Asfixiile

▪ Def. – Stare determinata de lipsa O 2

▪ Clasificarea fiziopatologica:
▪ De aport (anoxice ) – perturbarea aportului de oxigen
pâna la schimbul alveolo-capilar
▪ Violente
▪ Patologice ( tumori, pneumopatii, pneumotorace )
▪ De transport – perturbarea transportului de oxigen de
la plamâni la tesuturi
▪ Stagnante ( ICardiaca )
▪ Anemice : cantitative sau calitative
▪ De utlizare – perturbarea utilizarii oxigenului
▪ Blocarea reactiilor redox celulare ( cauze toxice ): intoxicatii cu
HCN, morfina, barbiturice, anestezice
 Asfixiile mecanice
▪ AM prin compresiune
▪ Compresiunea gâtului
▪ Spânzurarea
▪ Strangularea
▪ Compresiunea toracelui si abdomenului
▪ AM prin ocluzie
▪ Ocluzia orificiilor respiratorii
▪ Ocluzia cailor respiratorii
 Modificari anatomopatologice
generale
▪ Externe
▪ Cianoza – extremitate cefalica, unghii
▪ Lividitati cadaverice – violacei intense cu hemoragii punctiforme
▪ Ocular – midriaza, hemoragii subconjunctivale
▪ Interne
▪ Sânge fluid, culoare inchisa prin lipsa oxigen
▪ Staza viscerala generalizata
▪ Pete asfixice pe seroase (pleura, pericard, peritoneu)
▪ Plamân : emfizem acut (alveole dilatate si rupturi de septe )
▪ Cord: dilatarea inimii drepte, sânge lichid, rupturi microscopice
de fibre cardiace
 Tanatogeneza in asfixii
▪ Anoxia acuta
▪ Lipsa oxigenului
▪ Tulburarile circulatiei cerebrale (mec.
Hemodinamic)
▪ Compresiunea vaselor gâtului
▪ Reflexele inhibitorii ( mecanismul neuro-
reflex)
▪ Compresiunea sinusului carotidian , n. vag si
laringeu cu stop cardio-respirator
 ASFIXIILE MECANICE -
SPÂNZURAREA
▪ Tip de asfixie ▪ Latul :
mecanica prin ▪ Nodul:
compresiunea gâtului ▪ culant
de catre un lat ▪ fix
actionat prin ▪ Consistenta:
greutatea propriului ▪ Dur( lant )
▪ Semidur ( fringhie,
corp curea )
▪ Moale ( fular, esarfa )
 Spânzurarea
▪ Dupa modul de
suspendare a corpului
in lat:
▪ Spânzurare completa
– corp suspendat
complet fara pct. de
sprijin
▪ Spânzurare
incompleta – corpul
are punct de sprijin cu
solul
 Spânzurarea
▪ Dupa pozitia nodului
latului:
▪ Spânzurare tipica –
nodul latului este la
ceafa
▪ Spânzurare atipica –
nodul in orice alta
pozitie ( anterioara ,
laterala )
 Spânzurarea
▪ Manifestari clinice:( cunoscute din autoexperimentele lui N.
Minovici )
▪ tulburari de vedere, halucinatii vizuale si auditive
▪ ideatie rapida, senzatii dureroase si greutate in
picioare
▪ excitatie sexuala (in forma lenta )
▪ pierderea cunostintei (in cca 15 secunde), convulsii,
prolapsul anterior al vârfului limbii
▪ erectie, ejaculare, emisie de urina si fecale
▪ decesul in cca 4-5 min. in general
 Spânzurarea
▪ Tanatogeneza ( mecanisme ):
▪ 1. anoxia acuta – mobilizarea bazei limbii spre in sus
si inapoi

▪ 2. tulburari circulatorii cerebrale – comprimarea v.

