 Semiologia

◦ disciplină clinică
◦ se ocupă cu studiul, descrierea şi interpretarea simptomelor şi
semnelor omului bolnav
◦ semeion = semn, logos = ştiinta
 Scop:
◦ stabilirea diagnosticului (diagnosis = discernământ) cu cele 2
componente ale sale:
 diagnosticul pozitiv, determinarea exactă a bolii
 diagnosticul diferenţial, diferenţierea bolii de alte afecţiuni cu manifestări
asemănătoare
 Simptomele
◦ caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav
◦ variabile de la caz la caz, după modul de percepţie
◦ nu întotdeauna au o traducere obiectivă (febră, cefalee, insomnie,
astenie, sughiţ, dispnee etc)
 Semnele
◦ manifestări obiective produse de boală
◦ observate de bolnav
◦ completate de medic prin propriile simţuri (de ex. suflu, ral, matitate
etc)
 Sindromul
◦ grup de simptome şi semne
 exprimă o stare patologică
 au mecanism fiziopatologic comun
◦ permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic
◦ pentru elucidare sau confirmare se fac investigaţiile complementare
cât mai ţintite posibil

◦ Concluzia care rezultă din analiza simptomelor, a semnelor şi

confirmarea prin analize ne îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi
un sindrom.
 Locul de amplasare
◦ Unde e? Radiază?

 Calitatea
◦ Cu ce seamănă?

 Cantitatea sau severitatea

◦ Cât de rău este? (Pentru durere, un rating pe o scară de la 1 la 10)

 Relaţie temporală
◦ Când începe? Cât timp durează? Cât de des survin?

 Situaţiile în care apare

◦ Factori de mediu, activitățile personale, reacții emoționale sau alte circumstanțe care pot contribui

 Factori remisivi sau agravanţi

◦ Ceva anume face mai bine sau mai rău?

 Manifestări asociate
◦ Ceva care însoțește?
 Inspecţia
◦ observarea vizuală a semnelor de boală
◦ pe toată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibile
◦ începe cu extremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membrele
superioare, abdomen şi membrele inferioare
◦ necesar a se efectua examenul în poziţie statică şi apoi în mişcare
 Palparea
◦ modificările superficiale sau mai profunde produse de boală
◦ utilizarea pulpei degetelor sau a mâinii
◦ modificările decelate vor fi descrise prin localizarea lor în raport cu
regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma, conturul,
consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şi mobilitatea lor
 Percuţia
◦ observarea vizuală a semnelor de boală
◦ superficială, până la 3-5 cm adâncime
◦ profundă, la o adâncime de 7 cm
 Auscultaţia
◦ perceperea zgomotelor normale sau patologice la nivelul organelor
◦ se pot decela sunetele produse de mişcările respiratorii, de activitatea
cordului, de mişcările intestinale, vasculare
 Cheia pentru o examinare minuțioasă și precisă
◦ o secvență de examinare sistematică
◦ rutină
 Un obiectiv important
◦ reducea numărului de solicitări către pacient să își schimbe poziția de
la culcat la șezut sau în picioare
◦ unele segmente corporale sunt cel mai bine evaluate în timp ce
pacientul este așezat (cum ar fi capul, gâtul, toracele), în timp ce altele
sunt cel mai bine evaluate culcat pe spate (cum sunt examenul
cardiovascular și abdomenului)

