Universitatea de Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu" Cluj-Napoca

PETRU ANA-MARIA MG 3, SERIA 3, GR.20

Giardia (Giardia lamblia sau Giardia intestinalis) este un protozoar parazit care traieste in intestinul subtire al omului, in special al copiilor. Se transmite prin maini murdare, alimente contaminate, fructe si legume nespalate. Morfobiologie Parazitul Giardia lamblia, face parte din familia octomitideae, familie care cuprinde flagelati cu o simetrie bilaterala a organizatiei lor, avand 2 nuclee si 8 flageli. Masoara 1520 microni n lungime si maximum 8-10 microni n latime. El nu poate fi vazut cu ochiul liber, ci numai cu ajutorul microscopului. Latimea, maxima in extremitatea anterioara, se atenueaza progresiv spre extremitatea posterioara care apare foarte ingusta. Pentru ca fata sa dorsala este boltita, iar cea ventrala plata, parazitul are infatisarea unei jumatati de para taiata n lung. Giardia lamblia se deplaseaza datorita flagelilor sai. Miscarea sa e cu totul caracteristica: parca ar sari, fiind aruncata brusc intr-o parte sau alta prin agitarea vie a flagelilor. Se inmulteste prin diviziune binara longitudinala. Dupa un numar de asemenea diviziuni, Giardia lamblia se inchisteaza. Chisturile sunt ovoidale si masoara 10 13 microni pe 8-9 microni. Parazitul se poate divide binar si inauntrul chistului. De aceea chistul prezinta uneori 2 nuclee si alteori (daca parazitul s-a divizat) 4 nuclee. Cand sunt 2 nuclee, ambele se gasesc la unul din polii chistului; cand sunt 4 nuclee, ele se pot gasi fie toate la acelasi pol, fie doua la unul din poli si doua la polul opus. Flagelii sunt alaturati toti intr-un manunchi care alcatuieste ca o diagonala oblica in lungul chistului. De cele mai multe ori corpul protoplasmatic al parazitului se retracteaza putin, macar intr-o parte a chistului, lasand un spatiu gol foarte caracteristic. Rolul patogen Giardia traieste si se nmulteste n duoden. Parazitul ar putea patrunde prin canalul coledoc si n caile biliare, dar acest fapt se ntampla foarte rar. Totusi ficatul are de suferit, prin mecanismul reflex viscero-visceral cu punct de plecare n interoceptorii mucoasei duodenale, ca urmare a rolului iritativ si toxicoalergic al giardiilor. Ca o consecinta, se pot produce fenomene de diskinezie biliara, inflamatia coledocului si a colecistului si de foarte multe ori diaree, datorata unor revarsari bruste de bila. Boala poate capata o nfatisare acuta cu scaune numeroase (uneori chiar pna la 20 pe zi), colorate n galben, galben-brun sau roscat din cauze pigmentilor biliari n exces. Ele survin n special dimineata. Dupa perioade acute de diaree, scaunele se raresc. Din intestinul subtire, tulburarile functionale se pot repercuta si asupra intestinului gros pe aceeasi cale nervoasa viscero-viscerala cu punct de plecare n interoceptorii duodenali. La inceput tulburarile colonului pot fi exclusiv functionale. Cu timpul, inflamatia care survine poate modifica si acest organ, transformandu-l in habitat prielnic inmultirii giardiilor si putem asista la o parazitare si a intestinului gros cu giardii n forma lor vegetativa. Tot prin actiunea nervoasa reflexa viscero-viscerala giardiile pot provoca dureri apendiculare care simuleaza apendicita acuta si conduc bolnavul pe masa de operatie. In

