Structura discretă a substanței

FĂDUR ECATERINA
CLS. A X-A D
COLEGIUL NAȚIONAL “C. NEGRUZZI”
PROFESOR COORDINATOR: A. APETREI
Cuprins

1. Structura discretă a substanței

 1.1 Agitația termică
 1.2 Mișcarea browniană
 1.3 Difuzia
 1.4 Mărimi fizice caracteristice structurii discrete a substanței
2. Noțiuni termodinamice de bază
► 2.1 Sistem termodinamic
► 2.2 Tipuri de sisteme termodinamice
► 2.3 Stare a sistemului, Parametru de stare, Echilibru termodinamic, Proces termodinamic
3. Fenomen termic: înghețarea apei
4. Bibliografie
Structura discretă a substanței
Agitația termică
 Agitația termică este
o mișcare spontană, complet haotică și
dependentă de temperatura mediului, a
particulelor sau moleculelor oricărui corp.
 La temperatura de zero
absolut (0 Kelvin), mișcarea termică
încetează.
 Dovezi experimentale: mișcarea
browniană, difuzia
Factori de care depinde agitația termică
 Temperatura: agitația termică scade în
intensitate la scăderea temperaturii.
 Starea de agregare: agitația termică scade în
intensitate pe direcția gaz-lichid-solid.
 Dimensiunile moleculelor: agitația termică
este cu atât mai slabă cu cât moleculele sunt
mai mari.
Mișcarea browniană

 Se numește mișcare browniană, mișcarea

continuă, complet dezordonată, dependentă
de temperatură, a unor particule solide
aflate în suspensie într-un fluid.
 Botanistul englez Robert Brown în anul 1827, preocupat cu studiul microscopic al
polenului diverselor plante, a preparat o suspensie coloidală din polen în apă. Brown a
observat în câmpul microscopic că polenul din suspensie manifestă o mișcare complet
dezordonată și continuă. El a crezut că mișcările se datorează agitării preparatului în
timpul procesului de amestecare a polenului în apă; lăsând suspensia în stare de repaus
timp de mai multe luni se aștepta ca gradul de agitație a polenului să scadă sau să
înceteze. Spre surprinderea lui, intensitatea agitației particulelor n-a scăzut și nu prezenta
nicio modificare a particularităților sale. La început aceste mișcări erau considerate o
formă de manifestare a vieții, dar în scurt timp s-a descoperit că fenomenul observat de
către Brown se manifestă și în cazul suspensiilor de mici particule anorganice. Mai mult,
s-a arătat că intensitatea mișcărilor complet dezordonate ale particulelor crește odată cu
temperatura și scade odată cu creșterea masei particulelor din suspensie.
Difuzia

 Difuzia este fenomenul de pătrundere a moleculelor unui corp printre moleculele altui
corp, fără intervenţia unei forţe exterioare.
 Fenomenul de difuzie apare în toate stările de agregare ale corpurilor.
 Ex.: difuzia cernelii în apă
Mărimi fizice caracteristice structurii discrete a
substanței

1) Unitatea de masă atomică este o unitate de măsură pentru masă, utilizată în special în
exprimarea maselor atomilor, moleculelor și particulelor subatomice. Este definită ca
fiind a 12-a parte din masa izotopului carbon-12 și are valoarea:
2) Masa atomică  (notată ma) a unui element chimic din tabelul
periodic este masa unui atom din acel element.
3) Masa atomică relativă (notată ) este raportul dintre masa atomului și unitatea de masă
atomică.

obs.: = nr. de masă

4) Masa moleculară (notată ) este masa unei molecule=suma maselor atomice din molecula unei
substanțe.
5) Masă moleculară relativă (notată ) este raportul dintre masa moleculei și unitatea de masă
atomică.

6) Cantitatea de substanță este o mărime fizică fundamentală

7) Numărul lui Avogadro este mărimea fizică definită de relația: , unde N= nr. particulelor din
sistem, = cantitatea de substanță conținută de sistem
8) Masa molară este mărimea fizică definită de relația : , unde m= masa sistemului fizic, =
cantitatea de substanță conținută de sistem. masa molară= masa unui mol ,
9) Volum molar este mărimea fizică definită de relația: , unde V= volumul sist. fizic, =
cantitatea de substanță conținută de sistem. condiții normale:
10) Numărul volumic este mărimea fizică definită de relația : , unde N= nr. particulelor din
sistem, V= volumul sist. fizic

