Curs 5

5.1 Relatia medicului cu societatea:

a.binele individual vs. binele comunitar,
b.dubla loialitate
c.justitia actului medical si a ingrijirii
medicale
d.conflictul de interese
e.alocarea resurselor limitate
f.nondiscriminarea
5.2 Relatia medicului cu colegii
George Cristian Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD

a.binele individual vs. binele

comunitar
Cum vedeti alegerea binelui intr-o astfel de
dilema?

a.Binele individual vs. binele comunitar.

Datoria fata de societate
Medicina este o profesiune umanitara iar medicul isi proiecteaza
aceleasi calitati morale pe care le datoreaza pacientului
(beneficenta, fidelitate, non-maleficenta, justitie) si dincolo de
persoana pacientului.
Medicul nu poate sa ignore suferinta comunitara si sa
abandoneze raspunderile sale sociale ori sa refuze implinirea
binelui public daca aceasta ii sta la dispozitie.
Binele public insa nu prevaleaza asupra binelui individual.
Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala,
Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in 2005: Preambul:
Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare
alte administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii
vor lua masurile potrivite pentru a le asigura ori a le restaura .

b.dubla loialitate
Cum va impartiti intre obligatiile morale? Cum
faceti alegerea?

b.Dubla loialitate
Dubla loialitate este o dubla datorie: datoria de a face bine
pacientului dar si de a face bine si altor oameni
Dubla loialitate este o sursa de conflicte etice (dileme etice) care
poate aduce in balanta etica
beneficenta (pacient) vs. non-maleficenta (terti/public) ori
loialitatea (pacient) vs. beneficenta (tert/public)
autonomia (pacient) vs. justitia (tert/public), etc.

Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: Un

medic datoreaza pacientului sau loialitate completa.

Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995:

Art. 1. Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie
etica si responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes
al pacientilor in orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate
largind preocuparea si implicarea lor in promovarea si asigurarea
sanatatii publicului

 In situatii exceptionale medicul poate pune interesele celorlalti

deasupra intereselor pacientului sau.
Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995
Art. 8. In regiuni si jursdictii in care serviciile publice de sanatate de
baza nu sunt disponibile adecvat, asociatiile medicale vor conlucra cu
alte agentii ori grupuri care promoveaza sanatatea pentru a stabili
prioritati pentru legitimizare si actiune. De exemplu, intr-o tara sau
regiune cu limitate resurse de apa si canalizare pentru cetateni, se vor
prioritiza aceaste nevoi deasupra cheltuirii resurselor pentru a obtine
tehnologii noi care pot aduce servicii doar la putini cetateni din cadrul
acelei populatii).
Declaratia drepturilor pacientului AMM (WMA) Lisabona,
1981Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta
intre pacientii care pot beneficia de un anume tratament care se afla
intr-o limitare a disponibilitatii sale, toti pacientii sunt indreptatiti la o
selectie justa pentru acel tratament. Alegerea trebuie sa se bazeze pe
criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare.

 Declaratia de la Geneva, 1948 amendata in

2006, non-discriminarea: Nu voi permite
consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati,
credinta, origine etnica, sex, nationalitate, afiliere
politica, rasa, orientare sexuala, statut social sau
oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si
pacientul meu.
Medicul trebuie sa rezolve orice conflict aparut
intre propriile sale interese si cele ale pacientului
lui, intotdeauna in favoarea pacientului

c.justitia actului medical si a ingrijirii

medicale
Medicul se afla in serviciu public medical?
Medicul este un functionar public? Sanatatea
este publica? Este un drept public?
Legal medicina privata poate oferi servicii
dedicate? Dar moral?
Actul medical trebuie sa fie just? Egal si catre
toti? Sau doar egal? De ce?

c. Justitia actului medical si a ingrijirii medicale.

