Probleme instalații de ardere

Problema 1
Aceasta este o problemă a unei instalații de ardere care trebuie să genereze o anumită
putere termică, neprecizată, care poate fi cerută de diferite utilizări, cum ar fi
generarea de căldură într-o instalație de termoficare și /sau de apă caldă menajeră,
căldură necesară unui cuptor industrial sau pentru producerea energiei electrice.
În camera de ardere a unei centrale termice este ars gaz natural cu următoarea
compoziţie exprimată în participaţii volumice ch4=0,87, c2h6=0,12, co 2=0.05, u=0,05.
Coeficientul de exces de aer este 1,2. Puterea termică produsă este de 100 MW. Să se
determine:
a. debitul de aer necesar pentru ardere dacă presiunea este de 1 bar şi temperatura de
27°C
b. debitul volumic al produşilor de ardere la ieşirea din camera de ardere dacă
presiunea lor este de 1,1 bar şi temperatura de 180°C.

a. Se dă formula de calcul a puterii calorice inferioare a unui amestec de combustibili

gazoși :
Qi = 10790h+12632co+35818 ch4+59045 c2h4+63728c2h6 (kJ/m3N)
Compoziția gazului fiind cunoscută se poate calcula puterea calorică care este dată
prin arderea metanului și etanului.
Qi = 35818 ch4+63728c2h6 =35818 x0,87+63728x0,12 =38810(kJ/m3N)
Pentru a afla care este debitul de gaz natural care trebuie ars, se divide puterea
termică cerută la puterea calorică a gazului.
̇ 100 000
̇ = = = 2,58
38810
Pentru a afla care este debitul de aer necesar se pleacă de la relația de oxidare a 1 m3N
de gaz natural.
Întrucât gazul este compus din doi componenți cu formule chimice diferite, metan și
etan, se scrie ecuația arderii pentru fiecare din ei:
 +2 → +2
+ 3.5 →2 +3
Prima ecuație se înmulțește cu participația volumică a metanului în amestec, 0,87, iar
cea de-a doua cu cea a etanului, 0,12.
Astfel oxigenul minim necesar va fi = 2 × 0,87 + 3.5 0,12 = 2,16
,
Acest oxigen se găsește în volumul de aer = = = 10,28
, ,

Volumul de aer real se obține înmulțind volumul minim de aer cu coeficientul de

exces de aer, λ.
= = 1,2 × 10,28 = 12,34
Acest volum de aer, fiind cu indicele N, se află în starea normală adică la presiunea
de 1 atmosferă fizică și la temperatura de 273,15K sau 0℃, de aceea el va trebui adus
la starea dată în problemă, de 1 bar şi temperatura de 27°C.
Ecuația de transformare se bazează pe ecuația de stare scrisă pentru cel două stări
×
date, observînd că produsul mR este același. =

Necunoscuta este volumul V ocupat de aer la presiunea de 1 bar şi temperatura de

27°C.
× × 101325 × 12,34 × 300
= = = 13,74
× 100000 × 273
Acest volum V de aer corespunde oxidării 1 m3N de gaz, astfel că debitul de aer
necesar pentru oxidarea debitului total de gaz natural va fi:

̇ = 13,74 × ̇ = 13,74 × 2,58 = 35,45

b. Volumul de gaze arse Vga rezultat din arderea 1 de gaz natural va fi :

= + + +
La volumul de CO2 din oxidare se adaugă participația de CO2 existentă în gaz
co2=0.05.
= (0,87 × 1 + 0,12 × 2 + 0,05) = 1,16
La volumul de H2O din oxidare se adaugă participația de H2O existentă în gaz
u=0.05.
 = (0,87 × 2 + 0,12 × 3 + 0,05) = 2,15
= ( − 1) × = 0,2 × 10,28 = 2,06
= 0,79 = 0,79 × 10,28 = 8,12
= 1,16 + 2,15 + 2,06 + 8,12 = 13,49
Debitul total de gaze arse va rezulta prin înmulțirea Vga cu debitul de gaz natural ars

̇ = × ̇ = 13,49 × 2,58 = 34,8

Acest debit este exprimat în condiții normale și trebuie adus la condițiile de evacuare,
adică presiunea 1,1 bar şi temperatura de 180°C, aplicându-se aceeași formulă de la
punctul a.
× ̇ × 101325 × 34,8 × 453
̇ =
( )
= = 53,2
× 110000 × 273
Observație Problema este ideală, adică se consideră că toată căldura degajată prin
ardere va genera puterea termică necesară. În realitate există un coeficient de pierderi
care reprezintă un procent de 5-10% ,ceea ce conduce la concluzia că debitele reale
de gaze sunt mai mari decât cele calculate.

