Sunteți pe pagina 1din 18

CITOLOGIE VEGETALĂ

LP 3
PLASTIDELE
1.Cromatofori si cloroplaste
1.1.Cromatoforii din celulele algei verzi Spirogyra sp.
◼ Materiale necesare: trusa de laborator, filamente de mătasea broaştei
(Spirogyra), lame şi lamele, pipetă.
◼ Efectuarea preparatului. Filamentele de mătasea broaştei se taie în fragmente
de circa 1 cm. Cu pensa se iau câteva fragmente de tal şi se pun pe lamă într-o
picătură de apă. Fragmentele de tal se separă cât mai bine cu ajutorul a două
ace, evitându-se suprapunerile şi se aplică lamela.
◼ Examinarea microscopică se face iniţial cu obiectivul mic (10), iar detaliile pot
fi reliefate cu un obiectiv cu putere de mărire superioară (20, 40). Spirogyra este
o algă verde filamentosă, alcătuită din celule puse cap la cap. În fiecare celulă
se observă unul sau mai mulţi cromatofori (fig.15.1) sub formă de benzi
spiralate, cu marginile lobate. Pe cromatofor se găsesc nişte formatiuni sferice,
numite pirenoizi în jurul cărora se depune amidon. Prin mişcarea microvizei se
poate observa şi nucleul situat central, într-o pungă citoplasmatică de la care
pornesc cordoane plasmatice spre stratul plasmatic parietal al celulei.
Spirogyra sp. – aspect macroscopic al filamentelor
https://media.istockphoto.com/photos/fresh-green-spirogyra-or-zygnematales-texture-natural-patterns-for-picture-
id1129348413?k=6&m=1129348413&s=612x612&w =0&h=btP72dD9ye5Un0g0PMDpVVK5Z32a6MDfgXfzdOQ0y4M=
https://www.google.com/url?sa=i&url=ht
tps%3A%2F%2Fwww.vectorstock.com
%2Froyalty-free-vector%2Fspirogyra-
structure-filamentous-green-algae-
vector-
27008871&psig=AOvVaw0KUu49bBcS
quSuJHoKlFuN&ust=16025043098930
00&source=images&cd=vfe&ved=0CAI
QjRxqFw oTCOCCo4rBrOw CFQAAAAA
dAAAAABAD

https://lh3.googleusercontent.com/proxy/i_vqO3JIJu8RHvKoSFxIFua9yF41LqAw csBft6542nqgY
uejR2NFLZEVsd2sfyDCdqrD2JZ7RDorq-w L_wyc-
hhuvnUEdO3xczGCVoQSppduQ5s2rv8ONE8KV_DYhud0JG5pj-tmGes

Forme de cromatofori: 1–Spirogyra, ci–citoplasmă, cr–cromatofor,


cpl–cordoane plasmatice, m–membrană celulară, n–nucleu, p–pirenoid
1.2.Cromatoforii din celulele algei verzi Zygnema sp.

◼ Efectuarea preparatului se face ca şi în cazul anterior.


◼ Examinarea microscopică. Zygnema este o algă verde filamentoasă. În
fiecare celulă a talului se observă un nucleu situat central şi doi cromatofori
stelaţi (fig.15.2). Pe fiecare cromatofor se găseşte câte un pirenoid.

Forme de cromatofori: Zygnema


cr-cromatofor, n-nucleu, p-pirenoid

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Futex.org%2Fproducts%2Futex-lb-
1738&psig=AOvVaw3ORS0_HZlrIlkucSKrUGqr&ust=1602504158901000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFw oTCJiS6pLArOwCFQAAAAAdAAAAABAD
1.3.Cromatoforii din celula algei verzi Closterium sp .

◼ Materiale necesare: apă de baltă care conţine Closterium, pipetă, lame şi


lamele.

◼ Efectuarea preparatului. Cu o pipetă se absoarbe apă din vasul cu


material; se pune o picătură pe lamă şi se acoperă cu lamela.