Noțiuni termodinamice de bază

 Sistemul termodinamic este orice corp

macroscopic sau ansamblu de corpuri
microscopice (atomi, molecule) bine delimitat.
 Corpurile exterioare, care nu fac parte din
sistemul termodinamic considerat, definesc
mediul exterior.
 Ex.: gaz închis într-un cilindru cu piston
mobil- este sistem termodinamic; universul nu
este finit, atomul e microscopic- nu sunt
sisteme termodinamice
Tipuri de sisteme termodinamice

1. Izolat (nu schimbă nici energie, nici substanţă

cu mediul exterior)
2. Neizolat (interacționează cu mediul exterior)
3. Deschis (între sistem şi mediul exterior are loc
şi schimb de energie şi de substanţă)
4. Închis (între sistemul termodinamic şi mediul
exterior există schimb de energie dar nu şi de
substanţă)
 Starea sistemului termodinamic reprezintă totalitatea proprietăţilor lui la un moment
dat.
 Parametri de stare sunt mărimi fizice care descriu starea sistemului termodinamic la un
moment dat:
-parametri independenți= nr. de grade de libertate a sist. (parametrii suficienți pt a
caracteriza sist. complet, ex. m, V)
-parametri dependenți= se calculează din cei independenți (ex. )
-parametri intensivi= parametrii de punct (pot avea diverse valori in diferite puncte ale
sist.; nu sunt aditivi, ex. T, p, , )
-parametri extensivi= caracterizează sist. ca un întreg, sunt aditivi (ex. m, V, energia
internă U)
 Starea de echilibru termodinamic este acea stare a unui
sistem termodinamic ai cărei parametri de stare nu se
modifică în timp.
 Proces termodinamic (transformare de stare): trecerea unui
sistem termodinamic dintr-o stare în alta:
-proces cvasistatic= se desfăşoară lent, parametrii de stare
corespuzător stărilor intermediare pot fi determinaţi
-în caz contrar, necvasistatic
-proces reversibil=  în care evoluţia poate fi în ambele
sensuri, iar stările intermediare de echilibru sunt aceleaşi în
ambele sensuri ale evoluţiei
-în caz contrar, ireversibil
-proces ciclic= in care starea finală coincide cu cea inițială
-în caz contrar, neciclic
Fenomen termic

 Prin fenomen termic înţelegem, în general, orice fenomen fizic legat de mişcarea

complet dezordonată care se manifestă la nivel molecular. Fenomene fizice cum
sunt: variaţia proprietăţilor fizice ale substanţei la încălzirea sau răcirea ei,
schimbul de căldură dintre corpurile încălzite diferit, transformarea căldurii
(obţinută prin arderea combustibililor) în lucru mecanic, etc. constituie exemple
de fenomene termice.
Înghețarea apei (transformarea lichidului în
solid)

 Putem transforma un lichid într-un solid prin

reducerea temperaturii. Aceasta se poate face
prin înconjurarea lichidului cu o substanţă mai
rece. Reducerea temperaturii determină
încetinirea moleculelor lichidului. În cele din
urmă ele nu se mai pot mişca în interiorul
substanţei şi vibrează doar în poziţii fixe.
Când ajunge în acest stadiu, lichidul a devenit
solid, şi spunem că a îngheţat. De exemplu,
apa îngheaţă în condiţii normale la 0° C şi se
transformă în gheaţă.
De ce plutește gheața?

 Majoritatea substanţelor se dilată când sunt

încălzite şi se contractă când sunt răcite. Şi
apa se dilată în general la încălzire şi se
contractă la răcire. Totuşi , când se răceşte
până la 4° – 0° C, apa îşi măreşte volumul.
 Deoarece apa se dilată când este îngheţată,
gheaţa are o densitate mai mică decât apa
lichidă. Cu alte cuvinte, un volum dat de
gheaţă cântăreşte mai puţin decât un volum
egal de apă.
Video
Bibliografie

 Wikipedia
 http://www.filadelfia.ro/wp-content/uploads/2011/10/Note-de-%
C3%AEnv%C4%83%C5%A3ate-Fizic%C4%83.pdf
 https://
fizicaliceu.com/wp-content/uploads/2018/04/Termodinamica_Notiuni_fundamentale.pdf
 http://fizicainscoala.blogspot.com/2013/10/fenomene-termice.html
 https://bogdanamaria.wordpress.com/inghetarea-si-fierberea/
 gimnaziu.info
 Caietul de fizică
Mulțumesc pentru atenție!