Nondiscriminarea
Actul medical trebuie sa se desfasoare:
Egalitarian: catre toti egal pentru ca toti sunt egali intre ei
Echitabil: catre toti la fel (fiecare este indreptatit la acelasi standard minim
de ingrijire)
Non discriminarea este un imperativ al practicii medicale atestat atat de
Juramantul Hipocratic cat si de Declaratia de la Geneva.
In cercetarea stiintifica:
Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor
Recrutare echitabila a subiectilor
Protectie speciala grupurilor vulnerabile
Este echitate in cercetarea intreprinsa?
1. Cauta cine are beneficiile si cine are riscurile si vei afla echitate cat timp se
regasesc de aceeasi parte (cel ce risca este si cel ce afla beneficiu)
2. Cauta daca exista o distributie egala si echitabila a riscurilor si beneficiilor:
cei ce au beneficii au si riscuri? Dar cei ce au riscuri au si beneficii?
3. Afla cum se face inrolarea (cum sunt alese persoanele care beneficiaza ori
cele care raman in afara studiului): criteriile sunt aleatorii, le sunt
cunoscute, le accepta?

d.conflictul de interese
Cand v-ati simti intr-un conflict de interese?
Ce interese ar veni in conflict?
Cand se poate afla un medic in conflict de
interese?

d.Conflict de interese;
incompatibilitate
Conflictul de interese implica o intersectie intre interesele personale si
cele publice decurgand din pozitia de decizie pe care o are cel in cauza.
Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati ori
membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria
oficiala/publica putand influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei
publice (art. 70 din Legea 161/2003 ).
Incompatibilitatea este starea in care se gaseste/regaseste o persoana cu
atributii/functii publice de natura sa intre/va putea intra/a intrat in
conflict de interese
Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in:
Alegeri pentru o functie
Ingrijirea medicala a pacientului vs. interese proprii
Luarea unei decizii
Cercetarea stiintifica (intersul public ori al
finantatorului vs. interesul pacientului)
Evolutia carierei profesionale, promovare, publicare :
interes propriu vs. interesul pacientului ex. interes
propriu vs.loialitate, confidentiaiitate

Binele
personal
loialitatea
(fata de sine)

Binele
pacientului
loialitatea
(fata de pacient)

e.Alocarea resurselor limitate

Cum ati alege cui sa dati ceea ce este nu
ajunge la toti?

e.Alocarea resurselor limitate

Nu exista un sistem medical cu resurse nelimitate. Orice
sistem medical poate ajunge a fi fara resurse.
Este echitabil a stabili aprioric modalitatea de distribuire a
resurselor limitate.
Contagion (2011). Un film care discuta problematica alocarii resurselor limitate (de vazut)
Soon after her return from a business trip to Hong Kong,
Beth Emhoff dies from what is a flu or some other type of infection.
Her young son dies later the same day. Her husband Mitch
however seems immune. Thus begins the spread of a deadly
infection.
For doctors and administrators at the U.S. Centers for
Disease Control, several days pass before anyone realizes the
extent or gravity of this new infection. They must first identify
the type of virus in question and then find a means of combating
it, a process that will likely take several months. As the contagion
spreads to millions of people worldwide, societal order begins to
break down as people [IMDB].

Modele de alocare
Modelul ce decurge din datoria restransa fata de pacient (Hipocratic,
deontologic)
Are la baza exercitiul datoriei medicului fata de pacient. Modelul se
intemeiaza pe prevalenta datoriei fata de pacient vs. datoriei fata de
societate, pe drepturile individului (i.e. pacientului) vs. drepturile
comunitare. Binele individual este prevalent.
Modelul ce decurge din datoria extinsa fata de societate (utilitarian)
Are la baza datoria extinsa a medicului fata de societate. Medicul este
un produs al societatii, un membru al ei. El intoarce societatii ce a
dobandit, calitatea expertizei sale.
Toti indivizii sunt pacientii sai (pacienti indirecti). Ii va avea in ingrijire
pe toti si in mod particular pe unul (pacient direct): cat timp ingrijirea
acestuia nu contravine intereselor celorlalti el va beneficia de calitatea
expertizei sale. Binele comunitar este prevalent.

