Petii

Pestele este un animal vertebrat, craniat,

ce
trieste
n
mediu
acvatic.
El
respir oxigen dizolvat n ap. Se cunosc
aproximativ 29000 de specii de pesti. Stiinta ce se
ocup cu studiul pestilor se numeste ichtiologie.
Pestii sunt cei mai putin dezvoltati dintre
craniate.
Macropodus opercularis
Clasificare tiinific
Regn:
ncrengtur:
Subncrengtur:
Infrancrengtur:
(neclasificat):

Animalia
Chordata
Vertebrata
Gnathostomata
Pisces
Linnaeus, 1758

Clasificare

Clasa: Acanthodii

Clasa: Placodermi

Clasa: Chondrichthyes

Superclas: Osteichthyes

Clasa Actinopterygii

Clasa Sarcopterygii

Morfologia externa
Corpul
este
fusiform,
are
forma
hidrodinamic, dar poate fi turtit dorso-ventral.
Este alctuit din 3 prti: cap, trunchi si coad.
Pestii au 2 tipuri de nottoare: Perechi
(pectoral si abdominal) si neperechi (dorsal,
codal si anal).
1. Cele perechi au o structur stabil, fiind
formate din piesele osoase ale centurii
scapulare si pelviene. Ele ajut pestii s
se scufunde n ap, s fac rotatii, s
mentin corpul ntr-o pozitie normal.
2. Cele neperechi sunt pliuri ale pielii,
sustinuti de raze osoase externe.
nottoarea
codal
particip
la
propulsarea
nainte
a
pestelui,
nottoarele anale si dorsale particip la
mentinerea echilibrului n timpul notului.
Pielea este acoperit cu un mucus secretat de
celulele glandulare tegumentare. Corpul este
acoperit cu solzi protectori sau plci osoase de
origine dermic. Coloratia este determinat de
cromatofori, celule care se afl sub piele si contin
granule pigmentare.

Morfologia extern a unui pete osos:

1.Opercul . 2 & 5.Linia lateral. 3 &
4.nottoare dorsale.
7.nottoare

anal.

6.nottoare codal.
8.Solzi.

9.nottoare

abdominal. 10. nottoare pectorale.

Organe de simt

Scheletul

Vzul
Ochiul are o structur si origine
complex de forma unui glob, nsotit de organe
anexe. Celulele fotosensibile se gsesc n retin
si receptioneaz lumina. Ochii nu au pleoape si
au o membran nictitant. Ochiul pestilor ososi
este hipermetrop (nu vede aproape) si se poate
acomoda numai pentru o vedere in deprtare.
Distanta minim la care poate vedea este de
5m.
Mirosul

Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind

reprezentat de 2 nri si 2 sculeti dinuntrul
capului, ce contin cteva celule olfactive.
Auzul

Organul auditiv este reprezentat numai

prin urechea intern (labirintul membranos)
format din utricul, cu trei canale
semicirculare si sacul, cu o formatiune numit
lagen.
Gustul

n piele se afl celulele gustative si

tactile ale pestilor.
Tactilitatea

Receptorii tegumentari se prezint n

special prin linia lateral. Excitatiile tactile sunt

Pestii dispun de schelet intern format

din scheletul capului, trunchiului si
inottoarelor. Scheletul capului cuprinde
cutia cranian, oasele fetei, oasele gurii,
operculele. Scheletul trunchiului este format
din coloana vertebral care cuprinde un
numr diferit de vertebre. De apofizele
acestora sunt prinse coastele. Coloana
vertebral este unit direct cu cutia cranian
si coastele. Ea se mparte n 2 regiuni:
toracal si codal. Pestii nu au stern.
Conformatia membrelor este n strns
legatur cu modul de locomotie, care este
tipic acvatic. nottoarele neperechi
(dorsal, codal si anal) au un schelet
format din raze externe osoase ce sustin o
membran tegumentar. nottoarele perechi
sunt formate din structuri osoase ale
centurilor si structuri ale prtilor libere ale
nottoarelor. Prin intermediul centurilor
scapular si pelvian, nottoarele perechi
sunt prinse de scheletul corpului si
musculatur.

