I.

CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE

1. Definitia ecosistemului:

2. Alcatuire:

3. Definitia ecosistemelor antropizate

4. Structura unui ecosistem antropizat:

5. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:

6. Tipuri de ecosisteme antropizate:

A. Agrosistemele

B. Complexele zootehnice

C. Ecosistemele asezarilor umane

II. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE

1. Degradarea habitatelor:

2. Introducerea de specii noi in ecosisteme:

3. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice

4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare

1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a
biocenozei

2. Alcatuire:
 BIOTOP reprezinta totalitatea factorilor abiotici: climatici, apa, aer, sol;
 BIOCENOZA reprezinta totalitatea populatiilor diferitelor specii legate
teritorial si prin relatii de interdependenta

3. Definitia ecosistemelor antropizate (amenajate): sisteme ecologice

naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale
sporite, fie pentru alte scopuri umane.
• Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana;
• Depind de om din punct de vedere structural – organizatoric.
 Pentru a le deosebi de „ecosistemele naturale”, sistemele supuse
intervenţiei factorilor antropogeni, le vom numi „ecosisteme antropizate”.
Acestă denumire, opozabilă celei de ecosistem natural, sub aspectul
considerării impactului oamenilor asupra mediului natural, pare mai adecvată
decât alte expresii ce au fost atribuite de diverşi autori unui concept analog,
cum ar fi, de pildă, denumirea de „ecosistem industrializat”, acordată de H. E.
Koenig, pentru a ţine seama de activităţile specific umane (agricultură,
industrie) încadrate în mediu.
4. Structura unui ecosistem antropizat:
Elementele principale sunt:
a) BIOCENOZA reprezentata de:
- fitocenoza naturala;
- plante de cultura;
- zoocenoza naturala;
- animalele domestice.
b) Totalitatea OAMENILOR din ecosistem;
c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create prin
activitati umane;
Exemple :masini, constructii, obiecte de uz divers.
d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante.
5. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:
› Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine antropogena
asupra mediului natural; este diferit de la o zona la alta
› Simplificarea biocenozei: nr. mic de specii
› Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne
› Fragilitate a echilibrului ecologic
6. Tipuri de ecosisteme antropizate:
– ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj, lacurile de acumulare,
iazurile si helesteiele piscicole
– ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau
agroecosistemele
– complexele zootehnice;
– sistemele rurale si urban industriale
 Mărimea fluxului
Surse de alimentare cu
Ecosisteme energetic Observaţii
energie
(103 kcal /m2 an)

NATURALE numai energie solară; 1-40 generează

eventual cu adaos negentropie
energetic din alte surse;

ANTROPIZATE energie solară, plus aport de 10-40

-agrosisteme energie furnizat prin grija 100-3000 generează
-urban industriale omului; entropie max.
combustibili energie furnizată de
combustibili fosili

Folosind un criteriu energetic de clasificare a ecosistemelor, acestea pot

fi împărţite în categoriile caracterizate prin mărimidiferite ale fluxului lor
energetic. În tabel se prezintă o astfel de clasificare.Folosind un criteriu
energetic de clasificare a ecosistemelor, acestea pot fi împărţite în categoriile
caracterizate prin mărimi diferite ale fluxului lor energetic .
Este de observat, însă, că mărimea fluxului de energie trebuie privit şi în
perspectivă istorică, în decursului diferitelor etape de dezvoltare a omenirii.
A. AGROSISTEMELE
 Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati
cultivate si animale domestice pentru asigurarea unei productivitati
mari
 Plante: cereale, leguminoase, radacinoase, pomi fructiferi, specii
horticole
 Animale: porcine, ovine, rumegatoare, pasari
Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor:

a) Biocenoza:
– Producatorii primari au fost selectionati artificial, omul ameliorand atat
productia cat si rezistenta plantelor cultivate
– Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau
piscicole
– Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus;
– Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii)
– In ferme apar boli metabolice si de stres la animale
b)Biotopul:
– fiecare biotop este realizat si controlat de catre om;
– solul este transformat, devenind un corp artificial in care fenomenele
naturale sunt diminuate;
– se investeste o cantitate apreciabila de energie;
– se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate
si cantitate de lumina, o anumita umiditate, o fertilizare corespunzatoare,
etc
a) Biocenoza:
- apartine unei singure specii , iar de multe ori unei rase cu performante
productive ridicate;
- indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe, pe categorii de varsta si sexe;
- populatiile sunt omogene genetic si fenotipic;
- animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern;
- se remarca cresterea agresivitatii si a stresului;
- alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci, sobolani
- predomina organismele patogene producatoare de pneumonii,
gastroenterite, salmoneloze, trichineloze
- baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere
b)Biotopul:
- are un anumit microclimat interior generat de temperature, umiditate si
luminozitate
- insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate
maxima;
 in asezarile umane, oamenii
se gasesc in interactiune cu
factorii abiotici, biotici naturali
si cu factorii artificiali introdusi
sau produsi de om;