 Modelul practicii medicale aflate sub actiunea conditionalitatilor economice

Coordonatele deciziei medicale si a indreptarii resurselor limitate se fac pe
criterii economice iar nu pe criterii profesionale, medicale.
Pacientii sunt consumatori de servicii medicale iar medicii furnizori ai acestor
servicii.
Medicina este un domeniu social al serviciilor iar scopul sau este deservirea
publicului: pentru ca sistemul sa functioneze datorita numarului mare de
persoane implicate trebuie sa se autofinanteze si astfel castigul din sistem este
important (fereste de limitarea resurselor sau ofera directii de alocare)
Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat venitul sistemului (dar si
castigul economic) este mai mare si sistemul este mai bogat intrucat
serviciile preventive sunt permanente (si ele tin pacientii sanatosi). Cu cat
indivizii sunt mai sanatosi cu atat sistemul este mai sarac.
Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat venitul sistemului (dar si
castigul economic) este mai redus si sistemul este mai sarac pentru ca
pacientii nu ajung la serviciile preventive (nu le platesc) iar o data ce ajung
resursele se consuma incercand salvarea fiecaruia, ceea ce apare doar
posibil dar nu si sigur dat fiiind gravitatea bolilor. Cu cat indivizii sunt mai
bolnavi cu atat sistemul este mai sarac.
CMCMR, ART. 6 Independena profesional. Medicul este dator s struie i s i
apere independena profesional, fiind interzis orice determinare a actului
medical ori a deciziei profesionale de raiuni de rentabilitate economic sau de
ordin administrativ.

Principii de alocare
Principiul filozofic al distributivitatii in societate: societatea
are o datorie catre indivizi iar indivizii au o datorie unii catre
ceilalti.
Justitia distributiva (you can tell the justice of a society by
how it treats its least well-off members , J.Rawles; celui
care beneficiaza mai mult: discriminare, (discriminare
pozitiva) vs. principiul distributiei juste (egal celor egali).
Justitia distributiva este totuna cu distributivitate justa?
Justa distributie este totuna cu distributie justa ?
Distributivitate echitabila: standardul minim de ingrijire
Principii filozofice care stau la baza alocarii: libertarian,
utilitarian, egalitarian, restaurativ

1.Intr-un spital exista 100 de bolnavi cu o anumita boala

care necesita o doza terapeutica standard, unica, de 1
pastila. Daca nu tratati mor toti, daca tratati corect
traiesc toti (eficienta 100%). Aveti 50 pastile: cum le
impartiti?
2.Intr-un spital exista 100 de pacienti dar este nevoie de 2
pastile pentru salvarea unei vieti. Aveti 100 de pastile.
Cum le impartiti? Dati cate una la fiecare?
3.Intr-un spital exista 100 de bolnavi din care 50 au nevoie
de 1 pastila si 50 de 2 pastile. Aveti 50 de pastile la
dispozitie. Cum le impartiti?

1. Principiul egalitarian
Toti oamenii sunt egali (tratament egal): principiul loteriei,
principiul primul venit-primul servit

2. Principiul prioritarian
Prioritarianism (a favoriza pe cel vulnerabil sau fr anse):
mai nti cei bolnavi, mai nti cei tineri, mai intai cei cu
o contributie sociala mai mare

3. Principiul utilitarian
Maximizarea beneficiilor (utilitarianism): eficienta salvrii
vieii (numrul de viei salvate), prognostic si numrul
de ani inc de trait

4. Principiul recompensei
Promovarea si recompensarea utilitii sociale: valoarea
instrumental, reciprocitatea

 Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA,

Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in
2005, engl. original:
In circumstante in care trebuie sa se faca o
alegere intre pacienti potentiali pentru un
tratament anume care se afla limitat , toti
pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa.
Aceasta alegere trebuie facuta pe criterii
medicale si fara discriminare

P. egalitarian
Tratament egal ctre toi oamenii
Presupune non-discriminare
Consta in egalitatea accesului i a ansei egale
de a dispune de o nevoie limitata (ex. un
transplant).
Primul venit-primul servit: aduce egalitate,
oportunitate dar favorizeaza pe cei bogati care
vor putea fi in capul listelor cu mai mare
probabilitate