◼ Examinarea microscopică. Closterium este o algă verde unicelulară,


treptat îngustată la capete (fig.15.3). În celulă se observă doi cromatofori,
fiecare fiind aşezat în câte o jumătate a celulei, iar central este situat
nucleul. Cromatoforii au forma unor corpuri masive cu creste longitudinale,
astfel încât în secţiune transversală cromatoforul are formă stelată. Pe
fiecare cromatofor se găsesc numeroşi pirenoizi. Celula de Closterium
prezintă la ambele capete câte o vacuolă plină cu suc celular în care se află
cristale de gips sau de oxalat de calciu.
https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F%2Fprotist.i.hosei.ac.jp%2FPDB%2FImages
%2FChlorophyta%2FClosterium%2Fmoniliferum%2Fgroup_2%2Fsp_20.html&psig=AOvVaw 17s
Z4E61jHodcZ0NqObSOK&ust=1603173027597000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqF
w oTCIDukev7v-w CFQAAAAAdAAAAABAn

Forme de cromatofori: Closterium, 3a-secţiune transversală; am-amidon, ci–citoplasmă, cr–


cromatofor, cpl–cordoane plasmatice, crl–creste longitudinale, m–membrană celulară, n–
nucleu, p–pirenoid, v-vacuole
Cloroplastele şi mişcările citoplasmatice din celulele frunzei
de ciuma apelor - Elodea sp.
◼ Citoplasma din celulele plantelor este în continuă mişcare datorită reacţiilor
metabolismului celular.
◼ Uneori aceste mişcări intracelulare au o mare amplitudine, ceea ce a sugerat
denumirea de curenţi plasmatici, determinând deplasarea tuturor organitelor celulare.
◼ Când în celulă există o singură vacuolă centrală, mişcarea citoplasmei se face într-un
singur sens, în jurul acesteia, iar mişcarea se numeşte mişcare de rotaţie.
◼ În celulele cu mai multe vacuole, curenţii plasmatici se deplasează în sensuri diferite,
iar mişcarea se numeşte mişcare de circulaţie.
◼ Materiale necesare: tulpini de Elodea sp., cutii Petri cu apă, lame şi lamele, trusa de
laborator.
◼ Efectuarea preparatului
◼ Cu o pensă se desprinde sub apă o frunză din vârful tulpinii.
◼ Frunza se pune pe lama port-obiect într-o picătură de apă şi se orientează cu vârful
spre cercetător.
◼ Preparatele se analizează la microscop imediat după montare deoarece, condiţiile
artificiale improprii alterează în scurt timp funcţiile celulare, implicit mişcarea
citoplasmei.
◼ Mişcarea citoplasmatică poate fi accelerată prin intensificarea fluxului luminos ce cade
pe preparat, prin ridicarea condensorului sau prin montarea frunzei în apă încălzită la
30-40°C.
◼ Examinarea microscopică
◼ Frunza de Elodea are formă ovală şi este alcătuită din 2-3 straturi de celule
prozenchimatice în regiunea mediană şi un singur strat de celule spre
marginea limbului.
◼ Unele celule de pe marginea frunzei sunt triunghiulare, având forma unor mici
dinţişori.
◼ Pereţii celulari sunt subţiri şi, prin transparenţă, se pot observa numeroase
cloroplastele de formă lenticulară (fig.16).
◼ Citoplasma şi nucleul se observă mai uşor în celulele marginale ale limbului.
◼ Mişcarea de rotaţie a plasmei poate fi observată în celulele prozenchimatice
din lungul nervurii principale sau în celulele marginale, care au un număr mai
mic de cloroplaste.
◼ În această mişcare de rotaţie cloroplastele şi uneori şi nucleul sunt antrenate
de citoplasma care se mişcă în jurul vacuolei centrale. Impresia generală
creată în urma analizei unui astfel de preparat este de „curgere” a citoplasmei
de-a lungul pereţilor celulari.
https://www.enasco.com/medias/SB51521-main-
530Wx530H?context=bWFzdGVyfHJvb3R8NTcyNzd8aW1hZ2UvanBlZ3xoMGEvaDY4Lzg5MDY
w OTMxMDEw ODYuanBnfGFhYzY2NWVkYWM5ZTkzNzY1YjZmYWExOGM1OTNkMGY5ZjgzZj
https://www.researchgate.net/profile/Sven_Jelaska/publication/266391598/figure/fig2/AS:671514Q0ZTZiOGFmNDRiNWJjOWZkMGMw OWI4Y2E5MGY
781315090@1537113008806/A-C-Elodea-nuttallii-A-part-of-the-plant-B-whorl-with-the-leaves-C-
female-fl_Q640.jpg

