Antropidele:Aracnitele (Paianjenii) PAIANJENII Araneae (Pianjenii) este cel mai numeros ordin de arahnide, numrul speciilor descrise depind

40 000. n prezent, pianjenii se ntlnesc pe toate continentele, cu excepia Antarctidei. Ei prefer s triasc n regiunile tropicale, pduri, peteri, n regiunile alpine, de step, localitile umane, chiar i n bazinele acvatic (fam. Cybaeidae). Cea mai notabil deosebire de alte animale constituie construcia plasei din mtase. Dimensiunile pianjenilor difer: cel mai mic este Patu digua de 0,37 mm, iar cel mai mare - Theraphosa blondi - 90 mm, inclusiv picioarele - 250 mm[1].

MODUL DE HRANIRE:Pentru a-si asigura hrana, paianjenul foloseste panza aceea complicata, tesuta intr-un mod numai de el stiut, in care prinde tot felul de gze si musculie. Sigur ca aparatul sofisticat, cu care el produce firul acela fin, durabil si rezistent la intemperii, nu a aparut de pe o zi pe alta. El este rezultatul unui lung proces de evolutie, care a durat probabil milioane de ani. Se ridica intrebari: 1. Cu ce s-au hranit paianjenii in timpul acelor milioane de ani, cand "aparatul" inca nu era finalizat? 2. Cum au stiut primele generatii de paianjeni, care au demarat proiectul, dar si generatiile ulterioare, ca lucreaza la un "aparat" care va fi util doar dupa niste milioane de ani? RESPIRATIA:Unele specii de paianjeni pot respira sub apa folosindu-se de bule de aer, ca si cum ar avea tuburi de oxigen. Pana acum insa, nimeni nu stia cat pot rezista arahnidele sub apa cu rezerva lor de oxigen.

Un experiment realizat in tandem de cercetatori de la Universitatea din

Adelaide (Australia) si Humboldt (Germania) a aratat ca paianjenii din specia Argyroneta aquatica, care nu au mai mult de 10 - 15 milimetri in lungime, se folosesc de aceste bule pentru a sta sub apa cat mai mult si a deveni practic invizibili pentru pradatori

REPRODUCEREA:Paianjenii au doua sexe, iar ouale trebuie fertilizate. Deschiderile genitale ale masculului si femelei se afla pe abdomen, dar organele copulatorii ale masculului sunt structuri complicate aflate pe clesti. El secreta matase n care depoziteaza sperma, apoi o deplaseaza pna la organele palpale. Dupa ce sperma a fost transferata femelei, ea poate fi pastrata n corpul ei pentru o perioada mai lunga de timp. Ritualul de mperechere este deseori complicat. Masculii utilizeaza matasea pentru a-si recunoaste partenera, sau si semnaleaza apropierea smulgnd bucati din pnza femelei. La paianjenii cu vedere dezvoltata, ritualul de mperechere este asociat cu culori stralucitoare. Masculul trebuie sa evite sa fie confundat cu hrana femelei de catre acesta. Masculii sunt cteodata mult mai mici dect femelele. Aceasta se observa cnd femela se opreste ntr-un loc. Masculii se maturizeaza mai repede si cu ct ajung mai repede la o femela, cu att exista sanse mai mari sa se reproduca. Ouale paianjenilor sunt protejate n gogosi de matase. Femela le poate pazi sau le poate lua cu ea. La unele specii, puii ramn cu mama pentru o perioada mai lunga si sunt carati. LOCOMOTIA:n cele mai multe cazuri, sunt un amestec al celor dou: animalul tie ce vrea s fac, dar micrile necesare ale muchilor sunt coordonate automat de sistemul su nervos central. Nici noi nu le spunem picioarelor cum s umble pur i simplu tim unde s mergem. O asemenea coordonare poate fi observat la unele dintre cele mai simple forme de animale la protozoare unicelulare, precum parameciul. STRUCTURA SI MORFOLOGIA:Pianjenii, spre deosebire de insecte, au corpul divizat doar n dou regiuni: prosom (numit i cefalotorace, corespunde regiunilor cefalice i toracice) i opistosom (numit i abdomen). Dar sunt i excepii, pianjenii din familia Archaeidae prezint prosoma mprit n dou pri unite printr-un gt alungit. Cu excepia ctorva specii din familia Liphistiidae (numii pianjeni segmentai), opistosoma nu este segmentat. Prosoma i opistosoma sunt conectate printr-un peiol (sau pedicel), formaiune ce sporete mobilitatea corpului . PAIANJENUL CALATOR BRAZILIAN

PAIANJENUL AUSTRALIAN

VADUVA NEAGRA

STOICA CARMEN LIVIANA CLS a-IX-A