P. Prioritarian
A favoriza pe cel vulnerabil sau lipsit de anse
Mai inti celui slab (well-off) : regula salvrii considernd ca
limitarea resursei este temporar iar aciune medical este
o datorie prezent permanent; ingrijirea trebuie indreptata
proportional catre cel ce are mai mare nevoie de ea
Mai inti celui tnr: exist prioritizri de vaccinare ctre
cei tineri sau ctre copii.
Dar intre cel slab si cel fara sustinere, pe cine ati sustine
prioritar? Apare corect sa se ia de la cel slab (well-off) i sa
se dea celui fr susinere (worst-off) favoritism-? (Daca
raspundeti da, este o alegere obisnuita a societatii oricat de
nedreapta apare; de fapt este o falsa dilema intrucat aduce
alegere intre cei defavorizati ceea ce nu ar trebui sa
constituie o alegere, cei bine, bogati, etc. ar fi reprezentat
moral rezolvarea dilemei).

P. utilitarian
Maximizarea beneficiului (utilitarianismul)
Resursa limitata se indreapta catre cel ce beneficiaza maxim de
pe urma ei. Cum poate fi definit acesta? Indicatorul este
Valoarea in ani de trait.
Cum s-ar putea stabili moral valoarea a 10 de ani de trait a
unui tnr de 25 de ani student la medicin (avand o boala
hematologic) comparativ cu valoarea a 10 ani de trait a unui
medic de 55 de ani (avand aceeai boala hematologic)?
Dar daca luam in considerare si alte criterii apare mai usor de
facut deosebirea? Primul nu are nici un copil n ngrijire si nu a
tratat inc nici un bolnav dar daca ar fi sanatos si ar putea sa-si
incheie o cariera medicala completa atunci ar trata cca. 80.000
pacienti pe care cu probabilitate i-ar face bine; al doilea are 2
copii n ngrijire, a tratat deja cu succes 70.000 de bolnavi (este
un medic cunoscut) si mai are de tratat in medie doar 10.000
pacienti pn la pensie? Primul deci are potential mai mare
impliniri mai reduse si nu are responsabilitati sociale, al doilea
invers. Cui i-ati da resursa limitate dupa acest principiu?

 Se consider c este mai echitabil s indrepti resursele catre cei care au anse
reale de a supravieui pe baza prognosticului decat catre toti deodata, reducand
sansele tuturor. Adica sa distribui dupa prognostic decat dupa numarul de vieti
ce pot sa fie salvate.
n fapt salvnd dup prognostic se salveaza ct mai multe viei, ntruct numai
cele ce se pot salva se vor salva.
A oferi o ans real n plus celui care e mai puin bine vs. celui care e mai
vulnerabil este considerat a fi neetic
A da ctiva ani n plus celui care are prognostic mai bun (adic va tri nc si mai
mult) este neetic vs. cel care are prognostic mai prost (i care astfel va tri si
mai puin) intrucat aceasta inseamna a lua ani de la unul si a-i da la altul lasand
pe cel cu prognostic mai prost fara nici o sansa (sacrificiu individual fara voie)
Ce ai alege ntre posibilitatea ca prin masurile medicale ntreprinse s aducei
ctiva ani in plus dar pentru ct mai muli dintre pacientii dvs. fa de situaia n
care prin masurile ntreprinse ati putea oferi mai muli ani dar numai pentru
cativa pacienti sau poate doar pentru unul?

Promovarea si rsplata valorii sociale

Valoarea instrumental. Acest principiu prioritizeaz
anumii indivizi pentru calitile lor, implinirile lor,
valoarea lor sociala, locul ocupat in constructia
societatii si valoarea lor social viitoare (ex. cei de a
cror supravieuire depinde supravieuirea altora, etc.).
Reciprocitatea. Acest principiu prioritizeaza datoria pe
care societatea o are fata de valoarea social a celor in
nevoie si a celor deja oferite de acestia societii care
se afla in datorie fata de ei (principiu alocativ sau de
justiie reparatorie/rectificativ)

Sistemele de alocare a resurselor limitate

In SUA pentru organe in vederea transplantului funcioneaz
sistemul UNOS.