Problema 2
O sobă de teracotă arde lemne pentru a încălzi o cameră de arie 4x4 și înălțime de 2,5
m. Randamentul transmiterii căldurii de la focarul sobei în interiorul camerei este de
70%. Considerând caracteristicile climatice din C4, fig.29, b, pentru pereții exteriori,
pardoseală si tavan, să se calculeze cantitatea de lemne de fag cu o putere calorică de
14 400 kJ/kg necesară să încălzească camera. Se neglijează pierderea de căldură
diferită prin ferestre sau uși.
Pentru calculul căldurii necesare se pleacă de la formula 2.1 din C4, respectând
notațiile.

∅ = (1 + )

Pentru locuințe adăpostite de vânt c=0,25, vom adopta această valoare.

Coeficienții qi se aleg astfel:
 , × ×
- Pentru un perete exterior = = = 4 ,iar din fig.29,b pe linia
, ×

5,qi=12W/m3
- Pentru pardoseală L=h=2,5m , iar din fig.29,b pe linia 4, qi=23W/m3
- Pentru tavan L=h=2,5m , iar din fig.29,b pe linia 3, qi=26W/m3

∅ = (1 + ) = (1 + 0,25) × 40 × [(4 × 12) + 23 + 26] = 4850

Căldura generată prin arderea combustibilului se transmite în proporție de 70% prin

pereții sobei către cameră, restul se elimină prin căldura remanentă în gazele de
ardere.
De aceea debitul de căldură generat prin arderea combustibilului (sau puterea
termică) se determină prin împărțirea lui ∅ la randament.
∅ 4850
= = = 6929 = 6,929
0,7
Se alege ca și combustibil un lemn de fag care are puterea calorică de 14400 kJ/kg.
Dacă s-ar arde 1kg de fag pe oră atunci s-ar elibera puterea termică unitară de
14400 / /
̇ = = = =4 =4 /
1ℎ 3600
Pentru a afla debitul de lemne pe oră se împarte Pt la Ptu.
6,929
̇ = = = 1,73 /ℎ
̇ 4
Utilizarea sobelor cu lemne nu necesită alimentarea cu lemne la fiecare oră, există o
inerție termică datorită acumulării căldurii în teracota sobei. Pentru o sobă de arie
4m2 se introduce o cantitate mai mare de lemne 2-3 kg, apoi pe măsură ce se produce
arderea se mai pune, din când în când, câte un lemn pe foc. Uneori se introduce peste
jarul de lemn o cantitate de cărbune, de obicei lignit sau cocs de cărbune, care are o
putere calorică de 20MJ/kg. Curba temperaturilor și inerția termică este similară
figurii 2.3 din curs.
Probleme propuse Instalații de ardere
1. Un cuptor industrial funcționează continuu și necesită o putere termică de 500
MW, folosind ca agent termic gazele de evacuare produse prin arderea cărbunelui.
Compoziția cărbunelui este exprimată în participaţii masice: c=0,55, h=0,10, o=0,05,
u=0,10, a=0,20. Coeficientul de exces de aer este λ=1,4. Se va folosi formula pentru
puterea calorică analitică, din curs. Știind că randamentul arderii este de 0,75 să se
determine:
a.debitul masic de cărbune în kg/s care trebuie injectat continuu în focar.
b. care sunt diametrele conductelor circulare de alimentare cu aer și de eliminare a
gazelor arse dacă viteza acestora este de 15 m/s .

2. Fiind dată Problema 1 din Aplicații, calculați care este raportul dintre diametrele
conductelor circulare care alimentează instalația de alimentare cu aer și cea care
evacuează gazele de ardere în ipoteza celeiași viteze a celor două gaze în cele două
conducte.

3. Fiind dată Problema 2 din Aplicații, rezolvați din nou în ipoteza că în sobă se arde
cărbune cu puterea calorică 20MJ/kg, iar dimensiunile locuinței sunt cele ale
locuinței dvs. Pentru simplificare păstrați aceleași ipoteze.