6 Curs NR 6 Aparatul Uro-Genital

Curs nr 6
Aparatul urogenital
Aparatul urinar: rinichi si caile
urinare.
Aparatul genital masculin.
Organele genitale interne.
Orgnele genitale externe.
Aparatul genital feminin.
Organele genitale interne.
Orgnele genitale externe
Embriogeneza
 Pronefros (prerinichi,rinichi anterior

 Mezonefros (rinichiul primar)
 Metanefros (rinichi definiv)
Pronefros
 Organ par (6-10 canale de excretie) al
embrionilor vertebratelor inferioare.
 Canalele excretoare ale pronefrosului au
aparat de filtrare unic, format din
glomerulul vascular, în apropiere de
nefrostoma, cu ajutorul carora se deschide
in cavitatea celomică.
 Celelalte capete ale canalelor fuzionează,
crescînd posterior si ajung în cloacă.
 La verebratele superioare se reduce, fiind
înlocuit cu rinichiul primar – metanefros-ul
Structura
pronefros
Mezonefros
 Apare in a 3-a săptămînă a embriogenezei, inainte
de reducerea pronefros-ului.
 Compus din unitati similare ca structură si functie
cu nefronii
 Capsula Bowman
 Corpuscul Malpighi
 Mezonefros-ul
 produce urina de la a 6-a la a 10-a saptamină
 se reduce total la 12-14 saptămîni
 Tubul mezonefric (canal Wolf) => în sinusul
urogenital
 Paralel cu mezononefros-ul se de dezvoltă
paramezonefrosul (canalele Muller)
Evolutia canalelor Muller
 La femei mezonefros-ul se reduce în
inregime
 Din canalele Muller se dezvoltă:
 Vaginul
 Uterul
 Trompele Fallopio
Evolutia canalelor Wolf
La barbati canalele Muller

se reduc total
 Din canalele
 Din canalele Wolf Wolf se vor
se vor dezvolta dezvolta caile
elementele ap genitale
urinar:  Epididim
 Ducturile colectoare  Apendicele testicular
 Calicele renale  Apendicele epididimului
 Bazinet  Paradidimul
 Ureter  Ductul diferent
 din saptămîna 5-6 se dezvoltă
segmentul uretero-vesical:
 Veziculele seminale
 Vezica urinar
 Partea posterioară a uretrei
 Ductul seminifer.
Mezonefrosul
Mezonefrosul -
structura
Metanefrosul
 Din el se dezvoltă rinichiul prezent la
organismul matur.
 Formare la 2 luni
 Funcționează din a doua jumatate a vietii
intrauterine
 Termina dezvoltarea după nastere.
 Se dezvoltă din două primordii:
 1. Canalul mezonefral(Wolff)
 2. Țesutul nefrogen.
Evolutia metanefrosului
 Din canalul mezonefral se dezvolta
sistemul excretor renal:
 Calicele renale
 Bazinetilul
 Ureterele
 Din ţesutul nefrogen – parenchimul renal

 Glomerului renal: Capsula Bowman,
Glomerulul vascular Malpighi
 Tubii renali: T.C.P., Ansa Henle, T.C.D.
Evolutia metanefrosului
 Primordiile metanefrosului apar posterior de
mesonefros, în bazin => aproape una de alta, cu
bazinetul orientat anterior => malformatii prin
fuziune (rinichiul în potcoavă)
 Ascensiunea si rotatia rinichilor se produce
datorită neoformrii vaselor renale:
 Vascularizati initial prin vasele bazinului
 vasele noi vin din aorta, loclizate cranial decît primele
=> dereglarea procesului => artere renale aberante
 Vasele aortice, nou apărute se retractează, trag
după sine, în sus, rinichiul rotindu-i hilul din
anterior în medial.
Caile genitale interne
- Dezvoltare -
Preluare U.M. Bordeaux

