Sunteți pe pagina 1din 34

Subregnul Eumetazoa

Metazoarele se clasifică în funcţie de numărul foiţelor


embrionare în două diviziuni: Diploblastica şi
Triploblastica.
Diviziunea Diploblastica sau Radiata
- metazoare inferioare, cu corpul format din două foiţe

embrionare şi cu simetrie radiară.


- Cuprind două încrengături: Cnidaria şi Acnidaria

(=Ctenophora), cunoscute sub numele de


celenterate(gr. coelos = cavitate; enteron = intestin).
Încrengătura Cnidaria
 Sunt metazoare inferioare caracterizate prin
prezenţa cnidoblastelor (gr. cnide = urzică)- celule
specializate pentru atac şi apărare.
 Sunt cunoscute sub numele de hidre, meduze,
corali.
 Cnidarii se prezintă sub două forme fundamentale:
polipul- asexuat, solitar sau colonial şi meduza-
sexuată, liberă, de obicei, pelagică.
Polipul
 este saciform, format din

 coloană (tulpină)

 posterior prezintă un disc adeziv,

 anterior, prezintă hipostomul (conul

bucal). Hipostomul este prevăzut cu


orificiul buco-anal, înconjurat de
numeroase tentacule.
Cavitatea gastrică este simplă
(hidrozoare) sau compartimentată
(scifozoare şi antozoare).
Meduza este turtită antero-posterior, cu aspect
de umbrelă. Prezintă:
 faţă exumbrelară (omoloagă cu coloana

polipului)
 faţă subumbrelară (omoloagă cu discul oral al

acestuia),
 tentacule pe marginea umbrelei

 un manubriu care poartă orificiul buco-anal.


Peretele corpului este format din ectoderm şi
endoderm, între care există mezogleea.
Ectodermul conţine:
 celule mioepiteliale, la bază cu fibrile musculare
netede, longitudinale;
 celule senzoriale în legătură cu plexul nervos;
 celule interstiţiale, totipotente, care refac toate
categoriile celulare;
 cnidoblaste - celule urticante.
 Cnidoblastul reprezintă o capsulă plină cu un
lichid toxic, hipnotoxină. După modul de
funcţionare se disting următoarele tipuri de
cnidoblaste: penetrante, volvente (se
răsucesc în jurul prăzii), glutinante
(lipicioase).
Mezogleea conţine plexul nervos.
Endodermul este format din:
•celule digestive cu 2-5 flageli, capabile de
fagocitoză, iar bazal cu fibrile musculare netede
circulare;
•celule glandulare ale căror secreţii conţin enzime
proteolitice cu rol în digestia intracavitară;
•celule interstiţiale

•cnidoblaste, cu rol în
omorârea prăzii înghiţite.
 Scheletul este bine dezvoltat la coralii calcaroşi.
 “Sistemul nervos” apare pentru prima dată în seria animală şi este
reprezentat prin plexul nervos, format din neuroni multipolari. La speciile
active apar condensări sub formă de inele.
 Organele de simţ sunt reprezentate prin oceli, ropalii, statocişti,
prezente tot la speciile active.
 “Sistemul muscular”, slab dezvoltat, este format din fibrile
musculare netede, longitudinale şi circulare, prezente în celulele
mioepiteliale şi cel. digestive.
 Nutriţia este micro- şi macrofagă; digestia iniţial cavitară, continuă
intracelular.
 „Sistemele” circulator, respirator şi excretor lipsesc.
 Reproducere şi dezvoltare
La grupele cu polip şi meduză întalnim o alternanţă de generaţii
asexuate şi sexuate (metageneză).
În dezvoltare apare planula - larva primară, didermică, ovală şi ciliată.

