Sunteți pe pagina 1din 7

Viorel BOCANCEA Victor CIUVAGA

Vreau să știu
ce am reușit să învăţ
la fizică
Teste de autoevaluare
pentru elevii claselor a VI-a – a IX-a
Elaborat conform Curriculum-ului în vigoare
Recenzenţi:
Eugen Gheorghiţă, doctor habilitat în știinţe fizico–matematice, profesor universitar,
șeful catedrei Fizica teoretică și experimentală, Universitatea de Stat din Tiraspol;
Vlad Sorocovici, profesor de fizică, grad didactic superior, Liceul “Spiru Haret”, Chișinău.
CARTIER
Publicată de Editura CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012.
Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.md
www.cartier.md
Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune
din România și Republica Moldova.
LIBRĂRIILE CARTIER
Casa Cărţii, bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 9, Chișinău. Tel.: 34 64 61.
Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 24 10 00.
Librăria Vărul Shakespeare, str. Șciusev, nr. 113, Chișinău. Tel./fax: 23 21 22.
Colecţia Cartier educaţional este coordonată de Valentina Ciobanu
Editor: Gheorghe Erizanu
Autori: Viorel Bocancea, Victor Ciuvaga
Lector: Em. Galaicu–Păun
Coperta: Vitalie Coroban
Design/tehnoredactare: Diana Gâlcă
Prepress: Editura Cartier
Tipărită la Balacron (nr. 238)
Viorel Bocancea, Victor Ciuvaga
VREAU SĂ ȘTIU CE AM REUȘIT SĂ ÎNVĂŢ LA FIZICĂ:
Teste de autoevaluare pentru elevii cl. a VI-a – a IX-a
Ediţia I, septembrie 2007
© 2007, Viorel Bocancea, Victor Ciuvaga
Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Bocancea, Viorel
Vreau să știu ce am reușit să învăț la fizică: Teste de autoevaluare
pentru elevii cl. a 6-a — 9-a / Viorel Bocancea, Victor Ciuvaga.
— Ch.: Cartier, 2007 (Tipogr. „Balacron”). — 64 p. — (Col. „Cartier educaţional”)
ISBN 978-9975-79-436-7
1200 ex.
CZU 53(079)
B 61
Dragi elevi!
Învăţînd fizica la treapta gimnazială pe parcursul a mai mulţi ani (clasele a VI-a — a IX-a),
sistematic sînteţi evaluaţi. De regulă, la sfîrșitul fiecărui capitol vi se propune un test, cu
ajutorul căruia se verifică cunoștinţele însușite și abilităţile de aplicare a acestora în practică.
Este cunoscut faptul că evaluările nu întotdeauna sînt dorite de către o bună parte din elevi,
deoarece acestea-s însoţite de griji, uneori de stres și alte momente neplăcute. Această
situaţie nu conduce spre o învăţare mai profundă a fizicii. Studiul acestei disciplini interesante
ar fi mai eficient, dacă aţi conștientiza că la orice evaluare este importantă nu numai nota
obţinută, ci și informaţia despre ce s-a însușit și ce urmează a fi învăţat. Nu contează nivelul
cunoștinţelor de la care aţi pornit să învăţaţi în mod serios bazele acestei știinţe, ci creșterea
(fie chiar puţin semnificativă) de zi cu zi a acestui nivel. Prin urmare, evaluarea ar trebui să fie
dorită de fiecare din voi cel puţin din curiozitate, pentru a răspunde la întrebările: „Ce și cît am
reușit, învăţînd fizica?” sau „Ce mai am de învăţat la fizică?”
Prezenta lucrare este menită să acorde ajutorul necesar în verificarea de sine stătătoare