Aviz Prof Mayer - 2006
- Diferentiere -

Saptama
na 24
Saptamana 28
Saptamana 36
Saptamana 40
Glandele
suprarenale
 În număr de două
 Situate de-a lungul părţii suprahilare a
marginii interne a rinichiului
 Uneori coafează polul superior al
rinichiului
 Culoare gri-galbenă
 Volum variabil 5cm/2-4cm
 6g
Rinichi si glandele
suprarenale
Configuraţie exterioară şi
raporturi
 Aplatizate antero-posterior
 Formă de virgulă cu capul pe hilul renal
 Faţa anterioră uşor concavă sau convexă
 Vena suprarenală sau vena centrală culege
tiot sângele.
Raporturi
Dreapta: Stanga:
 Înainte şi medial  Acoperă:
 Vena cavă inferioară  Rinichiul
 În afară:  Coada pancreasului
 Ficatul  Vasele splenice
 peritoneul  în sus:
 Faţa anterioară  Stomacul
 Peritoneul  art suprarenală
inferioară
Aparatul
urinar
Aparatul renal
Topografie
Aparat urinar
Raporturi
Rinichii
 Aplicaţi pe peretele posterior
 Acoperiţi de peritoneu
 Formă de fasole
 Alungit de sus în jos, aplatizaţi antero-posterior
 Două feţe: anterioară şi posterioară convexe
 Două margini: convexă laterală şi concavă medială
 Doi poli:
 Anexele fac un unghi deschis distal
 12cm/6cm/3cm
 140g bărbaţi şi 125g femei
 Culoare roşu-brun
Raporturi
 Acoperiţi de capsulă şi ţesut adipos
 Fixaţi prin:
 vasele renale
 fascia renală fibroasă prerenală (Gerota)
 fascia proprie pe marginea laterală
 fascia retrorenală întinsă înaintea muşchiului
pătrat lombar şi psoas cu care se confundă şi
se continuă cu cea controlaterală Este închisă
din toate părţile, legată de diafragm
 Capsula adipoasă se insinuează între
rinichi şi suprarenală
Topografie
Topografie
Rinichi şi
suprarenale
Raporturile renale
 Faţa posterioară:
 diafragmul segmentul diafragmatic)
 peretele lombar (segmentul lombar)
 Faţa anterioară:
 Dr:
 curbura colică dreaptă,
 partea descendentă a duodenului
 ligamentul hepatorenal
 Stg:
 Subcolică
 Colică
 subcolică
 Marginea externă dr ficatul, stg marginea inferioară a
splinei
 Marginea internă hilul, deprimat conţinând vasele renale
şi ureterul
 Polul superior vecin cu suprarenala
 Polul inferior la nivelul lui L3 pe dr şi discului L2-L3 pe stg
Raporturi renale
Structura renală
 Capsula renală este fibroasă
 Sub fascia perirenală. Direct aplicată pe
ţesutul renal, cu tracturi care pătrund în
organ , reflectată la nivelul hilului
 Parenchimul renal: Medula zonă
triunghiulară de culoare roşie, 8 piramide
renale de fiecasre parte formeauză papilele
 Cortexul renal galben roşie, mai puţin
consistentă ca medulara, înconjură
piramidele renale are două părţi- partea
radiată
Structura
rinichiului
Calicele renale
Malformatii
renale
Sectoare functionale
renale
Vasele renale
Artere si vene
Rinichi – Vase şi
nervi
 Arterele renale se divizează în
vechinătatea hilului: anterior şi
posterior => arterele interlobulare
=> artere renale polare
 Venele renale:
 Venele capsulare perirenale
Vase şi conducte urinare
Raportul cu aorta
Artere şi vene
Conductele excretoare ale
rinichiului
 Încep prin tubii scurţi => calicele
renale minore => calicele renale
majore => pelvisul renal => ureter
Distribuţia arterelor şi
venelor
Nefronul
Funcţionarea
nefronului
Ureterul
Generalitati
 Conduct lung care continuă pelvisul renal până la
vezică
 Coboară vertical şi medial până la strâmtoarea
superioară a bazinului unde încrucişează vasele
iliace, de acolo coboară către înafară până puţin
deasupra spinei sciatice de unde merge către medial,
anterior şi în jos deschizându-se în vezică.
 Separate de 7-8cm la origine ajung la o depărtare de
2cm unul de altul la nivelul vezicii
 Au 25cm lungime
 Gol şi aplatizat în majoritatea timpului
 Prima strâmtoare la 2mm după origine = gâtul
ureterului
 A doua strâmtoare este la nivelul liniei nenumite
 A treia strâmtoare la intrarea în vezică
Sectoarele
ureterului
 Abdominal
 Iliac
 Pelvin
 Vezical
Structură
 Adventicea
 conjunctivo-elastică
 Musculara
 cu strat extern din fibre circulare şi intern
din fibre longitudinale
 Mucoasa
 lisă, alb-gri, continuată cu mucoasa vezicală
Raporturile ureterului
abdominal
 Stă pe fascia iliacă şi m psoas de care este separat de
grasime subţire, încrucişează n. genito-femural, procesele
transverse L3 şi L4,
 Anterior dr: duodenul descendent şi fascia retroduodenală,
peritoneu şi mezocolonul ascendent, vasele utero-ovariene
la nivelul lui L3
 Anterior stg: peritoneul şi mezocolonul descendent ,
vasele utero-ovariene, artera colică stg, vena corespondentă
stg care se varsă în vena renală
 În afară: teacă conjunctivă proprie
 marginea medială a rinichiului
 colonul descendent sau ascendent
 Înăuntru:
 dr vena cavă inferioară
 stg: partea duodenului ascendent şi arcul vascular Treitz dintre
