea evidentă a dioxidului de
carbon
 fermentația tumultuoasă - 5-14 zile, drojdiile transformă 85%
din cantitatea de zaharuri în alcool și dioxid de carbon

19
  fermentația finală - puterea de fermentare a drojdiilor scade
treptat, se produce limpezirea vinului, drojdiile și uneori tartrații se
depun, iar vinul capătă însușiri specifice.

FENOMENE SOCIALE

Se poate spune ca, la o prima examinare, viata sociala apare ca un

ansamblu de fapte si fenomene sociale, rezultate ale activitatii colective
a oamenilor, in aparitia si derularea carora sunt implicati indivizi sau
grupuri de indivizi, colectivitati umane mai mici sau mai mari.

Faptele sociale sunt momente ale desfasurarii vietii sociale, ale

dinamicii existentei sociale. Ele apartin, prin urmare, existentei sociale
si, implicit, avand in vedere raportul existenta-esenta, sunt forme de
manifestare a esentei sociale.

Privite in plan istoric, faptele sociale se exprima ca evenimente.

Analizand locul si rolul faptelor sociale in dezvoltarea societatii,

ponderea lor in devenirea istorica a acesteia, constatam existenta unei
diferentieri obiective intre faptele sociale, diferentiere independenta de
constientizarea ei de catre cei ce participa la producerea si derularea lor
sau de cei ce le analizeaza.

Fara a intra in amanunte, vom face cateva observatii;

a) este necesar sa se faca distinctia, in analiza faptelor sociale, intre

realitate si aparenta;

20
b) trebuie facuta distinctia intre faptele sociale ca atare si locul lor in
devenirea istorica a societatii, pe de o parte, si reflectarea subiectiva,
constientizarea existentei acestor fapte sociale si valorizarea lor, pe de
alta parte;

c) este posibila si necesara reevaluarea semnificatiei faptelor sociale

bazata pe:

- un spor de cunoastere referitoare la respectivele faptele sociale;

- scoaterea in evidenta, de catre dezvoltarea sociala insasi, a unor

aspecte noi, relevante, ale locului si rolului unor fapte sociale in
determinarea cursului dezvoltarii societatii.

Fenomenele sociale sunt ansambluri dinamice de fapte sociale.

Se poate spune ca realitatea sociala consta dintr-o impletire si succesiune
de fenomene sociale in timp si in spatiu. Fenomenele sociale exprima
realitatea sociala in devenirea ei, iar cercetarea lor trebuie facuta din
perspectiva unitatii sociale in care ele se produc, se manifesta. Prin
urmare, pentru a fi relevanta sociologic, este necesara o analiza a
fenomenelor sociale nu izolat, nu rupt de totalitate, de ansamblu, ci in
cadrul acestei totalitati, al ansamblului social si al structurii specifice
acestuia.

Desfasurandu-se in cadrul unor interdependente complexe,

fenomenele sociale au amploare diferita, in functie de masa oamenilor ce
participa la ele, au durate si ritmuri de derulare diferite si, in consecinta,
roluri diferite in dezvoltarea sociala.

21
"Social" este sinonim cu cuvântul "public". În consecință, orice
definiție care include cel puțin unul
dintre acești doi termeni presupune
existența unui set conex de oameni,
adică a societății. Se presupune că
toate fenomenele sociale sunt
rezultatul muncii comune.
Interesant, acest lucru nu necesită participarea la reproducerea a mai
multor persoane. Adică, "comun" nu înseamnă o relație directă cu
rezultatul muncii. Mai mult decât atât, în sociologie este evident că orice
lucrare este socială într-un fel sau altul.

Fenomenele sociale sunt un produs al activității umane. Toate

fenomenele, în principiu, pot fi împărțite în oameni creați de oameni
(naturali) și naturali. Primele sunt considerate sociale (publice). Ce este
inclus în conceptul de public? Acesta este un cuvânt cu o singură
rădăcină cu "comun". Există întotdeauna ceva între oamenii care le
unește: sexul, vârsta, locul de reședință, interesele sau obiectivele. Dacă
există mai mulți oameni decât doi, se spune că formează o societate.
4.1 Exemple de fenomene sociale.
Exemple de fenomene sociale - orice rezultat al dezvoltării și al muncii
societății.
Acesta poate fi:
 Internetul,
 Cunoștințele,
 Educația,
 Moda,

22
Cel mai simplu exemplu care rezultă din dezvoltarea sistemului
economic al relațiilor de piață de mărfuri este banii. De aceea, aproape
totul poate fi reprezentat ca un fenomen social. Tot ceea ce se referă într-
un fel la societate. De exemplu, cultura este considerată ca un fenomen
social sau chiar societatea. Aceste două aspecte vor fi descrise mai
detaliat mai jos.

De ce chiar și munca unei persoane este un fenomen social?