Nu uitaţi!
Cel mai adesea, pacientul dumneavoastră este un om suferind.
ANAMNEZA
 Contactul cu animalele domestice – zoonozele, reactii
alergice
 Conditiile de munca
◦ Pulberile de siliciu – silicoza
◦ Praful de carbine – antracoza
◦ Expunerea la azbest – azbestoza
◦ Aerul conditionat – Legionella
 Fumatul – varsta la care pacientul a inceput sa fumeze,
numarul de ani, cantitatea de tigari
◦ Calculul indicelui pachete/an – nr pachete tigari fumate/zi x nr
ani
 Alcool, droguri
Durerea toracica
 Definiţie:
◦ Perceptia constienta neplacuta a respirației
◦ Efort respirator intens si disproportionat fata de activitatea care il
determina
 Simptom grav
 “ nu imi ajunge aerul”
 “ am respiratia grea”
 “ma sufoc”
 “obosesc”
 Oboseala (astenia)  diapnee
◦ Incapacitate fizica de efort fara dificultate respiratorie
◦ Boli neuromusculare, insuficienta corticosuprarenaliana, boli
psihice
 Sufocarea – impiedicarea schimburilor gazoase la nivel
pulmonar
Tipuri de dispnee
 Dupa cirscumstantele de aparitie
◦ Dispneea de efort
 Apare sau se accentuenza in timpul efortului
 Gradul de effort la care apare
◦ Dispneea de repaus – in timpul repausului
◦ Dispneea de decubit – in pozitie culcat
◦ Ortopnee – bolnavul trebuie sa stea in sezut pt a putea respira
◦ Trepopnee – aparitia dispneei in decubit lateral (pleurezii
masive)
◦ Platipnee – aparitia dispneei in ortostatism – sindromul
hepatopulmonar
Tipuri de dispnee
 Dupa ritmul respirator
◦ Tahipnee
◦ Bradipnee
 Dupa timpul respiratiei care este tulburat
◦ Dispnee inspiratorie
◦ Dispnee expiratorie
◦ Dispnee mixta
 Functionarea eficienta a aparatului respirator
◦ Integritatea si mobilitatea cutiei toracice
◦ Integritatea si capacitatea functionala a diafragmului si a
muschilor respiratori
◦ Integritatea centrilor nervosi
◦ Permeabilitatea cailor aeriene
◦ Rezistenta elastica a plamanilor si a pleurei
Reglarea respiratiei
 Mecanism complex
 Localizare bulbopontina
◦ Bulb – centrul inspirator si expirator
◦ Punte – centrul pneumotaxic de integrare
Reglarea respiratiei – aferente chimice
 Cresterea concentratiei CO2
◦ O crestere cu 1,5 mmHg (N = 40 mmHg) – dubleaza respiratia
 Aciditatea sanguina – scaderea Ph – creste amplitudinea
respiratorie
 Scaderea PO2
◦ Scaderea sub 65 mmHg (N = 95 mmHg) – stimuleaza respiratia
Reglarea respiratiei
 Aferente mecanice
◦ Distensia parenhimului pulmonar – stimul fiziologic al
declansarii expiratiei – reflexul Hering si Breuer
 Aferente corticale
◦ Deglutitia, vorbitul, cantatul
◦ Emotiile
◦ Durerea
Cauzele dispneei
 Boli ale aparatului respirator
◦ Boli ale cailor respiratorii
 Obstructia cailor aeriene intra si extra pulmonare
◦ Boli pulmonare
 Emfizem pulmonar
 Boli cu condensarea parenhimului pulmonar – pneumonii, infarct
 Fibroze pulmonare
 Pneumopatii interstitiale
◦ Boli pleurale
 Pleurezii
 Pneumotorax
 Pahipleurita
◦ Boli ale cutiei toracice
 Deformari, fracturi
 Paralizii diafragmatice
Cauzele dispneei
 Boli ale aparatului cardiovascular
◦ Insuficienta cardiaca stg
◦ Stenoza pulmonara
◦ Boli congenitale
 Sindroame anemice
 Boli neuropsihice
Principalele tipuri clinice de dispnee
Caracteristici – anamneza!!!!!!!!!!!
 Acuta sau cronica?

 A inceput brusc sau gradat?

 Este progresiva, paroxistica, recurenta?

 La ce efort apare?

 Ce o amelioreaza?

 Este inspiratorie, expiratorie sau mixta?

 Este bradipnee sau tahipnee?

 Cat de intensa este? Scara 1-10

Principalele tipuri clinice de dispnee
Factori asociati
 Tuse seaca sau productiva

 Este influentata de un moment al zilei? De un anotimp?