aortă şi artera mezenterică inferioară
Raporturile
rinichiului
Raporturile
ureterului iliac
 Trece înaintea vaselor iliace:
Trece înaintea vaselor iliace:
 dr încrucişează a iliacă externă la 1,5cm sub
originea sa
 stg trece la 1,5 cm mai sus de bifurcaţie
(Luschka)
 Anterior dr:
 extremitatea inferioară a mezenterului şi
artera ilio-colică,
 stg: peritoneu şi mezocolul pelvin
Raporturile
ureterului pelvin
 Curbă anterioară şi medială
 Extern: segmentul parietal cu vasele
iliace interne delimitând cu a iliacxă
internă limita posterioară a fosei
ovariene ceea ce corerspunde ovarului şi
pavilionului trompei uterine
 Medial peritoneu şi teaca arterei iliace
interne şi plexul hipogastric care-l
separă de ansele inmtestinale
Raporturile pelvine
 Segmentul visceral începe prin angajarea sub
mezometru sau baza ligamentelor largi ,
încrucişează la jumătatea drumului a uterină care
trece din poziţia înafară şi posterior către înainte şi
înăuntru. Încrucişarea are loc la 1,5cm extern de
colul uterin şi puţin sub istm. La această încrucişare
şi înapoia ureterului trece vena uterină principală
în timp ce cea secundară, mai mică, urmăreşte
artera şi trece înaintea ureterului (Farabeuf)
 Sub art uterină ureterul este înconjurat de ramuri
nervoase din plexul hipogastric şi numeroase vase
vezico-vaginale. Trece la nivelul inerţiei vaginului pe
uter la 1-1,cm înafară recesului lateral al vaginului
(Rieffel), se angajează aproape de peretele anterior
al acestui conduct şi după 1cm pătrunde în vezică.
Un ţesut conjunctiv dens îl reţine la acest nivel
Raporturile
ureterului pelvin
Porţiunea vezicală
 Au 4cm distanţă unul de altuil la intrare
 Traversează peretele vezical – oblic în jos şi înauntru
 Se deschid la 2,5cm distanţă
 Formează cu deschiderea uretrei trigonul vezical
 Orificii eliptice, alungite în jos şi înăuntru mărginite
de repliuri de mucoasă
 Peretele muscular al ureterului se uneşte cu cel
vezical
 Adventicea se conservă până la submucoasa vezicală
 Din peretele musculaer, ureterul trece direct la
submucoasă.
 Peretele superior al ureterului este constituit de un
repliu mucos care se lasă comprimat de vezica plină
şi se opune unui reflux de urină
Structura ureterului şi
vezicii
Structura ureterului
Vase şi nervi
 Calice şi pelvis  Venele sunt
 A renală şi ramurule ccolectate de
sale:  Venele renale
 Ureter:  Venele suprarenale
 a renale  V. utero-ovariene
 utero-ovariene  V. iliacă internă
 iliaca comună  Limfaticele
 vezicale  către ggl limfatici
lateral aortici şi iliaci
comuni
Vezica
Generalitati
 În cavitatea pelvină
 Pe planşeul pelvin înaintea uterului şi
vaginului
 Variaţii de formă şi dimensiuni
 Aplatizată de sus în jos şi dianinte înapoi
 1000-1200ml
 Mai largă ca la bărbat şi cu capacitate mai
mare
 11-12cm vertical, 8-9cm transversal şi 6-7cm
anteo-posterior
Vezica urinara
Diferenţe sexuale
Mijloace de fixare
 Continuitatea cu ureterul
 Uraca
 Ligamentele anterioare
(pubo/vezicale) de la partea
anterioară la partea posterioară a
pubelui
 peritoneu
Raporturi
 Peterele anterior:
 peretele anterior al bazinului = spaţiul prevezical Retzius
triunghiular, bogat în vase, fund de sac prevezical – depăşeşte
marginea superioară a pubelui cu 3-4cm când este plină => puncţie
evacuatorie
 Peretele posterior:
 raport cu uterul şi ligamentele late
 Marginea laterală :
 Peritoneu
 peretele lateral al bazinului
 artera ombilicală
 Vârful:
 dă naştere uracăi
 Baza: de la orificiul posterior al uretrei la fundul de sac
vezico uterin
 raport cu colul uterin
Vezica urinară
Conformaţie
interioară
 Perete neted
 Baza prezintă trigonul vezical: două
orificii ureterale şi unul uretral
 Constituenţa peretelui: seroasă,
musculară şi mucoasă
Vase şi nervi
 Artere
 Ombilicală superior
 Hipogastrică – inferior
 Hemoroidala medie – posterior
 Ruşinoasa internă şi obturatorie- anterior
 Venele – traiect invers: => plexul lui Santorini
– aterior. Postero-inferior, laterale
 Reţea mucoasă
 Reţea intramusculară
 Reţea perivezicală sau superficială
 Limfatice: reţea mucoasă, ganglionii iliaci,
ganglionii hipogastrici
 Nervii plexul hipogastric
Legaturi
Meridianul
rinichiului
Micţiunea
Explorarea renală:
urografia
Patologie
Hemouretroragia
Cistocel
Cancerul vazical
Litiaza renală
Hidronefroza şi
hidrouretrul
Aparat
genital
Testicul
Vasele testiculare
Raporturi si legaturi
Aparatul genital feminin
Componenţă
 Organe glandulare: ovarul în care se
formează ovulul
 Conduct lung între ovar şi exterior:
 Trompa Fallope
 Uterul
 Vaginul
 Suplimentar:
 Organele genitale externe sau vulva
 Glanda mamară
 Muşchii şi aponevroza perineului

