Sunteți pe pagina 1din 7

Stări de agregare ale

corpurilor întâlnite în
viața cotidiană
De Potanga Bogdan Florin
În fizică și chimie se numește stare de agregare o formă
a materiei caracterizată prin anumite proprietăți fizice
calitative, care se traduc printr-o anumită comportare
la scară macroscopică. Conform tradiției sunt
cunoscute patru stări de agregare, descrise prin
proprietățile de „volum” și „formă”:
• în stare solidă materia are volum și formă fixă;
• în stare lichidă are volum fix, dar are forme variabile;
• în stare gazoasă materia ocupă întregul volum
disponibil, luând forma corespunzătoare;
• în stare de plasmă, materia nu are nici formă, nici
volum propriu, și este ionizată, răspunde la forțe
electromagnetice și emite radiații electromagnetice.
TOPIREA ȘI SOLIDIFICAFREA
Topirea este transformarea unei substanţe din stare solidă în lichidă si se produce cu
absorbţie de căldura(când substanţa e încălzită).
Solidificarea este transformarea unei substanţe din stare solidă în lichidă(e fenomenul
invers topirii) si se produce cu cedare de căldură.
In timpul topirii sau solidificării volumul substanţelor se modifică. De obicei, volumul
scade la solidificare şi creşte la topire. Excepţie face apa care îşi măreşte volumul la
îngheţare, de aceea, în zilele geroase de iarnă nu trebuie lăsată apa în radiatorul
maşinii, fiindcă s-ar sparge radiatorul când apa îngheaţă. Ştiţi că şi o sticlă cu apă
uitată în congelator se sparge când apa îngheaţă !
Sublimarea și desublimarea

Substanțe ca iodul, naftalina, camforul, acidul benzoic și altele au proprietatea de a trece din
stare solidă direct în stare de vapori. Se spune că ele sublimează.
Fenomenul invers, de transformare din stare de vapori direct în stare solidă se numește
desublimare.
Vaporizarea
Trecerea unei substante din stare lichidă în stare de vapori (gazoasă) se numește vaporizare.
Fierberea este vaporizarea care are loc în toată masa lichidului. Evaporarea este vaporizarea
care are loc doar la suprafața lichidului.
Factori ce pot influențează evaporarea sunt:
• temperatura;
• suprafața de întindere: cu cât este mai mare, evaporarea
are loc mai repede.
• agitația aerului din jurul corpului sau substanței (vântul)
grăbește evaporarea.
• natura substanței; substanțe ca acetona, eterul, benzina
etc. se evaporă foarte repede și se numesc de aceea
volatile. Evaporarea se produce cu absorbție de căldură.
Condensarea

Trecerea unei substanțe din stare de vapori în stare


lichidă se numește condensare sau lichefiere.
Legile condensării sunt:
1. Condensarea are loc cu degajare de caldură
(este echilibrul intre evaporare si condensare si
devine vapori saturati)
2. Presiunea vaporilor saturați ai unei substanțe
depinde doar de temperatură
3. Ca obiectele condensării să aibă elemente
comune
4. În elementele supuse condensării să existe
elemente contrare
Sfârșit
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și