 Apare la efort sau repaus?

◦ Tipul de efort la care apare
 Febra, frisoane, transpiratii nocturne, scadere ponderala?
 Fumator?
 AHC de patologie respiratorie, cardiaca, neuromusculara
Dispneea din afectiunile respiratorii
Obstructia partiala de cai aeriene superioare mari
 Laringe, trahee, bronhii pulmonare

 Bradipnee inspiratorie

 Tiraj si cornaj

 Tiraj – aspirarea partilor moi toracice in tinpul inspirului

◦ Deprimarea fosei suprasternale, supra si subclaviculare,
intercostal, epigastru
 Cornaj – zgomot caracteristic in inspir
◦ Vibratia coloanei de aer la trecerea prin zona obstruata
Dispneea din afectiunile respiratorii
Cauze
 Edem laringian – soc anafilactic

 Laringita acuta infectioasa

 Aspiratia de corpi straini

 Cancer laringian

 Compresie extrinseca trahee sau bronhii principale

Dispneea din afectiunile respiratorii
Obstructia cailor respiratorii mijlocii si mici
 Dispnee expiratorie
 Bradi sau tahipnee
 Wheesing – expir suierator

 Scade calibrul bronsic prin edem, secretii, spasm

muscular – accentuat in expir

 Acut – acriza de astm bronsic

 Cronic – bronsita cronica obstructiva, emfizemul
pulmonar
Dispneea din afectiunile respiratorii
Boli pulmonare acute
 Dispnee inspiratorie sau mixta cu polipnee

 Anxietate extrema

 Pneumonii si bronhopneumonii
 Pneumopatii interstitiale si fibroze pulmonare
 Embolii pulmonare
 Pneumotorax
 Pleurezii
Dispneea din bolile cardiace
 Dispneea – principalul simptom al insuficientei cardiace
stg
 IC stg
◦ Scaderea fortei de contractie a VS – IM
◦ Umplere deficitara prin baraj mecanic – St Mi, mixom atrial
◦ Scurtarea diastolei cu scaderea capacitatii de umplere – TV, FiA
  presiunea AS   presiunea in venele pulmonare 
edem interstitial pumonar  edem pulmonar (alveolar)
Dispneea din bolile cardiace
 Dispnee inspiratorie cu polipnee
 Dispnee de repaus  ortopnee
 Dispnee paroxistica – stenoza mitrala
 Dispnee paroxistica nocturna
 Astmul cardiac – dispnee expiratorie cu wheesing
◦ Polipnee
◦ Componenta inspiratorie evidenta
 Edemul pulmonar acut
Dispneea din bolile cardiace
 Dispneea din anemii
◦ Cresterea circulatiei pulmonare pentru a compensa lipsa
trasportorului de O2 (hemoglobina)
 Dispneea psihica
◦ Apare dupa terminarea efortului , la emotii
◦ Nevoia unei respiratii ample
Tahipnee – peste 24/min
 Insuficienta respiratorie
 Pneumonii
 Pleurezii
 Alcaloza
Bradipnee – sub 10/min
 Depresia centrului respirator
 Cresterea presiunii intracraniene
 Coma diabetica
Respiratia Cheyne Stokes
 Insuficienta cardiaca
 Ateroscleroza cerebrala
 Consum de narcotice – morfina barbiturice
 Normal
Hiperventilatia – respiratia Kussmaul
 Acidoza metabolica
 Alcaloza respiratorie
 Insuficienta renala cronica
 Cetoacidoza diabetica
Respiratia Biot - agonica
Criza de dispnee – algoritm diagnostic
Dispnee
(criză acută – prima)

În timpul mesei
Cu durere toracică
(și alcool, obez)

Aspirație Hemoptizie Febră Wheezing Timpanism

bol alimentar (deplasare trahee)

Manevră Heimlich Embolie Pneumonie Prim Pneumotorax Infarct

pulmonară acces de astm miocardic

Rx pulmonar
Rx pulmonar Rx pulmonar EKG
D dimeri
Dispneea cronică – algoritm diagnostic
Dispnee cronică