Aparatul genital
feminin
- Organizare generala -
 Ovarele
 Caile genitale
 Interne
 Externe
 Glanda mamara
Ovarul
Ovarul
 Situate primitiv în regiunea lombară
 Migrează la trei luni în bazin
 Raporturi:
 în cavum retrouterin
 Pe părţile laterale ale excavaţiei
 Înainte: rectul
 Înapoi:
 ligamentul larg al trompelor (15-20mm)
 înaintea articulaţiei sacro-iliace,
 Superior: 8mm sub strâmtoarea superioară

 Inferior: la 1-2mm superior de piramidal
Uter si trompe
Histofiziologie
 Functiile ovarului
 Reglarea activitatii genitale
 Controlul hipotalamo-hipofizar
 Controlul ovarian.
 Lantul hormonilor ovarieni

Gonada feminina
matura

Mijloace de susţinere
 Aderenţa prin marginea anterioară
de lig. Larg
 Trei ligamente ovariene
 Ligamentul utero-ovarian
 Ligamentul tubo-ovarian
 Ligamentul lombo-ovarian sau ilio-

ovarian
Caracteristici
 Două
 36/17/12mm
 6-8g
 Alb-roy la copil , roşu în perioada
menstruală, gri la menopauză
 Ferm, rezistent
 Situaţie foarte variabilă
Conformaţia exterioară
 Elipsoid-plat
 Faţă superioară convexă
 Faţă inferioară convexă
 Margine anterioară rectilinie se continuă cu
faţa posterioară a ligamentului larg are pe ea
hilul ovarului prin care trec vasele si nervii
 Margine posterioară convexă vecină cu ansele
intestinale
 Extremitatea externă vecin cu trompa cu
ligamentul tubo-ovarian
 Extremitatea internă: ligamentul utero-
ovarian
Constituţia
 Acoperit de un epiteliu ovarian
 Două zone distincte
 Substanţa medulară – bulbul ovarian
 Vase
 Ţesut conjunctiv şi muscular
 Substanţa corticală – periferică

 Neregultată
 Conţine foliculii Graaf
Vase şi nervi
 Arterele formează o arcadă:
 Artere ovariene din aorta abdominală intră prin
extremitatea externă coboară spre marginea anterioară
unde se anastomozează cu
 ramuri din uterină.
 10-12 artere arcuate (helicine) - din arcada arterială
 Venele:
 neregulate
 formează plexul pampiniform care se varsă în vena utero-
ovariană apoi în vena renală stg sau cava pe dreapta
 Limfaticele: 5-6 trunchiuri în ganglionii juxta
aortici
Nervii
 provin din plexul ovarian alături de
artera ovariană
 Sunt:
 Ramuri vasculare
 Ramuri motorii
 Ramuri senzitive
Trompa uterină
Situaţie şi mijloace de
fixare
 În apripa superioară a lugamentului larg
 Extremitatea externă se uneşte fcu
opvarul prin ligamentul tubo-ovarian
 Extremitatea internă se continuă cu uterul
 Se ridică în sarcină
 De la uter la ovar trompa se orientează
dinăuntru în afară către pate a mijlocie a
ovarului unde se flectează către posterior
apoi înăăuntru şi în jos
 Partea externă descrie o ansă cu
concavitatea internă
Trompa uterina si ovarul
Dimensiuni
 10-12cm
 23mm diametru lângă uter şi 8mm
extern
Porţiunile trompei
 Interstiţială: în grosimea peretelui uterin
 Corpul între ligamentul rotund şi ligamentul
ovarian
 Diviziuni:
 Intern 3-4cm/3-4mm istmul
 Extern 7-8cm/7-8mm ampula
 Pavilionul cu deschidere în jos
 Suprafaţa externă ascoperită de peritoneu
 Suprafaţa internă neregulată, roşie , cu mucoasă
 Varful are orificiu de 2-3mm
 Baza neregulată cu 10-15 franjuri de 10-15mm
lungime
Conformaţia interioară
 Neregulată
 Fără valvule
 Pliuri longitudinale
Constituţia anatomică
 Tunica externă sau seroasă
 Tumnica medie sau musculară:
 Plan profund cu fibre circulare
 Plan superficial cu fibre longitudinale
 Tunica internă sau mucoasă fără

glande
Vase şi nervi
 Arterele formează sub tubă o arcadă din:
 tubara internă ram din uterină
 tubara externă ram din ovariană
 Ramuri arteriale ascendente pentru

diferitele tunici
 Venele merg în venele utero-ovariene
 Limfaticele în ggl utero-ovarieni apoi în
ggl juxta aortici
 Nervii din plexul ce înconjură arterele
tubare
Uterul
Uter si vagin
- Dezvoltare embrionara -