a rezultatelor, obţinute la studiul fizicii, pînă la testarea efectuată de profesor. Aceasta ar
permite să se clarifice cu certitudine ce aţi însușit și la ce mai trebuie de atras atenţie pentru a
fi mai pregătiţi și mai încrezuţi în forţele proprii la testare.
În lucrare se propun teste de autoevaluare la fiecare capitol. La unele capitole mai
voluminoase se propun cîteva teste. Se recomandă să rezolvaţi mai întîi varianta I, ca mai apoi
să vă autoevaluaţi, contrapunînd soluţiile personale cu cele propuse în baremul de evaluare
de la pag. 53. Nu rataţi ocazia să clarificaţi fiecare moment unde aţi comis greșeli (e normal să
greșești la această etapă, important e să nu repetaţi în continuare greșelele comise). Nu uitaţi
să adresaţi întrebări colegilor și profesorului. Aceasta va vorbi despre sîrguinţa manifestată.
Numai după ce aţi găsit răspuns la toate întrebările apărute anterior, purcedeţi la soluţionarea
variantei a doua. Nu vă descurajaţi dacă și de data aceasta aţi comis greșeli (omul învaţă din
greșeli). Important e să fiţi informaţi despre nivelul pe care l-aţi atins. În cazul cînd aţi reușit
să rezolvaţi corect sarcini în care se solicită stabilirea (prin săgeţi) a corespondenţei dintre
mărimile fizice și unităţile lor de măsură, vă convingeţi că aţi însușit unităţile de măsură ale
mărimilor fizice studiate. Cunoașterea definiţiilor, legilor și a unor fapte știinţifice o puteţi
verifica rezolvînd sarcini în care se solicită continuarea propoziţiilor și determinarea valorii de
adevăr a afirmaţiilor. Ca și în cazul precedent, pentru soluţionarea acestor sarcini e necesar doar
să memoraţi informaţiile respective. Acestea-s cele mai simple sarcini. Din acest motiv pentru
soluţionarea corectă a acestora se acordă doar cîte 1 punct. Vă stăruiţi să evitaţi memorarea
mecanică a informaţiilor, încercînd să formulaţi cu cuvinte proprii unele definiţii și legi, să
daţi exemple de fenomene studiate. Astfel veţi atinge nivelul înţelegerii. Fără parcurgerea
acestui nivel nu veţi putea aplica cunoștinţele în practică, la rezolvarea problemelor, care pot
fi simple, cu doar cîteva operaţii, dar pot fi și mai compuse. Faptul că aţi reușit să rezolvaţi
ultima problemă și situaţia–problemă propusă suplimentar vorbește despre aceea că aţi
atins un nivel destul de înalt. Puteţi încerca să participaţi la diverse concursuri.
Dacă veţi da dovadă de insistenţă și în continuare, munca depusă neapărat va fi răsplătită.
Cea mai înaltă răsplată va fi nu atît nota pe care aţi luat-o la testare, ci bucuria cunoașterii și
autoafirmării. Ceea ce aţi învăţat, discurcîndu-vă independent în diverse situaţii, vă va servi
pe viitor în viaţă.
Vă dorim succes pe acest tărîm!
Autorii
I. Teste de autoevaluare la fizică Clasa a VI-a
Capitolul I Proprietăţile fizice de bază ale substanţei
Citește cu atenţie fiecare enunţ și efectuează operaţiile solicitate.
Acolo unde este necesar, utilizează constantele și formulele din anexă.
Mult succes!