Musculatura

Musculatura
pestilor
este
reprezentat, n principal, de 2 bande de
celule musculare, ntinse de-a lungul fiecrei
laturi a corpului. Acestea asigur flexiunea
trunchiului. Alti muschi sunt cei cranieni.
Aproape toti pestii au vezica nottoare
(scrumbia nu are vezic), care este umplut

Sistemul nervos

Sistemul nervos central const din encefal si mduva spinrii.

Encefalul se caracterizeaz printr-un mezencefal mare, n care se localizeaz

terminatiile neuronilor ce pornesc de la retin, si hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular
si un cerebel, de regul foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind
nervi senzitivi, motori si micsti.
Nervii rahidieni au 2 rdcini care se unesc n afara mduvei, formnd un nerv mixt.
Nervii rahidieni sunt n legtur cu sistemul nervos simpatic.
Sistemul circulator
Sngele trece o singur dat prin inim, de aceea circulatia este simpl si nchis. Prin
inim curge snge bogat n dioxid de carbon, care prin aorta ventral ajunge n branhii, unde
cedeaz dioxidul de carbon si se mbogteste cu oxigen. Aorta dorsal asigur transportarea
lui spre organe. Sunt animale poichiloterme (temperatura corpului variaz n raport cu
temperatura mediului).
Inima pestilor este bicameral, fiind compus dintr-un atriu si un ventricul.
Sistemul digestiv
Aparatul digestiv ncepe cu cavitatea bucal. Limba si glandele salivare lipsesc.
Urmeaz faringele, esofagul, apoi stomacul. La pestii lipsiti de stomac, esofagul este scurt si
continu cu intestinul. La pestii rpitori stomacul este voluminos si se poate dilata usor.
Ficatul este bilobat sau trilobat si are vezic biliar. Pancreasul endocrin este reprezentat prin
insulele Langherhans. La pestii cartilaginosi, apar dintii, din solzii placoidali. Acestia sunt
slab diferentiati, fixati de maxilare si permanent schimbati.
Sistemul reproductor
La pesti, reproducerea are loc n mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundatia
este n general extern, mai rar intern (la pestii cartilaginosi). Dezvoltarea oului n afara
organismului parental se ntlneste la pestii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini,
crosopterigeni), dezvoltarea embrionar are loc n interiorul corpului (de exemplu, n gur).
Speciile vivipare nasc pui care s-au dezvoltat n organismul matern, embrionul fiind adpostit
n ovar.
Organele sexuale la mascul sunt testiculele, unde se dezvolt spermatozoizii
scufundati n lichid lptos (laptii), iar la femele ovarele n care se dezvolt ovulele (icrele).
Sistemul excretor

Aparatul excretor este reprezentat prin doi rinichi alungiti n apropierea coloanei
vertebrale cu cte un ureter scurt, care se unesc ntr-un canal ce se deschide n cloac. n
stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros este alctuit din tuburi urinifere asezate
perechi si care comunic cu cavitatea corpului printr-o plnie ciliat numit nefrostom; n
apropierea ei se gseste glomerul vascularizat cu rol n transportul produselor de excretie;
tuburile urinare se deschid n afara corpului prin canalul Woff, care se deschide n cloac. La
adult mezonefros, nefrostomul este rudimentar si nchis. Tuburile urinifere formeaz capsula
lui Bowman, care acoper glomerulul vascular. Tuburile urinifere primesc produsele toxice
direct din snge, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul
ureterului l are canalul Woff. Vezica urinar se formeaz prin dilatarea uterului. La excretie
particip si branhiile si pielea.
Aparatul respirator
Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. n inspiratie, apa ptrunde
prin gur n cavitatea branhial si scald branhiile. n expiratie, gura se nchide si apa, fiind
mpins prin lamelele branhiilor, se elimin de sub opercule. La unii pesti (crosopterigeni si
dipnoi) sunt prezenti plmnii saciformi, cu o structur simpl si o vascularizare tipic.