Sistemul combin 3 principii (2 inconsistente/1 consistent):

a) mai ntai celui mai bolnav (situatia medicala prezent): nevoia
b) primul venit-primul servit (timpul de ateptare)
c) prognosticul (Ag, Ac, HLA)
n funcie de organul implicat pentru transplant cele 3 principii nu
au aceeasi greutate si importan, particulariznd evaluarea:
Rinichi i pancreas: b)
Inim: a)
Plmn: b), a), c)

 QUALY (quality-adjusted life-years). Include o masurare a

prognosticului evaluat in calitate ani-via (ex. reducere
moderat a mobilitii echivaleaz cu 0.85 ani de sntate
perfect).
O apendicit tratat aduce mai mult QALY pentru mai puini
oameni (cei care au apendicit) dect aduce tratamentul
unei carii pentru mai muli oameni

DALY (disability-adjusted life-year). DALY ncorporeaza QALY

(ex. 1 an de orbire echivaleaz cu 0.6 ani de via).
Dar nu ia in considerare distributia interpersonal si
considera ca 1 an trait de catre un tnr valoreaz mai mult
dect 1 an trait de catre un adult/batran

Sanatatea publica si dreptul la ingrijire

Este sanatatea un drept fundamental?
Este sanatatea un drept?
Ingrijirea medicala este totuna cu
sanatatea?
Ce parere aveti?

RELATIA MEDIC-COLEGI
Problemele:
Ierarhie profesionala
Modele relationale
Model paternalist-model autoritarian
Model autonomist-model cooperativ

Modul de rezolvare a diferendelor

The WMA Declaration of Geneva includes the pledge, My
colleagues will be my sisters and brothers.
WMA International Code of Medical Ethics :
(1) Paying or receiving any fee or any other consideration solely to procure
the referral of a patient;
(2) stealing patients from colleagues.
(3) to report unethical or incompetent behaviour by colleagues,

 Modele profesionale ca modele individuale

Importanta modelului profesional uman:
Ce are de invatat studentul/rezidentul?
Ce are de oferit medicul care il coordoneaza?

Ce se transmite?

Modelul profesional de succes/de cariera?

Modelul umanist/de bun samaritean/medicul in folosul social?
Modelul bazat pe eficienta/expertul medic?
Cat de diferite sunt cele de mai sus? Care model l-ati dori prezentat
pt. dvs.?

Medicina bazata pe dovezi

Se refera la constituirea rationamentului medical bazat pe cele mai clare dovezi
medicale ce pot decurge din cercetarea stiintifica, examinare clinica, paraclinica ori
investigatii.
Este opusa argumentatiei ex catedra ori autoritatii ca dovada si nu deriva din
experienta profesionala proprie.
Practica medicala bazata pe dovezi are la baza ghidurile medicale bazate pe:
dovezi (statistice, stiintifice)
decizia individuala bazata pe dovezi (de tip stiintific precum citarea literaturii
stiintifice, analiza risc-beneficiu, metaanaliza, trialuri randomizate controlate)
Medicina bazata pe dovezi are la baza integrarea valorii probelor/dovezilor stiintifice
medicale.
Este in discutie rationalizarea excesiva si indepartarea simtului clinic din constructia
rationamentului medical.
Este in discutie sistemul de valori si raportarea la datoria exercitiului.
Este in discutie modelul profesional. De ce?

1.

2.

3.

4.

a.
b.

c.
d.

Sustinatorii medicinii bazate pe dovezi reclama ca medicina este o profesiune a

creierului (rationala).
Ei reclama ca orice medic bine informat poate fi un medic bun si are implicit
chemare: valoarea profesionala decurge din a fi un bun om de stiinta. Abordare
stiintifica.
Experienta proprie poate fi substituita de experienta altora asa dupa cum rezulta din
statistici ori publicatii stiintifice. Abordarea individuala este prioritara.
Orice medic poate fi un medic bun atata timp cat este un competent.