Va r i a nt a-I
1. Stabilește (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi
fizice și unităţile de măsură ce le exprimă:
masa m cîte 1 p.
volumul kg/ m3
densitatea kg
m3

2. Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcînd A,


dacă afirmaţia este adevărată, sau F, dacă ea este falsă:
a) Atomii sînt formaţi din molecule. A F cîte 1 p.
b) Corpurile solide au formă și volum propriu. A F
c) Între moleculele gazului nu există spaţii libere. A F

3. Continuă următoarele propoziţii astfel încît ele să fie adevărate:


a) Molecula este ____________________________________________ . cîte 1 p.
b) La gaze difuziunea se petrece ___________ decît la ____________ .
c) Prin cîntărire măsurăm _____________________________________ .

Scrie pe foaia anexată rezolvarea completă a problemelor propuse:


4. Cîntărit cu balanţa, un corp are masa de 8,9 kg. Determină densitatea 2 p.
corpului dacă el are volumul de 1 dm3.
5. Să se afle masa unei piese din aluminiu cu volumul de 1 cm3. 3 p.
Densitatea aluminiului este de 2700 kg/m3.
6. Un paralelipiped din cupru (ρ = 8900 kg/ m3) are masa de 8,9 kg.
Determină aria secţiunii transversale a paralelipipedului dacă
4 p.
lungimea lui este de 10 cm.
7. Cîntărit cu balanţa, un corp de aluminiu cu volumul de 100 cm3 are 6 p.
masa de 0,135 kg. Să se calculeze volumul golurilor din acest corp.

• Supl i ment a r : Scrie soluţia următoarei situaţii-problemă


Masa unui vas umplut cu benzină este de 16 kg. Determină masa vasului gol,
dacă masa acestuia umplut cu apă este de 22 kg (ρb = 700 kg/m3, ρa = 1000 kg/m3).

4
Va r i a nt a-I I

1. Stabilește (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice


și unităţile de măsură ce le exprimă:
lungimea kg
densitatea m3 cîte 1 p.
masa kg/m3
m

2. Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcînd A,


dacă afirmaţia este adevărată, sau F, dacă ea este falsă:
a) Molecula este cea mai mică particulă a substanţei care
are toate proprietăţile substanţei date. A F
cîte 1 p.
b) Difuziunea la gaze decurge mai lent decît la lichide. A F
c) Substanţele formate din atomi identici se numesc
substanţe simple. A F

3. Continuă următoarele propoziţii astfel încît ele să fie adevărate:


a) Între molecule există ___________________________ .
b) Raportul dintre ___________ unui corp și _________ lui se numește cîte 1 p.
densitatea substanţei.
c) Toate corpurile ce ne înconjoară sînt compuse din _______________
sau _______________ .

Scrie rezolvarea completă a problemelor propuse:


4. Un corp are volumul de 0,001 m3. Determină densitatea corpului dacă 2 p.
masa lui este egală cu 10500 g.
5. Determină volumul unei plăci de granit cu masa de 520 kg. 3 p.
Densitatea granitului este egală cu 2,6 g/cm3.
6. Un cilindru are aria bazei de 1 m2 și înălţimea de 2 m. Determină masa 4 p.
cilindrului, dacă densitatea lui este de 900 kg/m3.
7. Un corp din fier (ρ = 7800 kg/m3) are masa de 15,6 kg. Știind că 6 p.
volumul golurilor din acest corp este de 1 dm3, determină volumul
exterior al corpului.

• Supl i ment a r : Scrie soluţia următoarei situaţii-problemă


Un vas gol cîntărește 100 g. Umplut cu apă vasul cîntărește 150 g. Același
vas umplut cu un lichid necunoscut are masa de 140 g. Determină densitatea
lichidului necunoscut (ρa = 1000 kg/m3).

5
Capitolul II Fenomene mecanice
Citește cu atenţie fiecare enunţ și efectuează operaţiile solicitate.
Acolo unde este necesar, utilizează constantele și formulele din anexă. Mult succes!

Va r i a nt a-I
1. Stabilește (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice
și unităţile de măsura ce le exprimă:
masa N/kg cîte 1 p.
forţa kg/ m3
acceleraţia gravitaţională kg
N
2. Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcînd A,
dacă afirmaţia este adevărată, sau F dacă ea este falsă:
a) Interacţiunile pot fi de contact și la distanţă. A F cîte 1 p.
b) Ponderea este forţa cu care corpul este atras spre Pămînt. A F
c) Forţa caracterizează interacţiunea corpurilor. A F

3. Continuă următoarele propoziţii astfel încît ele să fie adevărate:


a) Forţa de greutate este aplicată ___________, iar ponderea se aplică
______________ .
b) Efectul static al interacţiunii constă în _______________________ . cîte 1 p.
c) Forţa se măsoară cu ______________________________________ .

