Structuri de

susţinere
 Structuri adaptate pentru zbor
Animalele care zboară prezintă anumite structuri adaptate
pentru acest tip de locomoţie. La pasăre, membrele anterioare
s-au transformat în aripi, alcătuite din oase, muşchi şi pene
Penele reprezintă structuri cornoase, mobile,
flexibile, capabile să se orienteze în anumite
direcţii şi să se plieze. Penele alcătuiesc
penajul ce reprezintă un izolator termic, iar
cele de la coadă și de pe aripi au un rol în
zbor.
Există 3 tipuri de pene: de contur, de acoperire
și puf.
Puf
Pană de acoperire
Pană de contur
 Aripile
Aripile sînt puse în mișcare de
mușchii, cei mai dezvoltați fiind cei
pectorali. Aceștia se prind cu un
capăt de stern și carenă iar cu
celălalt – de osul humerus al aripii
Scheletul păsărilor
Scheletul păsărilor este
ușor, rezistent, rigid,
majoritatea oaselor fiind
pline cu aer. Acestea se
numesc oase pneumatice.
Ele sînt unite cu sacii
aerieni – formațiuni ale
sistemului respirator,
adaptate pentru zbor.
 Știai că...?
Cea mai veche pasare cunoscuta este Archaeopteryx care a trait acum 150
milioane de ani? Era de marimea unui corb, avea corpul acoperit cu
pene si avea aripi.
Ratele si gastele migratoare adesea iau forma V in formatia de zbor.
Fiecare pasare zboara in raza de actiune a aripilor vecinului din fata
care in zbor formeaza un vartej de aer. Cele din fata au rolul de a ajuta
mentinerea celor din spate in aer, cu scopul de a economisi energie;
Porumbeii (lat. Columba Palumbus) pot atinge viteze de peste 100 de km
pe oră;
Nisiparul, uliul , gugustiucul pot atinge uimitoarea viteză de 321 km/h;
Pasarea cu cele mai usoare oase este porumbelul.
 Structuri adaptate pentru animalele
acvatice
Animalele care trăiesc permanent în apă sînt numite
animale acvatice, ele avînd organe adaptate pentru
locomoția în acest mediu.
Peștii înoată cu ușurință datorită formei hidrodinamice a
corpului. Acesta este acoperit cu o piele elastică,
prevăzută cu solzi și mucus, care facilitează alunecarea
prin apă.
 Înotătoarele
Sunt structuri active de înot, care sînt orientate și mișcate de
musculatură, cea mai puternică fiind regiunea codală.
Înotătoarele sunt de două tipuri: perechi (înotătoarea pectorală
și cea abdominală) și neperechi (dorsală, anală și codală)
 La ce ajută înotătoarele?
Înotătoarele servesc la menținerea echilibrului,
schimbarea direcției și, în timpul unui înot la
frînare, la menținerea traiectoriei,
coordonarea rostogolirii și a virajelor, la
prpulsare și la schimbarea direcției în timpul
unui înot rapid.
 Vezica înotătoare
Ridicarea și coborîrea în apă a unor pești se
datoreayă vezicii înotătoare – un săculeț
umplut cu aer și unit cu intestinul. Prin
umplerea vezicii înotătoare cu aer, densitatea
corpului se misșorează și peștele se ridică la
suprafața apei.
 Știați că....?
• Peștii trăiesc pe Pământ de mai bine de 450 de milioane de ani
• Peștii au apărut pe Terra cu mult timp înaintea dinozaurilor
• Exista peste 25,000 de specii diferite de pești
• 40 % dintre aceste specii trăiesc în apă limpede, deși doar 0,1 % din
apa oceanelor de pe Pământ este limpede
• Unii pești pot scoate sunete scrâșnindu-și dinții
• Peștii simt durerea și suferă de stres la fel ca și mamiferele
• 95% din rata mortalității peștilor de origine tropicală este cauzată de
nutriția și îngrijirea necorespunzătoare a celor care dețin acvarii
• Peștii au simțuri excelente, precum vederea, gustul și simțul
atingerii, iar unii pot chiar să audă și să aibă foarte bune calități
olfactive
• În Statele Unite ale Americii, peștii se numără printre cele mai
populare animale de companie
• Unele specii de pești au un schelet format numai din țesut
cartilaginos.