https://o.quizlet.com/Qan1Qn2X5Ii0-5DJldzqTQ_b.jpg

(A-C) Elodea nuttallii: A) part of the plant, B) whorl with the leaves, C)
female fl ower. (D-E) Elodea canadensis: D) part of the plant, E) whorl
with the leaves. Photo by A. Kočić.
Rotaţia plasmei în celulele frunzei de Elodea
sp.: c–citoplasmă, cl-cloroplast, lm-lamelă
mijlocie, mc-membrană celulară, n-nucleu, nc-
nucleol, si-spaţiu intercelular, v-vacuolă
https://youtu.be/BB5rvjZzgFU
2.Cromoplastele
2.1Cromoplastele din rădăcina tuberizată de morcov – Daucus
carota subsp. sativus
◼ Materiale necesare: rădăcini tuberizate de morcov, cutii Petri cu apă, lame port-
obiect, lamele, pipetă, trusa de laborator.

◼ Efectuarea preparatului. Se execută secţiuni transversale fine prin partea periferică


a rădăcinii tuberizate de Daucus carota. Secţiunile cele mai fine se montează pe
lama port-obiect într-o picătură de apă şi se aplică lamela.

◼ Examinarea microscopică. În câmpul microscopic se observă un parenchim de


depozitare a substanţelor de rezervă alcătuit din celule ± dreptunghiulare, între care
există spaţii intercelulare mici. Celulele au pereţii celulari subţiri şi transparenţi; în
citoplasma acestor celule se observă cromoplaste de culoare portocalie, sub formă
de cristale aciculare, prismatice sau piramidale.
X100, Soare L.C. X400, Soare L.C.
2.2.Cromoplastele din mezocarpul fructului de gogoşar-
Capsicum annuum convar. grossum

◼ Materiale necesare: fructe mature de Capsicum annuum convar. grossum, lame


port-obiect, lamele, pipetă, trusa de laborator.

◼ Efectuarea preparatului. Se execută secţiuni transversale prin mezocarpul fructului


de gogoşar. Se montează pe lama port-obiect mai multe secţiuni, într-o picătură de
apă şi se acoperă cu lamela.

◼ Examinarea microscopică. Celulele mezocarpului sunt poliedrice şi au membranele


celulare fine. În fiecare celulă se observă numeroase cromoplaste dispuse mai mult
parietal, de culoare portocaliu-roşcată. Forma cromoplastelor este rotundă,
lenticulară sau ovoidă (fig.18).

X400, Soare L.C.
2.3.Cromoplastele din mezocarpul fructului de pătlăgele roşii
– Lycopersicon esculentum

◼ Materiale necesare: fructe coapte de Lycopersicon eculentum, lame port-obiect,


lamele, cutii Petri cu apă, pipetă, trusa de laborator.

◼ Efectuarea preparatului. Cu ajutorul unei pense se îndepărtează ectocarpul (pieliţa)


fructului. Cu un ac se ia un fragment din mezocarpul cărnos al fructului şi se pune pe
lamă într-o picătură de apă. Fragmentul de ţesut se agită insistent cu acul în picătura
de apă, pentru a izola cât mai multe celule, după care se acoperă cu lamela.

◼ Examinarea microscopică. Celulele mezocarpului ajunse la completa maturitate au


formă sferică, ovoidă sau piriformă. Peretele celular este subţire, transparent, lăsând
să se vadă un nucleu sferic, strălucitor, în jurul căruia se găsesc numeroase
cromoplaste. La un fruct care nu a atins completa maturitate, celulele sunt poliedrice,
iar cromoplastele sunt rotunde sau ovoide, colorate în galben-portocaliu. Pe măsură
ce fructul se coace, carotina trece în izomerul numit licopină, care cristalizează sub
formă de cristale aciculare (fig. 19).
X100, Soare L.C.
X400, Soare L.C.