jugulare si a. carotide

▪ 3. reflexele inhibitorii – stop C-R prin comprimarea

sinusului carotidian, stimularea vagului si n. laringeu

▪ *luxarea coloanei cervicale ( lezarea bulbului de catre

dintele axisului – moarte fulgeratoare )
 Spânzurarea
▪ Modificari anatomopatologice:
▪ Externe :
▪ Santul de spânzurare:
▪ - dispozitie : transversala, oblica
▪ - aspect : de sant, pergamentat brun-galbui, complet (lat
cu nod culant) sau incomplet/intrerupt ( lat cu nod fix )
▪ - directie : oblic ascendenta spre nod
▪ - localizare : - frecvent – 1/3 superioara cervicala
- rar – in 1/3 medie sau inferioara
*Caracterul vital: infiltrate sangvine in tesuturile moi ( derm,
hipoderm, teci musculare, muschi )
 Spânzurarea
▪ Alte modificari externe:
▪ Cianoza extremitatii
cefalice
▪ Lividitati in ½ inferioara a
corpului
▪ Hemoragii subconjunctivale
▪ Prolapsul vârfului limbii
intre arcadele dentare
+pergamentare
▪ Echimoze, excoriatii – prin
lovire de corpuri dure in
faza convulsiva
 Spânzurarea
▪ Modificari anatomopatologice:
▪ Interne:
▪ Rupturi ale cartilagiilor laringiene, hioidului
▪ Luxatii ale coloanei cervicale
▪ Infiltrate sangvine sau fisuri transversale ale
intimei carotidelor
▪ Staza viscerala generalizata
 Spânzurarea
▪ Forme judiciare:
▪ Sinucidere
▪ Omor – rar
▪ Accidente – copii, alpinisti, manopere
autoerotice
▪ Disimularea – prin spânzurarea ulterioara a
victimei ( ex. dupa strangulare, sufocare )
 Spânzurarea – dgs. diferential
▪ Sant de spânzurare: ▪ Sant de strangulare:
▪ Localizare: frecvent in ▪ Localizare: frecvent in
1/3 superioara a 1/3 inferioara a gitului (
gâtului ( deasupra sub cartilajul tiroid )
cartilajului tiroid )
▪ Directie: orizontala
▪ Directie: oblica
ascendenta spre nod
▪ Profunzime:
▪ Profunzime: inegala, aproximativ egala pe
maxima in zona opusa toata circumferinta
nodului
 Strangularea
▪ Cu latul
▪ Compresiunea gâtului cu lat strâns progresiv
▪ Lat complet – circulara completa
▪ Lat incomplet – circulara partiala si fixarea cu
mâna/degetele
▪ Cu mâna ( sugrumare )
▪ Compresiune cu mâna si degetele

▪ Tanatogeneza: toate cele 3 mecanisme

 Strangularea
▪ Anatomopatologic:
▪ Sant de strangulare
▪ Complet: profunzime egala, continuu, orizontal
▪ Incomplet: incomplet, orizontal, se intinde anterior si lateral +
posterior gasim echimoze/excoriatii produse de degete
▪ Sugrumare
▪ Echimoze ovalare si excoriatii semilunare
▪ Infiltrate sangvine in partile moi

Leziuni: de lovire activa si autoaparare

Judiciar: omucidere, disimularea strangularii prin spânzurare
 Compresiunea toraco-abdominala
▪ Impiedicarea miscarilor respiratorii prin actiunea
unei greutati de >40-60 kg ( accidente, rar
omucideri )
▪ Tanatogeneza: anoxie
▪ Anatomopatologic
▪ Staza accentuata
▪ Petesii asfixice pronuntate
▪ Leziuni traumatice bipolare prin compresiune
▪ Hematoame, infiltrate
▪ Fracturi costale in doua planuri
▪ Rupturi viscerale
 Inecul
▪ Prin patrunderea unui lichid in arborele
respirator
▪ Tanatogeneza: anoxia
▪ Etapele:
▪ I. Preasfixica: 30 sec. – 1 min. apnee voluntara si
reflexa
▪ II. Dispnee inspiratorie: 1 min. aspirare si inghitire
▪ III. Dispnee expiratorie: 1-2 min. reflex de aparare
▪ IV. Convulsiva
▪ V. Pauza
▪ VI. Terminala: cu respiratii ample
 Inecul
▪ Modificari generale det. de actiunea apei

▪ “Piele de gaina” – la contactul cu apa

▪ Albirea tegum. palmo-plantare – 3-6 ore
▪ “Mâna de spalatoreasa”: 2-3 zile
▪ Detasarea in lambouri: 1-2 saptamini
▪ “Manusa mortii”: 2 sapt.- 1 luna
 Inecul
▪ Modificari caracteristice
▪ Ciuperca inecatului
▪ Plamâni
▪ destinsi cu impresiuni costale datorita emfizemului hidro-aeric
▪ Pleure
▪ Pete Paltauf – petesii hemoragice albastrui
▪ Sângele
▪ fluid
▪ Lividitati
▪ Pe fata, torace anterior
▪ Putrefactie
▪ “Cap de negru”, alura rapida dupa scoaterea din apa
▪ Stomac
▪ Apa,
 Examene complementare in inec
▪ Singe
▪ Punctul crioscopic creste spre 0 in inima stinga : N (-)
4-4,5
▪ Indicele refractometric creste
▪ Densit. scazuta
▪ Scade Na si Cl
▪ In apa sarata se inverseaza parametrii
▪ Placton/diatomee
▪ Val. de reactie vitala ( rinichi, splina, maduva osoasa )

▪ Juridic: accident, sinucidere, omor ( disimularea omorului )