4. Precizează tipul de deformare ce are loc în următoarele situaţii:


cîte 0,5 p.
a) mingea în timpul unui meci de baschet _____________________ .
b) dacă îndoiţi o sîrmă din aluminiu ___________________________ .
c) elevul măsoară forţa cu dinamometrul ______________________ .
d) copilul modelează plastelina ______________________________ .

Scrie rezolvarea completă a problemelor propuse:


5. Greutatea unui corp este de 500 N. Determină masa corpului. 3 p.
(g = 10 N/kg)
6. O bară paralelipipedică dreptunghiulară are dimensiunile 20 x 10 x 5 cm. 4 p.
Determină forţa de greutate ce acţionează asupra barei.
(ρ = 2700 kg/m3)
7. Forţa de greutate ce acţionează asupra unui cub din cupru 6 p.
(ρ = 8,9 g/cm3) este de 89 N. Determină latura cubului.
• Supl i ment a r : Scrie soluţia următoarei situaţii-problemă
Un corp paralelipipedic, din aluminiu, cu lungimea de 2 m și lăţimea de
50 cm are greutatea de 540 ori mai mare decît greutatea unui litru de apă
(ρ = 1000 kg/m3). Calculaţi înălţimea paralelipipedului.

6
Va r i a nt a-I I
1. Stabilește (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice
și unităţile de măsura ce le exprimă:
acceleraţia gravitaţională kg/m3 cîte 1 p.
ponderea N/kg
masa N
kg
2. Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcînd A,
dacă afirmaţia este adevărată, sau F, dacă ea este falsă:
a) Acţiunea reciprocă a corpurilor este numită interacţiune. A F cîte 1 p.
b) Forţa cu care corpul acţionează asupra suportului sau
a suspensiei se numește forţă de greutate. A F
c) Forţa de greutate este direct proporţională cu masa lui. A F

3. Continuă următoarele propoziţii astfel încît ele să fie adevărate:


a) Efectul dinamic al interacţiunii constă în _______________________ . cîte 1 p.
b) Forţa cu care Pămîntul atrage orice corp aflat în apropierea sa ______
se numește ____________ .
c) Mărimea fizică ce caracterizează interacţiunea și determină efectul ei
este numită ____________ .

4. Precizează tipul de deformare ce are loc în următoarele situaţii:


a) plămînii omului în timpul respiraţiei_______________________ cîte 0,5 p.
b) corzile unei viori în timpul interpretării ____________________
c) ceara la confecţionarea lumînărilor _______________________
d) anvelopele automobilului în timpul mișcării ________________
Scrie rezolvarea completă a problemelor propuse:
5. Greutatea unui corp pe o planetă este de 160 N. Masa corpului este egală 3 p.
cu 100 kg. Determină acceleraţia gravitaţională pe această planetă.
6. O bară din fier are dimensiunile 100 x 10 x 1 cm. Determină forţa 4 p.
cu care bara acţionează asupra mesei pe care se află.
(ρ = 7800 kg/m3, g = 10 N/kg)
7. Forţa de greutate ce acţionează asupra unui corp cilindric 6 p.
din aluminiu (ρ = 2,7 g/cm3) este de 54 N. Determină aria bazei
cilindrului dacă lungimea lui este de 2 cm.
• Supl i ment a r : Scrie soluţia următoarei situaţii-problemă
Un corp din aluminiu (ρ = 2700 kg/m3) are același volum ca și un corp din fier
(ρ = 7800 kg/m3). Determină greutatea corpului din fier, dacă greutatea corpului din
aluminiu este de 81 N. Aflaţi greutatea acestui corp pe Marte, cunoscînd că gM = 3,6 N/kg.

S-ar putea să vă placă și