Intermitentă Permanentă
(progresivă sau cu acutizări)

Cu wheezing Stază Spută Fără spută Paloare Ex. clinic

pulmonară purulentă Auscultație săracă normal

Astm bronșic Insuficiență BPOC Fibroză Anemie Sindrom

cardiacă pulmonară nevrotic

spirometrie ECG, eco cord spirometrie Rx pulmonar hemogramă

Tusea
 Definiție
act reflex prin care este expulzat conținutul arborelui traheobronșic
(aer, secreții, corpi străini)
 Inspir profund urmat de expirație explozivă

 Noțiune patologică

 Rol de apărare
 Agravarea condițiilor locale
◦ Fracturi costale
◦ Hemoptizie
Caracteristicile tusei
 Circumstanțe de apariție – spontană, provocată
 Caracter paroxistic sau permanent – durată
 Orar – matinală, vesperală – diurnă, nocturnă
 Ritm – obișnuită, chintă
 Intensitate – stinsă, zgomotoasă
 Tonalitate – metalică, bitonală
 Productivitate – seacă, productivă
 Elemente conexe – dispnee, hemoptizie
 Tuse seacă
◦ Iritativă
◦ Fără producție de spută
◦ Iritarea zonelor tusigene extrabronșice
◦ Iritarea zonelor tusigene bronșice fără hipersecreție – compresie
extrinsecă, faza inițială a inflamației
 Tuse productivă
◦ Hipersecreție de mucus, produse patologice în bronhii, alveole
 Tuse surdă
◦ Suferință laringiană
◦ Lipsa forței musculare – neo pulmonar, TBC
 Tuse bitonală
◦ Paralizia N laringeu recurent – afecțiuni mediastinale prin adenopatii,
neo pulmonar, anevrism
 Tuse lătrătoare
◦ Compresie extrinsecă traheală
 Tuse cavernoasă
◦ TBC
 Tuse convulsivă
 Tuse matinală
◦ Toaleta bronșică
◦ Bronșite, bronșiectazii
◦ Fumători
 Tuse pozițională
 Tuse nocturnă și tuse de efort
◦ ICC, FiA
◦ Echivalent de dispnee
 Tuse vesperală
◦ TBC
 Tuse cronică
◦ Inhibitori de enzimă de conversie
◦ Bronșită cronică
◦ Astm bronșic
◦ BRGE
◦ Fumat
Complicațiile tusei
 Vărsătura
 Sincopa
◦ În faza compresivă, prin scăderea întoarcerii venoase
 Complicații mecanice
◦ Ruptura unei bule de emfizem
◦ Fractura costală pe os patologic
Expectorația
 Eliminarea prin tuse din arborele traheobronșic de produse
patologice
 Conținut
◦ Mucus
◦ Exudat inflamator
◦ Corpi străini, sânge, salivă, secreție faringiană sau nazală
◦ Produse de descompunere a țesutului pulmonar
 Examinarea sputei
◦ Macroscopic
◦ Chimic – pH
◦ Microscopic – celularitate, floră microbiană, fungi, paraziți
◦ Bacteriologic – culturi
Examenul macroscopic al expectorației
 Cantitate
◦ Absentă
 boli pulmonare interstițiale
◦ Redusă – 200-400 ml/zi
 astm bronșic, pneumonii și traheobronșite la debut, BPOC în perioade de
acalmie
◦ Crescută – 400-500 ml/zi
 bronșite acute, bronșiectazii, abcese pulmonare
◦ Foarte mare – peste 500 ml/zi – VOMICĂ
 Colecții pleuropulmonare care se deschid în bronșii – abces pulmonar,
chist hidatic
 Colecții de vecinătate care se deschid în bronsii – pleural, mediastinal,
diafragmatic
 Tuse – durere intensă – expectorație
 Eliminarea bruscă de spută în cantitate mare fără efracția peretelui
bronșic – pseudovomică
Examenul macroscopic al expectorației
 Aspectul
◦ Seroasă – bronșite acute
◦ Spumoasă, rozată – EPA
◦ Mucoasă
 Spută perlată – depozite rotunjite albe de mucus – la sfârșitul crizei de
astm bronșic
 Spută numulară – cantitate mare de mucus cu aderență crescută – ia
formă de monedă
 Spută pseudomembranoasă – mulaje de bronșii – forme grave de bronșită
◦ Mucopurulentă
◦ Sanguinolentă – spută amestecată cu sânge roșu
◦ Hemoptoică – spută amestecată cu sânge de culoare închisă
◦ Hemoptizie – eliminarea de sânge franc
Examenul macroscopic al expectorației
 Consistența
◦ Fluidă
◦ Vâscoasă
 Culoarea sputei
◦ Albicioasă – spută seroasă, mucoasă
◦ Galbenă/galben verzuie – spută purulentă
◦ Roșu aprins – hemoptizie
◦ Roșu închis – infarct pulmonar
◦ Ruginie – pneumonia pneumococică
◦ Negricioasă – antracoză
◦ Verzuie – bolnavul icteric
Hemoptizia
 Eliminarea pe gură, prin tuse, de sânge roșu proaspăt provenit
din căile respiratorii subglotice