Chiar deasupra sa indicat că munca unei persoane poate fi definită ca

fiind termenul în cauză. De ce se întâmplă acest lucru? Conceptul de
"fenomen social" nu include o societate care ar trebui să cuprindă mai
mult de două persoane?

Ideea este aici. Orice activitate umană este influențată de mediul său:
direct sau indirect. Forma apropiată, familiară sau chiar nefamilară a
activității sale sau, mai bine, corectarea acesteia. Relațiile cu oamenii din
jurul vostru și acțiunile umane se corelează între ele printr-un sistem
complex de interconexiuni: cauze și efecte. Chiar dacă creează ceva în
singurătate, o persoană nu poate spune fără echivoc că acesta este doar
meritul său. Imediat îmi amintesc acordarea de către mass-media a unor
oameni care spun mulțumiri prietenilor și rudelor: acest fenomen are un
background sociologic.

Ce anume este irelevant pentru termenul în cauză? De exemplu, puteți

lua caracteristicile unei persoane cum ar fi înălțimea și greutatea, sexul
și vârsta, care îi sunt date prin natura sa, relațiile sale cu oamenii nu au
niciun efect asupra lor și, prin urmare, ele nu se încadrează în definiția
"fenomenelor sociale".
23
Datorită diversității fenomenelor sociale, este obișnuit să le distingem pe
activități. O clasificare completă este problematică de a cita: există
atâtea categorii ca și sferele aplicării lor. Este suficient să spunem că
există fenomene sociale socio-culturale, precum și sociopolitice, socio-
religioase, socio-economice și alte. Exemple de fiecare dintre ele
inconjoara in mod constant o persoana indiferent de activitatea sa. Acest
lucru se întâmplă deoarece o persoană socializată face parte din
societate, deși relația fiecărei persoane individuale cu societatea poate fi
diferită. Chiar și personalitățile antisocială interacționează cu el - într-un
mod negativ. Și comportamentul antisocial se poate manifesta ca rezultat
al unei coliziuni nereușite a societății. O persoană nu se creează
niciodată pe sine, totul este rezultatul unei cooperări pe termen lung și
fructuoasă cu societatea.

Societatea este un fenomen social unic.

Societatea ca fenomen social are o serie de trăsături care nu sunt
caracterizate de alte exemple ale acestui termen. Astfel, definiția unui
fenomen social în sine include acest concept. Se spune, așa cum sa arătat
mai devreme, că unul este produsul altui, rezultatul muncii comune.

Prin urmare, societatea este remarcabilă prin faptul că se reproduce

singură. Creează fenomene sociale, fiind, de fapt, prin ele. Cultura, de
exemplu, care este foarte important să vă amintiți, nu este capabilă de ea.

24
De asemenea, este important (este o concluzie logică din definiția dată în
acest articol de mai multe ori) că societatea este cheia oricărui fenomen
social. Fără ea, nici cultura, nici politica, nici puterea, nici religia nu sunt
posibile, ceea ce o face o bază. Din acest punct de vedere, se poate
observa că reproducerea lui însuși este un exemplu al funcției de auto-
conservare.

25
 CONCLUZII
1. Fenomenele sociale suntem noi oamenii, societatea, faptele și acțiunile acestora.
Un lucru foarte important de menționat este că purtătorul elementar al acestor fenomene
este OMUL.
2. Fenomenele fizice sunt fenomenele în care nu se modifică compoziția substanțelor, ci
numai proprietățile, cum ar fi dizolvarea zahărului în ceai, ruperea hârtiei.
3. Fenomenele chimice sunt fenomenele în care se modifică compoziția substanțelor,
rezultând substanțele cu proprietăți noi, fotosinteza. Ruginirea fierului, arderea lemnului.
4. Fenomenele biologie ca exemplu putem menționa fermentația vinului, acrirea laptelui,
creșterea plantelor, înflorirea copacilor.
5. Fenomenele sociale, fizice, biologice și chimice sunt strâns legate între ele, practic una
fără alta nu poate să existe.

BIBLIOGRAFIE
26
 1. https://edu.glogster.com/glog/fenomene-fizice-ale-naturii/2jdi1et1c4j
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomen_fizic
3. https://mywordworld.ru/ro/detyam/fizicheskie-yavleniya-v-himii-primery-i-znachenie-
himicheskie-yavleniya/
4. https://prezi.com/yykjyypco3bs/fenomene-fizice-fenomene chimice/?
frame=a9db20472e1fc5a5d04cb62b7fed2a3ab163fcbc
5. https://srcaltufevo.ru/ro/samye-neobychnye-biologicheskie-prirodnye-yavleniya-samye-
krasivye-prirodnye.html
6. https://ro.sodiummedia.com/4052350-social-phenomena-the-concept-of-quotsocial-
phenomenonquot-social-phenomena-examples
7. https://ru.scribd.com/doc/269700022/Fapte-Si-Fenomene-Sociale

27