Detractorii medicinii bazate pe dovezi reclama ca medicina este o profesiune a

sufletului (beneficenta, compasiune, devotament, datorie si credinta).
Ei reclama ca un medic poate fi un medic bun doar daca are chemare si are
chemare daca are sau isi dezvolta virtutile necesare practicii adica este un medic care
in mod constient a ales sa ajute, sa indrepte, sa vindece boala si oamenii: valoarea
profesionala inseamna a fi empatic, altruist, un bun samaritean.
Experienta proprie primeaza, abordarea umanista (comunitara) este prioritara.
Orice medic poate fi un medic bun atata timp cat are compasiune pentru semeni
(este un bun samaritean)

 Aveti o datorie fata de profesor sau cel ce va invata?

Daca da, de ce? Daca nu, de ce?
Completati motivatia

Credeti ca vi se cere sa declarati colegul care

greseste? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?
Completati motivatia
WMA Declaration on the Rights of the Patient, The physician has an obligation to
cooperate in the coordination of medically indicated care with other healthcare
providers treating the patient.

 Conflictele cu colegii: etapizare; negociere, discutie

personala (masuri informale).
Masuri formale numai dupa esecul masurilor informale
Toate opiniile trebuie respectate si ascultate.
Optiunea pacientului (ori a familiei daca acesta nu
poate prezenta decizii) primeaza
Intre optiuni inguste si potiuni largi se prefera optiuni
largi si potiuni inguste.
Colegiul medicilor si codul deontologic reglementeaza
modalitatea de rezolvare a acestor conflicte (vezi Codul
deontologic)

Un tanar specialist anestezist intr-un spital public mare este indignat de

comportamentul unui chirurg cu mare experienta, in varsta, in prag de pensie care
vorbeste direct, dur cu pacientii indiferent de sex glumind mereu crud pe baza
bolilor lor si moralizandu-i si care isi ridiculizeaza colegii mai tineri atunci cand
gresesc, indiferent de specialitate.
Este considerat un guru al spitalului, toate operatiile oricat de dificile ii reusesc chiar
si acum si nimeni nu indrazneste sa zica nimic. Toti il apreciaza dar deopotriva il
urasc pentru ca fiind atat de mare experienta lui, limitele lor sunt prea vizibile.
Totusi tanarului medic care nu e chirurg si deci e neimplicat din punct de vedere al
coleguli in specialitate i se pare imoral acest comportament fata de pacienti si este
nemultumit ca restul colegilor sunt toleranti si neimplicati desi toata lumea este
nemultumita de comportamentul medicului in cauza.
Se gandeste daca nu cumva este mai bine sa il reclame la administratia spitalului si
apoi la Colegiul Medicilor. Spune unui coleg tanar ce il framanta si ii cere opinia:
acesta ii spune sa se gandeasca bine pt. ca tocmai se fac reduceri de personal si o
astfel de reclamatie, daca se dovedeste intemeiata, ar putea sa il scoata la pensie pe
colegul lor si atunci are el puterea sa poarte restul vietii aceasta povara (abordare
kantiana)? Mai mult chiar, spune colegul, e ciudat si antipatic, dar e cu adevarat cel
mai bun chiar si acum si avem inca de invatat de la el (abordare utilitariana).
Ce sa faca? Ce ati face?

 Codul deontologic al Colegiului Medicilor, 2012

ART. 37
Semnalarea erorilor profesionale
(1) Medicul care ia cunotin despre fapte care, n opinia lui, ar putea constitui erori
profesionale va informa prin scrisoare medical medicul autor al faptei.
(2) Dac eroarea nu este corectat ori apreciaz c nu s-au ntreprins toate
msurile adecvate situaiei, medicul va informa n mod ct mai detaliat organismele
corpului profesional i, cu excepia situaiilor prevzute de lege, nu va face publice
datele dect dup ce corpul profesional s-a pronunat.

ART. 38
Primordialitatea concilierii
n orice situaie litigioas ori divergen profesional, naintea oricrui demers public
este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional.
ART. 39
Obligaia de sprijin reciproc i de loialitate

n toate situaiile i mprejurrile legate de exercitarea obligaiilor profesionale,

medicii i vor acorda sprijin reciproc i vor aciona cu loialitate unul fa de cellalt.

Obligaia de sprijin i loialitate subzist i fa de corpul profesional i organismele

sale.