 Tipuri de asezari : rurale si

urbane.
a) Ecosistemele de tip rural: catunele, satele, comunele
Caracteristici:
• Contact strans cu mediul natural;
• Folosesc in mica masura energia neconventionala, hidroenergia;
• Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate, locale( fantani sau
izvoare naturale)
• Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme
b) Ecosistemele de tip urban:orasele
• Contact redus cu mediul natural;
• Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice, de
termoficare, nucleare
• Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special
amenajate;
• Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta,
precum si din industria alimentara
• Au productie industriala;
• Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor , de
epurare a apei uzate.
 In ambele tipuri de ecosisteme, OMUL este factorul care determina
optimizarea conditiilor de mediu si araportului om – societate – natura.
Indiferent de tipul de asezare umana, oamenii trebuie sa actioneze pentru
diminuarea si inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii lor.
 Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme, eruptii
vulcanice, inundatii, furtuni de praf, etc.
Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie, energie si
informatie.
Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care
se situeaza in afara legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare a
activitatilor omenesti.
Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul activitatilor
umane.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului.
Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator:
 Defrisari masive ale padurilor;
 Desertificarea stepelor;
 Eroziunea solurilor;
 Poluarea apelor;
 Poluarea atmosferei;
 Distrugerea unor specii de plante si animale;
 Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne;
 Vanatoarea si pescuitul; pastoritul etc
1. Degradarea habitatelor:
o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o
vegetatie controlata;
o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata;
o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare
o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul
Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia lor;
o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor
animale salbatice
2. Introducerea de specii noi in ecosisteme:
o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale
numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) , rezulta catastrofe
ecologice si economice:
– aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a
Braziliei a dus la epidemie de malarie;
– filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie , ceea
ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente la
filoxera;
– gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de
combatere nu a reusit sa-l distruga
 Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze:
– plante de cultura (alimentare, decorative);
– animale
Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase
pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza.
Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite
biocenoze:
 plante de cultura (alimentare, decorative);
 animale
Efectele acestor introduceri sunt neprevazute, nedorite si paguboase
pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza.
 3. Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor
biologice
Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea
instabilitatii biocenozelor, cu dereglarea echilibrelor naturale.
Cauze:
a) Defrisarea padurilor:
- a contribuit la degradarea solurilor, la cresterea ariditatii climatului,
intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor
- padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului
ecologic, climatic si hidric, reprezentand ecosistemul cu o capacitate de
regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural
b) Suprapasunatul:
- pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un
ecosistem
- se intensifica activitatea pradatorilor;
 - creste frecventa bolilor si a parazitilor
- apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului,
care isi pierde posibilitatile sale de regenerare.
c) Supraexploatarea faunei terestre:
- s-a realizat atat direct prin vanatoare, pescuit, combaterea unor daunatori
- cat si indirect producand dezechilibre ecologice, cu efecte intarziate
asupra florei si faunei
- cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele
d) Supraexploatarea resurselor oceanice:
Biocenozele marine sunt foarte complexe , cu un numar mare de lanturi
trofice .
Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii .Grav
amenintate cu disparitia sunt :specii de balene, heringul, batogul, scrumbia
albastra, merlucius,broastele testoase de apa, etc
e) Urbanizarea si industrializarea:
- cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei;
- dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea
populatiei de la sate la oras ;
 - explozia urbana, dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la
formarea noxelor orasului :smog, particule de praf, de fum, compusi chimici
- toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman,la aparitia
unor boli ale sisemului nervos, endocrin, respirator, etc
4. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare
Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din
ecosystemele naturale si artificiale, a factorilor de mediu (abiotic si biotic)
datorita introducerii in mediu a poluantilor
Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane.
Factori poluanti:- substante chimice: pesticide, gaze, titei, substante
organice
-fizici: caldura, radiatiile
- biologici: virusuri, bacterii patogene
Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii,
cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi tehnologii.
 Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat
pentru securitatea omului, cat si a securitatii principalelor ecosisteme, exista o
tendinta de subapreciere a efectelor acesteia.
a) Poluarea fizica:
 Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la incalzirea
globala prin efectul de sera → efectele incalzirii globale sunt catastrofale
(topirea calotelor polare, cresterea nivelului marilor si oceanelor, inundarea
tarmurilor)
 Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile
radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia, apele folosite in uzinele
atomice, deseurile atomice ;
 Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu
vibratii neperiodice , de o anumita intensitate si care produc o senzatie
dezagreabila → consecinte negative( dereglarea auzului, contractile arterelor,
accelerarea pulsului si aritmului respiratiei, diminuarea reflexelor, stresul).
 b) Poluara chimica:
Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai
raspandite si periculoase forme de poluare.
Noxele eliminate in mediu : pesticidele, metale grele, DDT, se
acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari
prin fenomenul de amplificare biologica.Aceste substante sunt in general
nebiodegradabile sau greu biodegradabile , de aceea persista un timp
indelungat in ecosistem.
Exemple de substante poluante:
• Gaze: monoxidul de carbon , dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din
precipitatii produce ploile acide ;
• Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului;
• Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la
animale(deformarea oaselor si caderea dintilor)
• Pulberile:particule de cuart, calciu, azbest, funingine , particule de plumb,
mercur, zinc,etc.
 c) Poluarea biologica:
Se produce prin:
 Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin
deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa sau
indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile;
 Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor
cantitati crescute de substante organice pe fundul apei → favorizeaza
dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in
intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective.