Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Portofoliu
Tema 1:
Respectarea principiilor etice pentru colaborarea cu pacientul, familia și membrii echipei
medicale.
Etica medicală este o ramura a eticii normative aplicate. Aplicabilitatea ei trebuie înteleasa
concordant cu aparitia de tehnologii noi si cu cerintele publice privind practica medicala.
Aspecele morale pot fi raportate la doua grupuri valorice principale: valorile medicului si
valorile pacientului. Exista reglementari specifice privind cele doua grupuri valorice si relatia
dintre ele. Conform prevederilor etico-legale, pacientii au dreptul de a participa la deciziile
privind îngrijirea medicala ce le va fi acordata, dreptul de a primi raspunsuri rezonabile la
cererea de îngrijire, si dreptul de a li se asigura o explicare a costurilor, indiferent de sursa de
plata.
Autonomia;
Nedăunarea;
Binefacerea;
Justiția (echitatea, dreptatea).
Aceste patru principii și aplicarea lor au devenit un ”standard”, am putea spune o ”abordare
oficială” în bioetică. Această etică medicală învățată de practicieni este direcționată pe utilizarea
acestor principii, cadrul legal și consecințele aplicării principiilor de etică.
Autonomia
Este dreptul unei persoane la autodeterminare, la independenţă şi libertate. Deci, acest
principiu etic implica respectarea dreptului fiecărei persoane de a lua decizii ce ţin de ea însăşi.
Lucrătorul medical este chemat să implementeze acest principiu, oferind pacientului toată
informaţia necesară luării unei decizii, ajutându-l să înţeleagă şi să aplice această decizie.
El trebuie să fie însă sigur că decizia luata a fost aleasă în mod liber de pacient şi că acesta
nu a fost impus de o alta persoană. Principiul autonomiei afirma ca echipa medicală (medici,
asistente) trebuie să respecte alegerea făcută de pacient, chiar dacă nu este întru totul de acord cu
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
ea. Ei, însă, pot interveni in cazul în care există suspiciuni referitor la natura informaţiei de care a
dispus pacientul, la capacitatea acestuia de a o înţelege, la luarea deciziei în mod forţat.
Principiul ne dăunării şi binefacerii
Principiul „nu dăuna” presupune datoria lucrătorului medical de a minimaliza răul şi de a
proteja pacientul pe cît este posibil prin excluderea cauzei vătămării. Ne dăunarea este mai puţin
pozitivă decât binefacerea; ea exprimă obligaţia de a evita vătămarea.
Principiul ne dăunării afirmă că lucrătorul medical nu trebuie sa aducă daună sănătăţii altor
persoane în mod intenţionat sau neintenţionat, şi mai mult decât atât, să-i protejeze pe cei care nu
se pot apară singuri fie din cauza vârstei, fie a bolii sau a stării psihice.
Primum non nocere (din jurământul lui Hippocrates), este de fapt unul din principiile
fundamentale ale bioeticii medicale. El presupune nu numai a nu dăuna, dar şi a preveni şi/sau
exclude efectul dăunător, a furniza efectul benefic.
Principiul dreptăţii, sincerității, veridicității și responsabilității
Este un principiu care obligă lucrătorul medical să trateze fiecare persoana în mod egal în
procesul de îngrijire, independent de rasă, sex, stare civila, diagnostic, stare sociala, statut
economic, convingeri religioase ale pacientului. Conceptul de dreptate cuprinde două dimensiuni
de echitate: orizontală şi verticală; primul spune “de a trata egal pe egali”, iar ultimul “de a trata
diferit pe diferiţi”, în funcţie de inechitatea lor morală.
Conform principiu sincerității lucrătorul medical este dator să spună adevărul, să nu ducă în
eroare sau să înşele pe cineva în mod intenţionat. Înşelătoria apare când în mod deliberat se
minte sau se omite parţial sau în întregime adevărul.