CLASIFICAREA PETILOR DIN APELE NATURALE

Sunt vertebratele cele mai simple , la unele dintre ele nici scheletul nu este n
ntregime osificat. Animalele acvatice au aprut cele dinti dintre vertebrate n mrile
primitive . Sunt acoperite cu solzi , respir prin branhii , se nmultesc prin ou, iar fecundarea
este extern .Dintre toate vertebratele de la noi , pestii sunt cei mai studiati . Asa ncepe
marele savant romn, I. Simionescu, descrierea clasei pestilor, n marea sa oper : Fauna
Romniei.
CLASA PESTILOR ( OSTEICHTHYES) cuprinde patru subclase . n Romnia se
gsesc doar reprezentanti ai subclasei : ACTINOPTERYGI .
Ordinile acestei subclase sunt : ACIPENSERIFORMES, ANGUILLIFORMES,
BELONIFORMES, BOBASTRANIFORMES, CLUPEIFORMES, CYPRINIFORMES,
CYPRINODONTIFORMES, ESOCIFORMES, GADIFORMES, GASTEROSTEIFORMES,
MUGILIFORMES, PERCIFORMES, PLEUONECTIFORMES, SYGNATHIFORMES,
ZEIFORMES.
CLUPEIFORMES, CYPRINIFORMES, ESCOCIFORMES, GADIFORMES,
PERCIFORMES cuprind majoritatea speciilor de pesti ntlniti n apele naturale din tara
noastr .

1. ORDINUL CLUPEIFORMES

Este vorba despre petii de mrime variabil, pesti fizostomi (fizostom =pesti la care
vezica nottoare este legat de esofag printr-un canal, cu caractere primitive avand craniul in
mjoritate cartilaginos). Nu prezinta Aparatul lui Weber (un sistem de osicule din urechea
interna care are ca rol perceperea tonurilor). Corpul are solzi cicloizi (cicloid =care este
asemanator unui cerc), rar ctenoizi (ctenoid =n forma de pieptene). Prezint o singur
inotatoare dorsal, adesea exist i o nottoare adipoas; nottoarele pectorale sunt pe partea
ventral; nottoarele ventral cu poziie abdominal. La toate nottoarele au peste 6 radii moi
i segmentate .

Ordinul cuprinde numeroase familii, majoritatea marine, puine dulcicole. Cele mai
importante familii de la noi sunt: SALMONIDAE si THYMALLIDAE. Din familia
salmonidelor (SALMONIDE =familie de pesti rapitori caracterizati printr-o a doua inottoare
dorsala adipoasa) fac parte: PASTRAV INDIGEN (SALMO TRUTTA FARIO), PASTRAVUL
CURCUBEU (SALMO GAIRDNERI IRIDEUS) si LOSTRITA (HUCHO HUCHO).
Din familia THYMALLIDAE ( THYMALLIDAE = pesti cu gura mica, transversal, cu
dinti slab dezvoltati, dispusi pe premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, uneori si pe
limba. Inotatoarea dorsala lung, cu 18-25 radii simple, din care cel putin 17 sunt divizate)
face parte LIPANUL (THYMALLUS THYMALLUS).

Pstrv
indigen

Pstrv
curcubeu

Lostri
uria

Lipan

2. ORDINUL CYPRINIFORMES
Pesti de forme variabile. Corpul cu solzi cicloizi, mai rar cu placi osoase sau fr
solzi. Sunt pesti fizostomi care prezinta Aparatul lui Weber in legatura cu vezica inotatoare si
urechea interna. Inotatoarele perechi precum si cea dorsala si anala au radiile moi exceptand
primele 2,3 care sunt tepoase. Ordinul cuprinde numeroase clase, dintre care numai dou sunt
marine .
Cea mai cunoscuta familie din acest ordin este clasa CYPRINIDAE (CYPRINIDAE =
Majoritatea speciilor sunt omnivore, putin pretentioase la alegerea hranei (insecte, viermi,
larve, vegetale). Gura cu dinti faringieni (pe oasele faringiene inferioare, falciforme), dispusi
n 1-3 randuri (cel mult cte 7 n rndul cel mai lung), care se schimba in fiecare an n
perioada reproducerii. Corpul cu form variabil i prevzut cu solzi netezi (cicloizi), mai rar
fara solzi. Speciile dau numerosi hibrizi ntre ele).
Din aceasta familie amintim :
BOISTEANUL- PHOXINUS PHOXINUS
MREANA- BARBUS BARBUS
CLEANUL - LEUCISCUS CEPHALUS
SCOBAR - CHONSTRODOMA NASUS
MORUNAUL- VIMBA VIMBA
PORCUORUL - GOBIO
AVATUL - ASPIUS ASPIUS
VADUVIA- LEUCISCUS IDUS