Planula didermică are importanţă filogenetică, aflându-se la originea


metazoarelor triplobastice.
Clasificarea cnidarilor
 Structura polipului şi a meduzei determină
împărţirea cnidarilor în următoarele clase: Hydrozoa,
Scyphozoa şi Anthozoa. În ultimul timp, zoologii au
introdus o nouă clasă,Cubozoa, care înainte avea
valoare de ordin al clasei Scyphozoa.
Clasa Hydrozoa
 Se cunosc peste 2700 de specii, majoritatea
marine. Sunt reprezentate prin hidropolip şi
hidromeduză. Dezvoltarea este o metageneză.
 Hidropolipul are unul sau mai multe cercuri de
tentacule în jurul conului bucal. Cavitatea gastrică,
saciformă, este necompartimentată.
Hidromeduza are dimensiuni medii între 1-3 cm,
rar ajunge la 10-40 cm. Manubriul este lung, iar
deschiderea cavităţii subumbrelare este îngustată
de o formaţiune musculară, velum .
Organizaţia internă
 “Sistemul nervos” este reprezentat prin plexul nervos cu
două condensări inelare, la nivelul umbrelei, în legătura cu
activitatea musculaturii circulare în timpul înotului.
 Organele de simţ sunt reprezentate prin oceli şi statocişti.
Ocelii sunt alcătuiţi din celule senzoriale şi pigmentare, uneori cu
cristalin. Statociştii sunt vezicule pline cu lichid, au statolit
calcaros în legătură cu perii unor celule senzoriale şi informează
asupra poziţiei în apă.
 Sistemul gastro-vascular, caracteristic meduzei, începe cu
“orificiul bucal”, urmează “stomacul” central de la care pornesc
canale radiare, corespunzător numărului de tentacule. Acestea
se deschid în canalul circular marginal şi au ramificaţii în
tentacule.
Hrana este reprezentată de nevertebrate
mici. Digestia, la început cavitară, continuă
intracelular.

Formarea coloniei şi polimorfismul colonial


 Colonia se formează dintr-un polip fondator
prin înmugurire.
 La hidrozoarele inferioare, colonia este constituită
din hidranţi, cu rol în hrănire şi cu structură tipică
de hidropolip şi din gonozoizi, indivizi
reproducători pe care înmuguresc meduzele.
 La unele specii, se întâlnesc şi indivizi cu rol în
apărare, nematofori şi dactilozoizi, cu aspect de
filamente lungi pe care sunt baterii de nematocişti.
La sifonofore, cele mai evoluate hidrozoare, polimorfismul colonial este
accentuat.
Întâlnim:
1. Pneumatoforul, cu rol în mişcările pe verticală ale coloniei.
2. Clopotele înotătoare asigură mişcările laterale.

3. Cormidiile, grupări de indivizi constând


din:
filozoidul – polip protector în formă de scut;
cistozoidul – are rol excretor şi în digestie;
gonozoizii – indivizi reproducători, de obicei
câte doi, mascul şi femelă;
gastrozoidul – individul hrănitor.

Veninul sifonoforelor este toxic pentru om,


producând dureri puternice şi chiar tulburări
cardiace.
Reproducere şi dezvoltare
 Înmulţirea se realizează asexuat
(diviziune şi înmugurire) şi sexuat. Sexele
sunt separate. Din oul fecundat rezultă
planula didermică. După o viaţă liberă de 12
– 24 h se fixează cu polul aboral şi devine
polip.
Clasificare
 Hidrozoarele sunt grupate în trei subclase:
Hydroidea, Hydrocorallina şi Siphonophora.
I.Subclasa Hydroidea
Ordinul Hydroida
 Meduza lipseşte, polipul este hermafrodit. Sunt
forme de apă dulce şi salmastră.
 Hydra viridis
Pennaria sp.
II. Subclasa Hydrocorallina
 Cuprinde specii marine coloniale asociate recifelor.

III. Subclasa Siphonophora


Sunt marine, cu
polimorfism colonial accentuat;
au culori vii: roşu, albastru,
galben. Sunt planctonice şi
lipsesc în Marea Neagră.

Physalia physalis–
corabia portugheză; are
cca 20 cm şi filamente
pescuitoare de cca 20 m;
periculoasă pentru om.
Physophora sp.
Physalia sp.
Velella sp.
Clasa Cubozoa
 Multă vreme au fost
considerate ordin al clasei
Scyphozoa.
 au umbrela înaltă cubică, cu
cele 4 colţuri prelungite cu
câte o lamă ovală,
pedalium, din care proemină
un tentacul. Marginea
umbrelei se extinde formând
un velarium. Veninul poate fi
periculos pentru om.
 Carybdea
Clasa Scyphozoa
 Cuprinde specii exclusiv marine, la care
predomină meduza; sunt liber înotătoare sau
fixate de substrat.
Scifopolipul
 Cavitatea digestivă este compartimentată. De
obicei, este litoral.
Scifomeduza
 Spre deosebire de hidromeduză este de
dimensiuni mai mari, fără velum şi inele
nervoase.
 “Sistemul nervos” este un plex superficial şi
formează 8 ganglioni marginali, în legătură cu
ropaliile. Ropalia este formată din 1-2 oceli (au
cornee, cristalin, retină), un statocist endodermic, o
fosetă olfactivă şi un lobul protector.