Veridicitatea este obligaţia de a dezvolta o relaţie de încredere între lucrătorul medical şi
pacient prin comunicarea adevărului şi recunoaşterea dreptului fiecărei persoane de a avea acces
la informaţia care-l priveşte. De o semnificaţie deosebită în acest context sunt conceptele de
binefacere şi ne dăunare, incitând la cântărire atentă între risc şi beneficiu.
Principiul responsabilității cere lucrătorului medical să-şi asume responsabilitatea pentru
acţiunile sale, pentru conduita sa profesională cu pacienţii. Din acest principiu etic reiese
conceptul "standard de îngrijire", care stabileşte criterii de măsurare a îngrijirilor medicale şi
serveşte ca bază în identificarea neglijentelor, din punct de vedere legal.
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Tema 2:
Obligațiile asistentului medical pentru respectarea drepturilor pacientului
Codul de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moasei si al asistentului
medical din Romania cuprinde un ansamblu de principii si reguli ce reprezinta valorile
fundamentale in baza carora se exercita profesia de asistent medical generalist, profesia de moasa
si profesia de asistent medical pe teritoriul Romaniei.
Codul de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moasei si al asistentului
medical din Romania are drept principal scop:
ocrotirea drepturilor pacientilor;
respectarea obligatiilor profesionale de catre asistentii medicali generalisti, moase si
asistentii medicali;
apararea demnitatii si a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moasa si
de asistent medical;
recunoasterea profesiei, a responsabilitatii si increderii conferite de societate, precum si a
obligatiilor interne ce deriva din aceasta incredere.
Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de asistent medical generalist,
profesia de moasa si profesia de asistent medical pe teritoriul Romaniei sunt urmatoarele:
exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana;
in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;
respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;
colaborarea, ori de cate ori este cazul, cu toti factorii implicati in asigurarea starii de
sanatate a pacientului;
acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standarde de calitate posibile, pe baza
unui nivel inalt de competente, aptitudini practice si performante profesionale fara niciun
fel de discriminare;
in exercitarea profesiei asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali
trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata de altii in orice imprejurare, sa isi
acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale;
asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali trebuie sa se comporte cu
cinste si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze in niciun fel profesia sau sa
submineze increderea pacientului.
Responsabilitatea personala, integritatea si independenta profesionala a asistentilor medicali
generalisti, moaselor si asistentilor medicali:
Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical trebuie sa evite in exercitarea
profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei si sa evite tot ceea ce este
incompatibil cu demnitatea si moralitatea individuala si profesionala.
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Tema 3:
Procesul de nursing în cazul gravidei cu sarcină eutocică (fiziologică)
Date personale
Vârsta: 32 de ani
Antecedente personale
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Trecutul obstetrical
Numărul avorturilor/data: nu
Nașteri premature: nu
Evoluția lehuziei
Infecții puerperale: nu
Evenimente perinatale
Sarcini gemelare/multiple: nu
HTA: 110/78mmHg
Examenul genito-mamar
Examenul vaginal
Sânii: hiperpigmentarea areolei mamare, apariția areolei secundare, apariția tuberculilor lui
Montgomery;
voluminoasă;
100 mg/dl
Examenul ecografic:
Protocolul de explorare identic cu cel din trimestrul I (fără grup sanguin și Rh)
Diagnosticul pozitiv:
-amenoree de 18 săptămâni;
- prezența fătului ,semne fetale: perceperea mișcărilor fetale( MAF-mișcări active
fetale:19.01.2023
Examenul clinic
Se înregistrează:
Ecografia confirmă existența fătului normal în cavitatea uterină. Vârsta gestațională are o marjă
Are ca scop prevenirea patologiei de sarcină, stabilirea datei concediului prenatal, stabilirea datei
probabile a naşterii şi a prognosticului naşterii şi pregătirea fizică/psihică pentru naştere.