ROIOARA - SCARDINIUS ERYTHROPHTALMUS

BABUCA- RUTILUS RUTILUS
OBLETELE- ALBURNUS ALBURNUS
PLTICA- ABRAMIS BRAMA
CARAUL- CARASSIUS CARASSIUS
CRAPUL- CYPRINUS CARPIO
LINUL TINCA TINCA
Tot din acest ordin face parte si familia SILURIDAE ( siluridele sunt definite ca fiind
pesti ososi de apa dulce , de dimensiuni mari) . Reprezentantul acestei familii de pesti in apele
noastre este : SOMNUL - SILURUS GLANIS.

Boisteanul

Mreana

Clean

Porcuor

Avatul

Vduvia
Babuca

Roioara

Oblete

Caras

Pltica

Lin

Crap

Somnul

3. ORDINUL ESCOCIFORMES
Ordin de pesti teleosteeni cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti, cicloizi. Sunt
pesti fizostomi , care au inotatoarea dorsala delpasata mult inapoia corpului, deasupra celei
anale. Familia ESOCIDAE (familie de pesti rapitori de apa dulce) este reprezentata in apele
noastre de catre : STIUCA- ESOX LUCIUS.

4. ORDINUL GADIFORMES

Sunt pesti cu corpul alungit, mai mult gros decat turtit lateral, cu solzi mici, cicloizi
(foarte rar ctenoizi), care acoper corpul in intregime si o parte a capului. Gura mare, cu
un"neg" sau o "mustacioar" pe "barbie"Au 2-3 inotatoare pe spate si una sau doua inotatoare
anale. Nu au radii spinoase. Inotatoarele ventrale sunt plasate inaintea celor pectorale. Din
acest ordin vom discuta despre clasa GADIDAE (familie de pesti marini si de rau ), al carei
reprezentant este: MIHALTUL LOTA LOTA.

5. ORDINUL PERCIFORMES
Pesti cu forme variabile, cu corp oval , alungit si comprimat lateral. Solzii mai mult
ctenoizi, la unele specii pot fi cicloizi, la altele lipsesc sau sunt transformati total sau partial in
piese exoscheletice osificate. Doua inotatoare dorsale: prima tepoas, a doua cu radii moi;
cand sunt contopite, portiunea anterioar este tepoas, iar cea posterioara cu radii moi; adesea,
radiile primei dorsale sunt subtiri i flexibile. Dorsala i anala sunt rar contopite cu codala
(fam. Ophidiidae). Inotatoarele ventrale au pozitie toracic. Ordinul cuprinde numeroase
familii marine si cateva dulcicole.
Din cadrul acestui ordin vom vorbi despre familia PERCIDAE (Peti de ap dulce i
salmastr, carnivori i foarte lacomi, cu corpul alungit, uor turtit lateral, cu solzi (ctenoizi),
mai mult sau mai puin mari. Gura cu dini pe flci i pe cerul gurii; 6 sau 8 radii
branhiostege. Linia lateral bine dezvoltat).
Cei mai deseama reprezentanti ai percidelor sunt :
SALUL SANDER LUCIOPERCA (1)
BIBANUL- PERCA FLUVIATILIS (2)

GHIBORTUL ACERINA CERNUA (3)

FUSUL ZINGEL STREBER (4)

1/

2/

3/

4/