 Majoritatea meduzelor sunt macrofage, hrana


constând din alte celenterate (sifonofore,
hidromeduze), polichete, creveţi, moluşte.
 Speciile microfage se hrănesc cu protozoare,
rotiferi, entomostracei.
 “Sistemul gastrovascular” este mai complicat faţă de hidrozoare.
 Începe cu “orificiul bucal” situat în mijlocul feţei subumbrelare, cu
colţurile prelungite în 4 braţe bucale prevăzute cu câte un şanţ bucal
ciliat.
 “Faringele” conduce în “stomacul” central, cu 4 buzunare gastrice.
 De la stomac pornesc 16 canale la Aurelia aurita (radiare, adradiare şi
interradiare) care se deschid într-un canal circular marginal.
 La unele specii, gura este înlocuită printr-un sistem de pori care aspiră
hrana.
 Apa cu particule alimentare şi oxigen, circulă de la stomac spre canalul
circular prin canalele simple şi invers prin canalele ramificate.
Reproducere şi dezvoltare

 Dezvoltarea este o
metageneză.

 Fecundaţie
 Planulă
 Scifopolip
 Strobil
 Efirulă
 meduză
Sistematica

Ordinul Stauromedusae
 Recent, unii zoologi îi dau rang de clasă: Staurozoa.
Cuprinde cca 50 de specii fixate de substrat prin faţa
exumbrelară, alungită în formă de peduncul. După unii
zoologi, sunt polipi sexuaţi, după alţii, meduze foarte
primitive.
 Lucernaria walteri, gigantul ordinului atinge 16 cm în
diametru, specia fiind descrisă de Gr. Antipa.
Ordinul Coronata
 Exumbrela prezintă două regiuni separate
printr-o bază circulară: discul central şi
coroana cu lobi, iar la baza lor ropalii.
 Nausithoe – trăieşte la cca 8000 m
adâncime într-un spongier.
Ordinul Semaeostomeae
Umbrela este turtită cu marginea lobată.
Aurelia aurita, meduza de apă rece.

Cyanea sp., din Oc. Atlantic poate


să atingă 2 m diametru
Ordinul Rhizostomeae
 Gura primitivă este
înlocuită printr-un
sistem de pori. Sunt
microfage.
Rhizostoma pulmo,
meduza de apă
caldă
Clasa Anthozoa

Antozoarele (gr. anthos = floare; zoon = animal) sau coralii populează apele marine din
regiunea tropicală. Majoritatea sunt coloniale; stadiul de meduză lipseşte, fiind
reprezentate prin antopolip sau coralopolip cu organizare superioară.
 Scheletul
 La octocoralieri este reprezentat prin spiculi izolaţi de natură organică
sau calcaroasă.
 La hexacoralieri, scheletul este în general, bine dezvoltat şi format din
aragonit (la madreporari).
 “Sistemul muscular” - în peretele corpului există musculatură
longitudinală şi circulară (fibrile musculare).
 Sistemul nervos, slab dezvoltat, este reprezentat prin plex nervos.
 Organele de simţ, reduse,
 Mişcarea este redusă: Actinia equina parcurge 8 cm/oră.
 Nutriţia este microfagă, speciile mari (Actinia, Anemonia) sunt
macrofage.

Digestia iniţial extracelulară în cavitatea


gastrică, se continuă la nivelul celulelor
endodermice.
 Biologie
Antozoarele sunt specii fixate, excepţional pelagice. Pot să ajungă
până la adâncimi de cca 6000 m, însă preferă apa caldă şi bine
oxigenată din zona litorală. De altfel, recifele se formează până
la adâncimea de 90 m, temperatura optimă fiind de 25-29 grade
C. Sunt frecvente cazurile de simbioză cu alge, peşti şi crustacei.
Coloniile îmbracă forme variate, iar coloritul este foarte viu. Se
întâlnesc în Oceanul Atlantic, Pacific, Indian, Marea Mediterană,
Marea Roşie etc. Sunt prezente şi în Marea Neagră. Fosile au
fost identificate în Groenlanda, în Maramureş.
I. Subclasa Octocorallia
 Sunt predominant coloniale;
 au 8 loje, septe şi tentacule.
 Scheletul este sub formă de spiculi izolaţi, constituit din
substanţe organice şi CaCO3.
 Dimorfismul polipilor este frecvent.
Ordinul Gorgonaria
 Coloniile sunt ramificate într-un singur plan, au aspect
arborescent.
 Corallium rubrum;
Gorgonia sp.
Gorgonia sp.