Constă în:
! Măsurarea tensiunii arteriale; între 28 şi 32 de săptămâni se practică Roll-Over testul pentru
depistarea gravidelor cu risc de a face HTA indusă de sarcină; HTA: 120/80 mmHg
Nu sunt boli induse de sarcină. Făt cu greutate normală, placenta corect inserată, fără exces de
lichid amniotic.
în declanșarea nașterii.
Trimestrul I
1. Alterarea stării de confort fizic în legătură cu grețurile și vărsăturile
Diagnostic medical-Sarcină
Diagnostic de îngrijiri:
P=Alterarea confortului
E=din cauza creşterii estrogenilor, scăderii motilitatii gastrice, scăderii
glicemiei
S=manifestată prin greţuri şi vărsături
TRIMESTRUL II
Diagnostic medical-Sarcină
Diagnostic de îngrijiri:
P=Dificultate în alimentare și hidratare
E=cauzate de dereglările hormonale
S=manifestate prin arsuri epigastrice și constipație
Diagnostic medical-Sarcină
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Diagnostic de îngrijiri:
P=Eliminare vaginală inadecvată
E=cauzată de dereglări hormonale
S=manifestat prin leucoree
deshidratar recomandaă în
ea. sarcină.
TRIMESTRUL III
1. Cunoștințe insuficiente asupra recunoașterii semnelor travaliului și semnelor de
pericol pentru naștere
Diagnostic medical-Sarcină
Diagnostic de îngrijiri:
P=Cunoștințe insuficinte cu privire la semnele travaliului și semnele de
pericole pentru naștere
E=Cauzate de lipsa informațiilor
S=Manifestate prin nesiguranță și frică
nivelul
inimii si sa
evite statul
prelungit in
picioare
Tema 4:
Procesul de nursing pentru îngrijirea lăuzei.
Lăuzia fiziologică
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale în prezentatie
craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.
DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV
Se bazeaza pe elemente furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului în cavitatea
uterina, fiind în marea majoritate a cazurilor diagnostic de certitudine. Interogatoriul
precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamâni, marirea progresiva de volum a
abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia sânilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara,
tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta.Lăuzia este perioada care urmează
naşterii fătului şi care începe odată cu terminarea perioadei a –IV-a a naşterii şi sirează 6
săptămâni.
Are trei perioade:
expresia unei infecţii (mai frecvent a tractului urinar)trebuind să fie investigată şi tratată ca atare
atât timp cât nu se infirmă.
Tensiunea arterială şi pulsul sunt stabile (pulsul uşor bradicardic în primele 2 zile va reveni
la normal) şi trebuie urmărite în special în perioada lăuziei imediate.Sarcina normală este
asociată cu creşterea apei extracelulare,iar creşterea diurezei puerpebrale este un proces
fiziologic (poate apare poliurue).
Ocazional poate apare în urină ,în cursul primei săptăm’ni după naştere ,lactoză,care nu este
detectată la examenul paraclinic obişnuit.Uterul regresează progresiv:
În ziua a 2 a uterul se află la nivelul ombilicului ,în ziua a 6-a se află la jumătatea
distanţei dintre pubis şi ombilic,în ziua a 12-a se află la nivelul simfizei pubiene, iar după
ziua a 12 a se află sub simfiza pubiană;
6-8 săptămâni de la naştere are dimensiuni dinaintea naşterii;
Colul se închide treptat;
Lohiile vor avea aspectul descris anterior.
Microscopic,în constituţia în constituţia lohiilor se găsesc:
Eritrocite;
Fragmente de decidură;
Celule epiteliale;
Bacterii.
Microorganismele se găsesc chiar şi în lohiile recoltate direct din cavitatea uterină. Plaga
perineală,în mod normal,se prezintă:
suplă;
cu tegumente nemodificate;
nedureroasă.
