Fişă de lucru „Calcule termochimice” Clasa XII, real

1. Oxidul de zinc este utilizat în calitate de pigment alb la producerea diferitor vopsele. Acest compus
poate fi obţinut destul de uşor la oxidarea directă a metalului respectiv. Calculează efectul termic
al acestei reacţii şi scrie ecuaţia termochimică corespunzătoare, dacă la arderea zincului cu masa de
3,27 g s-au degajat 174 kJ de căldură.
2. Procesul de obţinere a varului nestins decurge conform următoarei ecuaţii termochimice:
CaCO3(s) = CaO(s) + CO2(g) - 178 kJ. Determină cantitatea de căldură necesară pentru a descompune
50 g de carbonat de calciu.
3. Oxigenul a fost obţinut pentru prima dată în laborator prin descompunerea oxidului de mercur (II).
Efectul termic al acestei reacţii este egal cu 180 kJ. Alcătuiește ecuaţia termochimică a acestui
proces şi calculează cantitatea de căldură necesară pentru obţinerea oxigenului cu volumul de 112 l
(c.n.).
4. Metanul este combustibilul ce corespunde cerinţelor tehnice de realizare a procesului de ardere
continuă pentru cazanele de încălzire de larg consum. Efectul termic al reacţiei de ardere a
metanului este egal cu 802 kJ. Calculează masa metanului ce a fost supusă arderii pentru a obţine
1604 kJ de căldură şi volumul oxigenului (c.n.) ce a fost consumat.
5. Fosforul este utilizat la producerea chibriturilor deoarece se aprinde uşor eliminând o cantitate
considerabilă de căldură. Calculează ce cantitate de fosfor a fost supusă arderii pentru a obţine
1505 kJ de căldură, dacă efectul termic al acestei reacţii este de 3010 kJ.
6. În timpul ploilor cu descărcări electrice în atmosferă are loc procesul chimic ce corespunde
următoarei scheme de reacţie: N2(g) + O2(g) = 2NO(g) –180,5 kJ. Calculează volumele (c.n.) fiecărui
reactant şi cantitatea de căldură absorbită la obţinerea oxidului de azot (II) cu masa de 155 g.
7. Descompunerea apei este un proces ce în ultimul timp a atras atenţia multor cercetători în legătură
cu perspectiva utilizării hidrogenului în calitate de combustibil al viitorului. Calculează ce volum
de hidrogen (c.n.) poate fi obţinut la descompunerea completă a 2 moli de apă şi ce cantitate de
căldură se va consuma în acest caz, dacă efectul termic al acestei reacţii este de 572 kJ.
8. Aluminiul se utilizează pentru obținerea metalelor din oxizii lor. În procesul reacţiei de reducere a
100 g de oxid de fier (III) cu aluminiu s-au degajat 476 kJ de căldură. Calculează efectul termic al
acestei reacții și alcătuiește ecuația ei termochimică.
9. Proprietatea magneziului de a arde cu o flacără albă orbitoare este utilizată pentru fabricarea
rachetelor de iluminare și semnalare. La arderea unei probe de magneziu s-au degajat 76,45 KJ de
căldură, efectul termic al reacţiei fiind de 1224 kJ. Calculează masa magneziului ce a intrat în
reacţie şi volumul oxigenului consumat.
10. Arderea aluminiului este însoțită de eliminarea unei cantități mari de căldură și lumină, de aceea el
este utilizat la confecționarea focurilor bengale. Calculează efectul termic al reacţiei de oxidare a
aluminiului, dacă la arderea unei probe de aluminiu cu masa de 27 g s-au degajat 838 kJ de
căldură.
11. Ce volum de metan trebuie supus arderii pentru ca căldura obţinută în urma acestui proces să fie
suficientă pentru a descompune carbonatul de calciu cu masa de 300 g. Efectul termic al reacţiei de
ardere a metanului este de + 802 kJ, iar al reacţiei de descompunere a carbonatului de calciu este
egal cu -178 kJ.
12. Metanul (CH4) şi acetilena (C2H2) sunt utilizate la tăierea şi sudarea metalelor. Calculează ce
volum de metan (c.n.) trebuie de supus arderii pentru a primi o cantitate de căldură egală cu cea
eliminată la arderea acetilenei cu volumul de 112 l (c.n.). Efectul termic al reacției de ardere a
metanului este de 891 kJ, iar al acetilenei - de 2600 kJ.