Peritoneul si aparatul
genital
Secţiuni şi scheme
Caracteristici
 Organ scobit cu pereţi groşi
 Receptează ovulele după fecundaţie
Generalităţi
 Con aplatizat dinainte înapoi
 Organ median
 Baza priveşte în sus
 Vârful se angajează în vagin
 O retracţie circulară sub jumătatea corpului
este istmul uterului
 Corpul este deasupra istmului
 Colul este sub istm
 5-7cm lungime 4cm lărgime ajunge la 7-8cm la
multipare
 60g nulipare, 70g multipare
 Consistenţă fermă la mort
Mijloace de fixare
 Ligamentele largi perdele membranoase de la
marginea laterală la pereţii bazinului
 Faţa anterioară în raport cu vezica
 Faţa posterioară în raport cu rectul
 Marginea inferioară stă pe planşeuk excavaţiei
 Marginea superioară corespunde trompei
 Marginea laterală se confundă cu peretele
bazinului
 Marginea internă este peretele lateral al uterului
 Format din două foiţe peritoneale
 Are trei pliuri: mijlocie cofrespunde trompei,
anterioară corespunde ligamentrului rotund şi
posterioară corespunde ovarului
Ligamentele rotunde
 Are 12-14cm
 De la partea antero laterală a uterului sub trompa uterină
=> Orientat înainte şi înafară => Angajat în orificiul intern
al canalului inghinal => Parcurge canalul inghinal
=>Ajunge la vulva ca numeroase filamente conjunctive
terminate parţoal pe spina pubelui, ţesutul celular al
muntelui Venus
 Porţiuni:
 pelvină
 iliacă
 inghinală
 vulvară
 Rezistenţă considerabilă între 600 şi 900g
 Compusă din:
 fibre musculare netede dependente de muşchiul uterin
 un fascicul striat anterior
 La fetus peritoneul se prelungeşte în canal
Ligamentele utero-
sacrate
 Ligamentele posterioare = repliurile lui Douglas
 Merge de la faţa posterioară a uterului la a
doua vertebră sacrlă
 Aspect falciform
 Faţă superioaeră
 Faţă inferioară
 Margine externă limitată
 Margine internă liberă, concavă circumscriind
cu celălalt ligament fundul de sac Douglas
 Poate exista un al doilea repliu , mai extern care
urca până la coloana lombară
Direcţia uterului
 Corpul este înclinat pe col formând un
unghi deschis înainte – antecurbură –
corespunde simfizei pubiene
 Foarte mobil în raport cu peretele
pelvisului
 Poziţia normală când intestinele nu fac
presiune pe uter – corespunde axei
excavaţiei uterine
 Fundul uterului se orientează către
ombilic
Conformaţie exterioară
 Corp
 Col
Corpul uterin
 Formă triunghiulară dinainte înapoi
 Două feţe şi trei margini
 Faţa anterioară corespunde vezicii prin fundul
de sac vezico-uterin
 Faţa posterioară – convexă corespunde rectului
 Marginea laterală oblică de sus în jos şi
dinafară înăuntru rsăspunde ligamentului larg şi
arterei uterine cu plexul venos care o însoţeşte
 Extremitatea inferioară se confundă cu istmul
 Extremitatea superioară sau fundul uterin
corfespunde peritoneului rectilinie la nulipare
şi convexă la multipare
Colul uterin
 Formă cilindrică uşor mărit în porţiunea mijlocie
 Inserţia vaginului este la periferie
 Porţiunea supravaginală este de 15-20mm în raport
cu vezica, rectul, ligamentele late şi plexurile
uterine
 Porţiunea vaginală 6-8mm răspunde inserţiei
superioare a vaginului
 Vaginul urcă posdterior mai mult ca anterior
 Porţiunea intravaginală lungă de 8-12mm şi lată de
20-25mm are formă conică şi se orientează în jos
 Orificiul inferior al colului
 Suferă modificări sub influenţa raporturilor sexuale
şi mai ales a sarcinii
Cavitatea uterului
 Cavitate aplastizată dinainte înapoi
 Formă triunghiulară cu două feţe,
trei margini şi trei unghiuri
 Diametrul vertical 50-55mm la
nulipară
 55-65mm la multipare
 Capacitatea în afara sarcinii 3-4cm
cubi sau 5-6cm cubi la multipare
Cavitatea colului
 Două feţe anterioară şi posterioară
 Există o linie longitudinală pe fiecare
faţă – linia vieţii care întâlneşte la
dreapta şi la stânga cu şanţuri oblice
dirijate înăuntru în afară şi de jos în sus:
arborele vieţii
 Orificiul superior corespunzător istmului
 Orificiul inferior corespunzător cavităţii
vaginale
Constituţie anatomică
 Ttrei tunici:
 Tunica seroasă – acoperă faţa anterioară, fundul şi faţa
posterioară
 Tiunica musculară fibre netede în strat:
 Intern:
 Fibre longitudinale dispuse în : Z formÂnd un strat analog cu cel
extern
 Fibre orizontale circulare: sfincterele trompelor şi o serie de inele
concentgrice
 Mijlociu:
 Cel mai gros
 Alcătuit din fibre multidirecţionate
 Cu sinusul venos uterin în mijloc
 Legături cu ligamentele late, utero+ovariene şi mucoasa trompelro
 Extern:
 fibre longitudinale largă de 10-25mm îm zona mediană
 Fibre circulare transversale
 Tunica mucoasă: se continuă cu mucoasa trompelor
Artera uterina
Uter
Fat
Organele genitale
externe
- diferentiere -