La 3-4 săptămâni de la naştere apare o mică sângerare (mica menstruaţie),care durează 2-3
zile. La 6-8 săptămâni,dacă femeia nu alăptează reapare menstruaţia. Uneori menstruaţia poate să
nu apară atâta timp cât femeia alăptează. Amenoreea din timpul lactaţiei se datorează unui deficit
de stimulare ovarian de către gonadotropinele hipofizare.Lăuzia tardivă este dominată de lactaţie.
Atitudini în lăuzie.
În prima oră după naştere tensiunea arterial şi pulsul ( 70-80 /min) trebuie măsurate la un
interval de 15 minute. Canrtitatea şi caracterul pierderilor de sânge pierdut pe calevaginală –
prezenţa cheagurilor ,a sângelui roşu- trebuie apreciată împreună cu dimensiunile şi consistenţa
fundului uterin,pentru a putea depista o eventual atonie uterină. Această eventualitate se poate
depista uşor dacă se palpează frecvent fundul uterului în decursul primelor ore postpartum.
Mobilizarea precoce în primele 24 de ore este obligatoriu pentru a împiedica complicaţiile
uterine,constipaţia şi boala tromboembolică.Încă din prima zi se recomandă mobilizarea ,din
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Diagnostic medical-Lehuzia
Diagnostic de îngrijiri:
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
P=Anxietate
E=cauzată de lipsa informațiilor privind creșterea copilului
S=manifestată prin nesiguranță, teamă
Diagnostic de nursing în formula completă:Anxietate cauzată de lipsa informațiilor
privind creșterea copilului, manifestată prin nesiguranță, teamă
-liniștirea necesitatea de a
pacientei se odihni
-educarea
pacientei de a-
și menține
echilibrul
psihic
Tema 5
Fumatul în timpul sarcinii expune copilul la monoxidul de carbon, care limitează furnizarea de
oxigen și de substanțe nutritive. Expunerea la nicotina crește frecvența cardiacă a copilului și
reduce mișcările respiratorii ale acestuia.
Fumatul în sarcina determină și alte probleme de sănătate, cum ar fi:
Sângerare vaginală;
Probleme la nivelul placentei, cum ar fi placenta previa (când placenta acoperă total sau
parțial cervixul) sau placenta abruptio (când placenta se separă prematur de stratul intern
al uterului, înainte de naștere);
Greutate mică la naștere;
Ruptura prematură a membranelor – când membrana din jurul copilului care formează
sacul amniotic se rupe înainte de a începe travaliul și înainte de săptămâna 37 de sarcină;
Naștere prematură;
Travaliu prematur:
Anomalii congenitale la nivelul inimii, membrelor, craniului, mușchilor;
Avort.
Alcoolul:
Atunci când bei alcool în timpul sarcinii, și copilul tău va bea. Aceeași cantitate de alcool din
sângele tău se va găsi și în sângele copilului tău, deoarece alcoolul consumat va trece cu ușurință
bariera placentară și va ajunge la copil prin vasele din cordonul ombilical.
Deși ficatul tău este capabil să metabolizeze alcoolul din sânge, ficatul bebelușului tău se va
dezvolta complet doar spre mijlocul sarcinii, astfel încât acesta va procesa cu greutate cantitatea
de alcool prezentă în sângele lui. Copilul este astfel expus la o cantitate prea mare de alcool, ceea
ce va avea ca urmare afectarea permanentă a celulelor unui făt în continuă creștere.
Tema 6
active de căutare a sânului. După acest interval, nou-născutul adoarme, uneori câteva ore bune –
e vorba de perioada de recuperare după stresul nașterii.
Tipuri de lapte matern
Una din calitățile laptelui de mamă este aceea că se adaptează permanent perioadelor de
dezvoltare ale copilului. Colostrul este cel mai bun exemplu în acest sens dar nu singurul.
Colostrul este laptele secretat de glanda mamară încă începând din luna a 7-a de sarcină și
până în primele 24-30 de ore de la naștere. Este un lapte gros, lipicios, incolor ori gălbui sau
galben, foarte bogat în anticorpi, celule și proteine bioactive implicate în apărarea împotriva
infecțiilor, factori de creștere și vitamina A, care are rol important în prevenirea infecțiilor (este
„primul vaccin” din viața copilului), alergiilor, în creșterea și maturizarea structurii și funcției
tubului digestiv, precum și maturizarea retinei.
Laptele de tranziție este secretat între zilele 4-14 de la naștere, în timp ce laptele matur se
secretă începând din ziua a 15-a. Compoziția laptelui matern se schimbă continuu, de la naștere
și pe toată durata alăptării, ani de zile, adaptându-se în permanență nevoilor nutriționale, de
creștere și dezvoltare ale copilului.
Compoziția laptelui matern se schimbă și în decursul unei alăptări. Se vorbește astfel de lapte
de început - care conține mai multă apă, lactoză și proteine, are aspect albăstrui și este subțire,
apos - și laptele de sfârșit - care conține mai multe grăsimi și este mai gros, albicios sau gălbui.
Laptele de început asigură întreaga cantitate de apă de care are nevoie nou-născutul și sugarul în
primele 6 luni de viață.
Pregătirea sânilor pentru alăptare
Pregătirea sânilor pentru alăptare trebuie să aibă loc înainte de naștere, atunci când medicul
obstetrician sau medicul de familie verifică forma mameloanelor materne. Sunt descrise patru
tipuri principale de mameloane: obișnuit (mamelonul proemină ușor din planul areolei mamare),
plat (mamelonul este situat în același plan cu areola mamară), ombilicat (mamelonul este
înfundat în areola mamară) și lung (mamelonul este neobișnuit de lung).
În cazul mameloanelor plate și ombilicate - dificil de prins de gura copilului și cu risc pentru
o atașare incorectă - se recomandă încercarea unui masaj blând al sânilor, de 3-4 ori pe zi, cu ulei
(măsline, floarea soarelui) în ultimele două luni de sarcină. Sunt recomandate mișcări de rulare a
mamelonului și, eventual corectarea cu o pompă de muls sau cu o seringă timp de 2-4 minute.
Dacă se folosesc pompe de muls trebuie respectate cu strictețe instrucțiunile producătorului, nu
numai în ceea ce privește utilizarea ci și pentru sterilizarea lor.
Igiena sânilor
Igiena sânilor face parte din igiena noastră de fiecare zi. Nu este indicat ca sânii să fie spălați
înainte de fiecare alăptare ci doar dacă mama a transpirat sau, în cazul unei secreții de lapte
abundente, laptele s-a scurs singur din sân. Spălarea sânilor se face cu apă simplă și săpun sau
gel de duș, în nici un caz nu se aplică pe sân substanțe dezinfectante (mai ales alcool).
Butnariu Paula-Laura
AMG, Anul III, Grupa M2
Spălarea prea frecventă a sânilor predispune pielea la leziuni și chiar infecții. Deodorantele,
săpunurile cu miros prea puternic, cremele (cosmetice sau medicale), dezinfectantele schimbă
mirosul și gustul pielii sânului și nu sunt recomandate. Copilul cunoaște mirosul mamei și dacă
acesta se schimbă, s-ar putea să nu-i placă și să refuze sânul.
Principalele probleme legate de alăptare
Durerile și fisurile mamelonare sunt determinate mai ales de atașarea incorectă (copilul suge
din mamelon și nu din sân), suptul dintr-un sigur sân, scoaterea forțată a sânului din gura
copilului, spălarea prea frecventă a sânului, folosirea de alcool la curățarea sânilor, mu șcarea
mamelonului de către copilul mai mare sau apariția unei infecții la acest nivel (cel mai adesea
candidoză). Se recomandă în aceste situații: schimbarea sau corectarea atașării și poziționării la
sân a copilului și suptul mai frecvent (pentru a evita umplerea excesivă a sânilor).