 Sânge roșu, aerat, puțin coagulabil (pH alcalin)

 Frecvență variabilă
 Spre sfârșit frecvența și cantitatea scad, sângele devine
negricios – coadă de hemoptizie
Hemoptizia
 Cantitatea
◦ Mică – striuri sanguinolente
◦ Medie – 50-200 ml
◦ Mare – peste 200 ml
 Hemoptizii produse prin efracția arterei pulmonare – regim
presional scăzut – non masive
 Hemoptizii cu originea în arterele bronșice – regim presional
sistemic – pot deveni masive
Hemoptizia
 Simptome premonitorii
◦ Senzație de căldură
◦ Cefalee
◦ Amețeli
◦ Dispnee
◦ Senzația de tensiune toracică
◦ Senzația de disconfort (gâdilitură) laringiană
◦ Gust metalic
Hemoptizia
 Semne și simptome asociate
◦ Paloare, traspirații reci, dispnee cu polipnee, tahicardie, anxietate
◦ Febră/subfebrilitate – neo, TEP, vasculite
◦ Durere toracică unilaterală – neo, TEP
◦ Asociere cu menstra – endometrioză
Diagnostic diferențial hemoptizie
 Epistaxis posterior
◦ examen clinic ORL
 Stomato-gingivoragia
◦ lipsa tusei, examenul cavității bucale
 Pseudo-hemoptizia
◦ eliminarea pe gură prin tuse de sânge provenit de la nivelul căilor
respiratorii supraglotice – examen ORL
 Hematemeza – eliminarea de sânge pe gură prin vărsatură
◦ Afecțiuni gastrice sau hepatice preexistente
◦ Sânge neaerat, pH acid, coagulează rapid
◦ Aspect zaț de cafea
Hemoptizia – cauze
 Traumatisme
◦ Fracturi costale
◦ Răniri arme de foc/albe
◦ Inhalare fum toxic
◦ Corpi străini
 Inflamații
◦ Laringite acute/traheobronșite/gripă
◦ Bronșiectazii
◦ Bronșită cronică/pneumonie/abces pulmonar
◦ TBC
Hemoptizia – cauze
 Patologie tumorală
◦ Cancerul bronhopulmonar
◦ Hemangioame/hemangiosarcoame
◦ Tumori benigne bronșice
◦ NU meta pulmonare
 Afecțiuni cardiovasculare
◦ IV stângă acută – EPA
◦ Stenoză mitrală – ectazii vasculare bronșice (derivație între circulația
pulmonară și cea sistemică)
◦ Embolii/ tromboze pulmonare
◦ Maladie Rendu Osler (teleangiectazie hemoragică ereditară)
Hemoptizia – cauze
 Diateze hemoragice – trombocitare sau prin afectarea
coagulării
 Supradozajul de anticoagulante orale