Consideratii etice in cancer

Indrumator: prof. Adriana Voiculet

Elev: Iulia Fratila AMG I D

 Introducere
Progresele inregistrate de medicina moderna au adus in atentie noi si complexe probleme de etica. Relatia medic-pacient ocupa o pozitie centrala in etica medicala traditionala, in timp ce etica moderna adauga rolul societatii in aceasta relatie. Daca prima forma de etica medicala (cea traditionala) se bazeaza pe juramantul lui Hipocrate, cea de-a doua forma (etica medicala moderna) s-a nascut dintr-o necesitate: implicarea medicului in cercetarea experimentala efectuata pe organismul uman.

 Sinteza datelor
In cancer ca si in alte afectiuni se naste in mod justificat intrebarea: cum poate fi pacientul respectiv protejat de o atitudine medicala lipsita de etica? Raspunsul porneste de la definitia starii de sanatate si a statutului pacientului. Medicina defineste starea de sanatate ca lipsa bolii, iar tratamentul medical ca modalitatea de eliminare a acesteia. Dar starea de sanatate presupune mai mult decat atat: reclama o buna relationare si functionare a diferitelor aparate si sisteme ale organismului uman. Este motivul pentru care diferite scheme terapeutice adresate aceleiasi afectiuni au efecte diferite asupra starii de sanatate a pacientului.

Medicul va actiona in deplin acord cu juramantul hipocratic: "voi indica acel regim care, potrivit abilitatilor si judecatii mele consider a fi benefic pentru pacientul meu; nu voi recomanda nimanui o medicatie cauzatoare de moarte". Aceasta idee este pastrata si se regaseste in juramantul medical din Declaratia de la Geneva (1948): "voi practica medicina cu demnitate si constiinta; prioritara va fi totdeauna sanatatea pacientului meu".

Avand in vedere modalitatile terapeutice si ratele de supravietuire nu totdeauna satisfacatoare in boala canceroasa, asistam in mod firesc la o activitate sustinuta de cercetare si experimentala medicala in acest domeniu. Devine astfel imperios necesar ca orice studiu realizat pe subiecti umani sa fie subordonat unui cod etic. Primele reglementari in acest sens se regasesc in codul de la Nurnberg (1946) in care se precizeaza: "protagonistii activitatii de cercetare efectuata pe organismul uman trebuie sa-si justifice actiunile prin aceea ca experimentele lor au o contributie clara si valoroasa pentru bunul mers al societatii".

Si declaratia de la Helsinki (1964) include o dare de seama referitoare la principiile etice care trebuie sa guverneze activitatea medicilor si a altor participanti la cercetarea medicala pe subiecti umani. Documentul incepe cu precizarea obligatiilor medicului fata de pacient: "sanatatea pacientului meu va fi prioritara" si continua cu datoria medicului fata de societate: "progresul medical se bazeaza pe cercetare care in ultima instanta include si studiile efectuate pe subiecti umani; acest tip de cercetare medicala este justificata de o probabilitate rezonabila ca populatia careia i se adreseaza sa beneficieze de rezultatele sale". Apare astfel un conflict intre obligatiile medicului fata de pacientul sau pe de o parte si fata de societate pe de alta parte.

 Pornind de la aceste norme generale, diferite institute de

cercetare a cancerului si-au stabilit propriul cod etic. De exemplu, la Centrul de Cancerologie M.D. Anderson al Universitatii din Texas codul etic prevede: - tratarea bolii, reducerea suferintei si asigurarea unei calitati acceptabile a vietii sunt principalele obiective ale institutului nostru ce pot justifica dar nu pot impune masuri eroice (principiul 2); - diagnosticul cancerului nu inseamna doar identificarea bolii ci si participarea la incarcatura emotionala, financiara si sociala a pacientului si a celor apropiati lui; de aceea este responsabilitatea noastra de a le oferi un suport in privinta informatiilor necesare pentru luarea deciziilor (principiul 3);

- informarea pacientului este confidentiala si nu poate fi divulgata unei terte persoane fara acordul sau; toate informatiile trebuie acordate cu responsabilitate si acuratete respectand intimitatea si interesul pacientului (principiul 4); - cercetarea fundamentala si cea clinica ocupa un loc central in activitatea noastra fiind esentiale pentru diagnosticul, tratamentul si eradicarea cancerului si in cadrul carora participantii sunt informati corespunzator; se realizeaza la cele mai ridicate standarde de acuratete si fidelitate in privinta rezultatelor comunicate (principiul 7); - toti cei ce lucreaza in acest institut au obligatii si sarcini specifice, dar in acelasi timp sunt egali ca responsabilitati in activitatea de ocrotire a pacientilor fata de care poarta o obligatie morala (principiul 8)".

 Centrul de Cercetari Oncologice din Ontario isi

-

desfasoara activitatea pe baza urmatoarelor principii: principiul respectului demnitatii umane; principiul consimtamantului liber si informat; principiul respectului fata de persoanele vulnerabile; principiul respectului pentru intimitate si confidentialitate; principiul respectului pentru justitie; respectarea balantei intre nocivitate si beneficiu.

Datele statistice s-au schimbat de-a lungul timpului: daca in anii '60'70 atitudinea de covarsitoare majoritate era de abtinere (la 8090% din medici) si aproape 90% dintre cancerosi doreau sa cunoasca adevarul, astazi procentele majoritare apartin celor ce informeaza pacientul. Totusi, pentru a evita dezorganizarea emotionala a pacientului trebuie avuta in vedere modalitatea in care bolnavul isi priveste in general boala, cu alte cuvinte semnificatia bolii pentru bolnav. Din acest punct de vedere pacientii cancerosi se pot grupa in doua categorii: cei care se autoblameaza, care se considera vinovati de agravarea bolii si cei care proiecteaza blamajul catre cei din jur sau catre agenti ori mecanisme supranaturale. De aceea este foarte important ca pacientul sa fie incurajat sa-si exprime sentimentele si atitudinile pentru a oferi medicului criteriile pentru alegerea conduitei de urmat.

 Concluzii
1. In abordarea pacientilor cu neoplazii, medicul se supune atat normelor eticii traditionale cat si celor specifice medicinei moderne. 2. In domeniul cancerului, cercetarea medicala pe subiecti umani este bine codificata si atent monitorizata in privinta respectarii codului etic. 3. O relatie interpersonala pozitiva medic-pacient joaca un rol important in diagnosticul si tratamentul precoce al afectiunilor maligne.

VA MULTUMESC!