asemenea cazuri, operatia poate fi evitata daca medicul avertizat cerceteaza si confirma prezenta giardiilor si instituie la timp un tratament pentu ndepartarea lor. Giardiile pot produce tulburari toxicoalergice n cele mai diferite si mai indepartate organe. Au fost semnalate afectiuni oculare serioase, de asemenea cazuri de bronsite, bronhotraheite si rinite, precum si urticarii cronice. S-au citat n giardioza si manifestari de addisonism prin atingerea toxicoalergica a glandelor suprarenale. Ceva mai mult, Giardioza poate intretine potenta si producerea de fenomene alergice datorite altor antigeni. Profesorul Paunescu-Podeanu a publicat un caz de alergie la lapte si la carne de porc disparuta odata cu vindecarea giardiozei. La fel Scott Halestead si Elvio Sadun au descris un caz de alergie la carnea de vaca, de asemenea disparuta odata cu giardioza. In acel caz, o reinfestare benevola experimentala cu giardii a readus vechea alergie care a disparut din nou cu un nou tratament giardicid. Prezenta de numeroase giardii poate produce si tulburari de absorbtie intestinala. Absorbtia deficitara de vitamina A, de vitamina B12 si de grasimi poate duce la steatoree si sindrom celiac, ceea ce implica si o influentare a secretiei pancreasului. Din multitudinea manifestarilor patologice descrise mai sus, cauzate direct sau indirect de catre giardii, rezulta necesitatea de a investiga si posibila existenta a unei giardioze in special atunci cand e vorba de copii care in general sunt mai frecvent parazitati cu giardii decat adultii. Diagnosticul giardiozei este in principiu usor de pus. Se stabileste prin examenul materiilor fecale n care se cauta existenta chisturilor de Giardia lamblia. Totusi chisturile nu apar intotdeauna, deoarece in giardioza exista asa-numitele "perioade negative" de eliminare a chisturilor. Transformarea formelor vegetative n chisturi nu se face fara ntrerupere, ci numai atunci cand se realizeaza anumite conditii nca neprecizate. S-ar putea ca unele diete, cum ar fi aceea cu grasimi, sa favorizeze nchistarea. Virgil Nitzulescu si colab, au aratat ca un tratament cu cloramfenicol ar putea favoriza nchistarea acestor paraziti. Dar in timpul perioadelor negative pentru formarea si eliminarea chisturilor, formele vegetative continua sa existe in intestin, si uneori exista chiar in abundenta. Acesta e motivul care uneori face necesar tubajul duodenal. In sucul duodenal care vine pe sonda se vor gasi formele vegetative. Si totusi chiar si in aceste conditii Vinikov remarca faptul ca s-ar putea sa nu le gasim n cazurile cand ele au un habitatus mai distal, adica atunci cand n loc sa se gaseasca in duoden, se gasesc in jejun. Aceasta posibilitate este nsa foarte rara si un tubaj obisnuit (si nu adancit pana n jejun) poate n general gasi forme vegetative si ne permite sa punem diagnosticul. Tratamentul giardiozei se poate face fie cu Flagyl, cu Mepacrina (atebrina), fie cu Metronidazol. Fata de Metronidazol, giardiile au capatat in timpul din urma o rezistenta care face necesara cresterea tot mai mare a dozelor eficiente. De aceea se incearca azi inlocuirea acestui medicament cu alti produsi cu formula chimica apropiata. Multi parinti se plang ca tratamentul facut copiilor lor nu a fost eficace, pentru ca dupa doua trei luni de la tratament a reaparut Giardia la analiza coproparazitologica. S-ar putea ca aceste cazuri sa se datoreze nu lipsei de vindecare prin tratamentul aplicat, ci reinfestarii care e foarte frecventa. Trebuie acordata o deosebita atentie posibilitatilor de reinfestare. In primul rand trebuie investigati prin analize coproparazitologice toti copiii din aceeasi familie care convietuiesc in aceeasi casa. Chiar si parintilor trebuie sa li se faca analize coproparazitologice in acelasi scop. Si unii, si ceilalti trebuie tratati n acelasi timp. In felul

acesta se va elimina din casa respectiva samanta de boala. In colectivitatile de copii (crese, gradinite, scoli) se vor practica analize coproparazitologice cat mai frecvent pentru a putea fi supusi la tratament toti cei gasiti infestati. Chisturile de giardia sunt foarte rezistente n mediul extern, daca gasesc acolo un oarecare grad de umezeala, ele isi pastreaza capacitatea vitala 2 saptamani n fecalele umede. Ele se pot pastra cateva luni in afara organismului uman. Acest fapt face ca infestatia sa se faca nu numai pe cale directa, prin mainile murdare, de la copil la copil, dar si prin intermediul olitelor de noapte, precum si al altor obiecte din locuinta care au avut ocazia sa se polueze, si mai ales a apei si alimentelor contaminate (zarzavaturi, fructe) consumate fara sa fi fost n prealabil suficient spalate. Chisturile se pot lua si de pe pamantul poluat cu care copiii vin foarte des n contact direct si indirect, n timpul jocurilor lor.

Bibliografie http://ro.wikipedia.org/wiki/Giardia http://www.inffo.ro/Diverse/Giardia_lamblia,_simptome,_tratament.html http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/lambliaza_3987