Patologie
Dezvoltarea uterului
- Patologie -

Perineu
Perineu
Sectiuni
Ovarul
 Cf: corps fibreux
 Cj:corps jaune
 Cl: cellule
folliculaire
 Fa: follicule
atrétique
 Fe: follicule
évolutif

Structura ovarului

Zonele ovarului

Ovogeneza
Ovogeneza
- caracterizare -
 procesul de formare si maturare în ovar

a gametului feminin
 are în ovar încă din viata intrauterină
 se opreste la nastere
 continua la pubertate (ciclul ovogenetic)
Celule germinative
- Origine -
 In săptămana treia embrionare, celule din

sacul vitelin migrează, prin mişcări
amiboide, spre regiunea lombara
devenind celule germinative
 celule germinative grupate constituie
crestele germinative (viitoarele gonade)
 În săptămânile a 4-a şi a 5-a de viată
intrauterină, in crestele germinative se
identifica celule primordiale mature
= începutul ovogenezei
Migrarea celulelor
germinale

Etapele
ovogenezei
 maturatia prenatală
 maturatia postnatală
Stadiu nediferentiat
gonada
Preluare U.M. Bordeau

Saptamana V

Saptamana VII

Saptamana X - XV

Mezonefrosul si
ovarul

Crestele genitale

Gonade
indiferente

- Dezvoltare -

- Diferentiere -

Diferentierea
embrionara

Diferentierea gonadei
feminine

Procesele din cursul
vietii intrauterine
 mitoze ale celulelor germinale primordiale
 diferentierea celulelor germinale primordiale în
ovogonii dupa ce s-au înconjurat cu celule ale
cordoanelor sexuale
 o parte a ovogoniilor evolueaza si rezulta ovocite
primare; alta parte a ovogoniilor degenereaza
 ovocitele primare sunt înconjurate de celule
epiteliale plate care compun foliculii ovarieni
primordiali
 înainte de nastere ovocitul primar intra în
profaza primei diviziuni de maturatie a meiozei;
se va bloca astfel pana la pubertate
Maturatia postnatală
Ciclul ovarian
 Debut la pubertate
 Presupune totalitatea modificãrilor din
corticala ovarului matur:
 evolutia foliculilor ovarieni (Ciclul folicular)
 ovulatia
 formarea corpului galben

Ciclul ovarian
- caractere -
 Debut: la pubertate
 Durata: 28 zile
 cuprinde ciclul folicular si ciclul
ovogenetic
 controlat prin hormoni hipofizari
 GRH (gonadotropin releasing hormone)
=> adenohipofiza => creste secretia:
 FSH
 LH
Ciclul
ovogenetic
Ovocitul primar
 La pubertate:
 isi deblocheazã profaza primei diviziuni
 Se finalizeaza maturatia celalara cu
formarea a 2 celule de volum inegal dar cu
numar egal de cromozomi (22x) = meioza
reductionala:
 ovocitul secundar
 primul globul polar
Ovocitul secundar
 se blocheaza în metafaza meiozei ecuationale
(a doua diviziune de maturatie)
 la ovulatie este expulzat impreuna cu primul
globul polar
 este preluat de trompa uterina
 faraq fecundatie, degenereaza în tractul
genital si este eliminat
 Fecundat dupa contactul cu sperma:
 deblocheaza metafaza meiozei ecuationale
 rezulta ovulul si al doilea globul polar (volum inegal
cu numãr egal, haploid, de cromozomi, 22x)
Ciclul folicular
Foliculul primar
 creste secretia de FSH => evolutia a 5-
12 foliculi ovarieni primordiali =
foliculogeneza:
 celulele epiteliale plate ale foliculilor
primordiali => celule cuboidale = foliculii
ovarieni primari
 celulele foliculare secreta material acelular,
glicoproteic dispus la suprafata ovocitului =
membrana pellucida = bariera între ovocit
si celulele foliculare
Zona pellucida

Foliculul de

crestere
celule cuboidale dispuse pe mai multe straturi
=> secreta lichid => folicul secundar
(caviatar):
 cavitate foliculara (antru folicular)
 Strat granular exterior (membrana lui Slavjanski)
 corona radiata: celule dispuse radiar în jurul
ovocitului
 cumulus ooforus: legatura celulara intre stratul
granular – corona radiata
 In exteriorul membranei Slavjanski se
diferentiaza din stroma ovariana = teaca
foliculara cu 2 parti: interna si externa
Foliculul cavitar

Folicul ovarian matur
(Graaf)
 tecile foliculare sunt diferentiate
 teaca interna = rolul unei glande
endocrine:
 reteaua capilara + celule (influentate de
FSH) => estrogeni preluati de capilare
 teaca externa (tesut conjunctiv, miocite)
este traversata de arteriole ce se
capilarizeaza în teaca internã
Ovulatia
Organele genitale
feminine
Preluare
Definitie
 Procesul de eliberare din ovar a
ovocitului secundar (în metafaza celei de-
a doua diviziuni de maturatie = meioza
ecuationala).
Ciclul folicular
- Mecanism -
 inflamatia corticala locala => eliberarea
mediatorilor inflamatiei (histamina si
prostaglandine) => foliculul tertiar marit (FSH si
LH) => atinge corticala ovariana, celulele
stratului granulos se multiplica
 teaca foliculara se subtiazã într-o zona ischemica,
palida = stigma înconjurata de o zona hiperemica
 lichidul folicular comprima teaca foliculara =>
ruptura foliculara => eliberarea ovocitului
secundar + hemoragie locala redusa
 Progesteronul creste titrul de plasmina care
deterioreaza prin proteoliza cumulus oophorus
Cresterea
foliculului

Evolutia foliculilor

Ruptura foliculara
 consecinta a 3 factori:
 cresterea presiunii intrafoliculare
 scaderea rezistentei peretelui folicular sub
actiunea plasminei
 activitatea elementelor contractile din
peretele folicular, indusa de prostaglandine
 Simptomul cert al ovulatiei este
cresterea usoara a temperaturii corpului
La ovulatie
 Se elibereaza si se aspira in tuba uterina:
 ovocitul secundar cu:
 membrana pellucida
 corona radiata
 lichidul folicular.
 în ovar raman:
 stratul granulos
 tecile foliculare
Ovulatia

Foliculi involutivi

Corpul galben

Corpul galben

Forme involutive

Ovarul in faza
luteala
Ca: corpus albicans

 Cf: corps fibreux

 Cj:corps jaune
 Cr: corona radiada
 Fa: follicule
atrétique
 Fe: follicule évolutif
 G: granulosa

Ovocitul
 celulă inertă a cărei supravieţuire în căile
genitale este de aproximativ 20 de ore. În
condiţiile de crioconservare a gameţilor
viaţa lui este prelungită. Ovocitele al căror
nucleu conţin un singur cromozom X
(cariotipul individului 45X) degenerează în
ovarul fetal.
Eliberarea si captarea
ovulului
Preluare
Sperma
 suspensie de celule de reproducere
masculine (spermatozoizi) într-un mediu
lichid (plasma seminală produsă de
glandele sexuale anexă)
 Spermatogeneza se petrece în testicul şi
însumează transformări celulare
complexe. Se apreciază că sunt 60.000 –
120.000/mm3.
“Atacul”
spermatozoizilor
Preluare
Spermograma

Rezistenta
 Sparmatozoizii rezista 3 – 9 zile in căile genitale
feminine
 Se deplasează activ (1-3mm/minut - deformări flagel)
 Mobilitatea spermatică normală este zisă flexhante.
 Membrana citoplasmatică a capului spermatic are
peptide de legare cu glicoproteinele zonei pelucide
 Acrosomul are enzimele capabile să disocieze
corona radiata (indispensabil pentru fecundaţie)
 Proprietăţile spermatozoizilor sunt conservate la
1960C – cu condiţia pe care sperma să fie diluată cu
ajutorul unui mediu crioprotector.
Conul de atractie
Preluare
Schema fecundarii
Prelucrare
Trompa uterina

Trompa uterina
- Sectiuni transversale -

Epiteliul tubei
uterine

Endometru
- Faza luteala -

Glandele
endometrului

Celulele epiteliale ale
endometrului
- ultrastructura -

Endometrul in timpul ciclului
menstrual

Exocol, endocol si
vagin

Uter

Jonctiunea
endocol - exocol

Sterilitatea - Factorii
ovocitari.
 Trei caractere indispensabile:
 maturitatea ovocitului
 capacitatea de liberare a
gamonilor
 prezenţa factorului de creştere al
pronucleului mascul.
 Ovocitul imatur sau postmatur
nu poate fi fecundat.
 producerea ovulaţiei liberează
gamoni, (stimulanti ai
mobilitatii spermatozoizilor şi
atragerea lor în jurul
ovocitului)
 Citoplasma ovocitului are:
 factor de creşterea pronucleului
masculin indispensabil
decondensaţiei nucleului
spermatozoidului fecundant.
Glanda mamara

Glanda mamara in timpul
sarcinii

Glanda mamara in timpul
alaptarii

Ovul
 conţine pronucleul femel
 prezenţa pronucleului mascul
(constituentul nuclear al
spermatozoidului fecundant = mai
voluminos decât pronucleul femel) în
locul nucleului ovulului permite
dezvoltarea oului
 proprietăţi determinante diferite pentru
setul cromozomic matern şi setul de
patern
Amprenta
„genomică”
 Celula cu 2 pronuclei femeli, implantata în uter => embrion
rudimentar, neviabil.
 Celula cu 2 pronuclei masculi => structura de tip placentar,
anormala
 exprimarea independentă a genomului (matern sau patern)
 se face la începutul dezvoltării
 depinde de gradul de metilare al A. D. N. spermatic (mai important
decât acela al A.D.N. ovocitar).
 Confirmata de transmiterea ereditară a bolilor genetice
 lezarea limitată a cromozomului 15 în regiunea q11-q13
determina:
 Sindromul Prader Villi” când cromozomul este moştenit de la tată[1],[2].
 Sindromul Angelman” când cromozomul este moştenit de la mamă.
 [1] L,Herminé
L,Herminé A.C., Aboura A., Brisset S., Cuisset L., Castaigne V., Labrune P., Frydman R., Tachdjian G. – Fetal phenotype of Prader-Villi syndrome
due to maternal disomy for chromosome 15. 15. – Prenat. Diagn. 2003 Nov 23 (11) 938-43)
 [2] Glenn C.C., Deng G., Michaelis R.C., Tarleton J., Phelan M.C., Surh L., Yang T.P., Driscoll D.J. – DNA metylation analysis with respect to prenatal
diagnosis of the Angelman and Prader-Willi syndromes and imprinting – Prenat Diagn 2000 Apr 20 (4): 300-6
Animalele

“transgenice”
Studiate cu tehnici de biologie moleculară:
 mecanismul determinismului genetic
 reglarea genomică a dezvoltării
 introducerea unor secvenţe din A.D.N.-ul unui
donator:
 în pronucleul mascul
 în nucelul celulelor embrionului în cursul
segmentaţiei
 Monstruozitatea permite studierea devenirii şi
diferenţierii tipurilor de celule conţinute,
identificarea şi localizarea genelor de control
al evoluţiei normale, transformarea tumorală
Partenogeneză
 rolul genomului în determinismul şi reglarea
dezvoltării
 desemnează faptul că în anumite specii, ovocitul
liberat la momentul ovulaţiei se poate dezvolta fără
fecundaţia asigurată de spermatozoid: partenogeneza
spontană: la unele specii de insecte sau păsări.
 poate fi provocată la batracieni şi anumite mamifere
 În specia umană dezvoltarea partenogenetică
spontană a unei celule germinale dă naştere
unei tumori embrionare.
 La speciile cu partenogeneză spontană sau
experimentală, dezvoltarea embrionară este posibilă
numai dacă setul diploid al cromozomilor este refăcut
(prin recombinarea cromozomilor ovulului şi celui de
al doilea globul polar).
Bazin: folosirea
diametrelor utile (0=>1)
Preluare
Bazin: folosirea
diametrelor utile
(1=>2)
Preluare
F2
Preluare
Preluare
Vascularizatia
organelor genitale
feminine
 rinichi,
 peretele abdominal,
 uter,
 vase abdominale,
 uretere,
 vena cava
inferioara,
 aorta abdominală,
 artera renală,
preluare
 venă. Preluare
Reflexoterapie

6 Curs NR 6 Aparatul Uro-Genital

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 Curs NR 6 Aparatul Uro-Genital

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs nr 6

 Pronefros (prerinichi,rinichi anterior

 Din ţesutul nefrogen – parenchimul renal

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

 Muşchii şi aponevroza perineului

 Superior: 8mm sub strâmtoarea superioară

 Lantul hormonilor ovarieni

Preluare U.M. Bordeaux

 Ligamentul lombo-ovarian sau ilio-

 Substanţa corticală – periferică

 Tunica internă sau mucoasă fără

 Ramuri arteriale ascendente pentru

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

 procesul de formare si maturare în ovar

 In săptămana treia embrionare, celule din

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeau

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

 formarea corpului galben

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

 Cf: corps fibreux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

Preluare U.M. Bordeaux

S-ar putea să vă placă și